0:00:00.000,0:00:03.000
Pe măsură ce tehnologia evoluează,

0:00:03.000,0:00:05.000
şi pe măsură ce avansează,

0:00:05.000,0:00:07.000
mulţi dintre noi presupunem că aceste progrese

0:00:07.000,0:00:09.000
ne fac mai inteligenţi,

0:00:09.000,0:00:11.000
ne fac mai deştepţi şi mai conectaţi la mediu.

0:00:11.000,0:00:13.000
Şi ce vreau să argumentez

0:00:13.000,0:00:15.000
este faptul că nu este neapărat aşa,

0:00:15.000,0:00:18.000
deoarece progresul e doar un cuvânt pentru schimbare,

0:00:18.000,0:00:20.000
iar prin schimbare câştigi ceva,

0:00:20.000,0:00:22.000
dar şi pierzi ceva.

0:00:22.000,0:00:24.000
Şi pentru a demonstra acest punct de vedere, ce aş vrea să fac

0:00:24.000,0:00:27.000
este să vă arăt cum a abordat tehnologia

0:00:27.000,0:00:32.000
o problemă actuală foarte simplă, foarte comună.

0:00:32.000,0:00:34.000
Iar întrebarea este următoarea.

0:00:34.000,0:00:37.000
Cât e ceasul? Cât e ceasul?

0:00:37.000,0:00:40.000
Dacă aruncaţi o privire la iPhone, este atât de uşor să spuneţi cât este ceasul.

0:00:40.000,0:00:42.000
Dar aş vrea să vă întreb, cum aţi spune cât este ceasul

0:00:42.000,0:00:44.000
dacă nu aţi avea un iPhone?

0:00:44.000,0:00:47.000
Cum aţi spune câte este ceasul, să zicem, acum 600 de ani?

0:00:47.000,0:00:49.000
Cum aţi face asta?

0:00:49.000,0:00:52.000
Ei bine, aţi face asta folosind acest dispozitiv

0:00:52.000,0:00:56.000
numit astrolab.

0:00:56.000,0:01:00.000
Aşadar, un astrolab este relativ necunoscut lumii de azi.

0:01:00.000,0:01:02.000
Dar atunci, în secolul al 13-lea,

0:01:02.000,0:01:04.000
era un mecanism uzual.

0:01:04.000,0:01:08.000
A fost primul calculator popular.

0:01:08.000,0:01:12.000
Şi era un dispozitiv care, de fapt, reprezenta un model al cerului.

0:01:12.000,0:01:14.000
Astfel, diferitele părţi ale astrolabului, în acest caz,

0:01:14.000,0:01:17.000
reţeaua corespunde diferitelor poziţii ale stelelor.

0:01:17.000,0:01:20.000
Placa corespunde unui sistem de coordonate.

0:01:20.000,0:01:24.000
Aceasta are nişte gradaţii şi pune totul cap la cap.

0:01:24.000,0:01:26.000
Dacă ai fi un copil educat,

0:01:26.000,0:01:28.000
ai şti nu numai cum să foloseşti acest astrolab,

0:01:28.000,0:01:31.000
ai şti şi cum să faci un astrolab.

0:01:31.000,0:01:34.000
Şi ştim acest lucru deoarece primul tratat despre astrolab,

0:01:34.000,0:01:36.000
primul manual tehnic în engleză,

0:01:36.000,0:01:38.000
a fost scris de Geoffrey Chaucer.

0:01:38.000,0:01:41.000
Da, acel Geoffrey Chaucer, în 1391,

0:01:41.000,0:01:45.000
pentru micuţul Lewis, fiul său de 11 ani.

0:01:45.000,0:01:50.000
Iar în această carte, micuţul Lewis ar înţelege ideea.

0:01:50.000,0:01:52.000
Iar ideea principală care face acest calculator să funcţioneze

0:01:52.000,0:01:55.000
este un lucru numit proiecţie stereografică.

0:01:55.000,0:01:57.000
În esenţă, conceptul este

0:01:57.000,0:02:00.000
cum să reprezinţi o imagine tri-dimensională

0:02:00.000,0:02:02.000
a cerului de noapte care ne înconjoară

0:02:02.000,0:02:05.000
pe o suprafaţă plată, portabilă, bi-dimensională.

0:02:05.000,0:02:07.000
Ideea este, de fapt, relativ simplă.

0:02:07.000,0:02:10.000
Imaginaţi-vă că Pământul se află în centrul universului,

0:02:10.000,0:02:13.000
iar în jurul lui este cerul, proiectat pe o sferă.

0:02:13.000,0:02:16.000
Fiecare punct de pe suprafaţa sferei

0:02:16.000,0:02:18.000
este cartografiat prin polul de jos,

0:02:18.000,0:02:20.000
pe o suprafaţă plată, unde este înregistrat.

0:02:20.000,0:02:24.000
Astfel, Steaua Nordului corespunde centrului acestui dispozitiv.

0:02:24.000,0:02:27.000
Elipsa, care reprezintă traiectoria soarelui, lunii şi planetelor

0:02:27.000,0:02:29.000
corespunde unui cerc.

0:02:29.000,0:02:33.000
Stelele strălucitoare corespund crucilor mici din reţea.

0:02:33.000,0:02:36.000
Iar înălţimea corespunde sistemului de pe placă.

0:02:36.000,0:02:39.000
Acum, adevăratul geniu al astrolabului nu se află doar în proiectare.

0:02:39.000,0:02:43.000
Geniul este că înglobează două sisteme de coordonate

0:02:43.000,0:02:45.000
astfel încât să se potrivească perfect.

0:02:45.000,0:02:48.000
Aceasta este poziţia soarelui, lunii şi planetelor în reţeaua mobilă.

0:02:48.000,0:02:50.000
Iar apoi poziţia lor pe cer

0:02:50.000,0:02:55.000
văzută de la o anumită înălţime pe spatele plăcii. Bine?

0:02:55.000,0:03:00.000
Deci, cum se foloseşte acest dispozitiv?

0:03:00.000,0:03:06.000
Ei bine, daţi-mi voie să mă pregătesc puţin.

0:03:06.000,0:03:11.000
Acesta este un astrolab. Destul de impresionant, nu?

0:03:11.000,0:03:14.000
Astfel, am împrumutat acest astrolab

0:03:14.000,0:03:17.000
de la Şcoala Oxford de -- Muzeul de Istorie.

0:03:17.000,0:03:20.000
Şi puteţi vedea diferitele componente.

0:03:20.000,0:03:22.000
Aceasta este materia, cu gradaţia în spate.

0:03:22.000,0:03:24.000
Aceasta este reţeaua. Bine. Vedeţi?

0:03:24.000,0:03:27.000
Aceasta este partea de cer mobilă.

0:03:27.000,0:03:29.000
Iar în spate puteţi vedea

0:03:29.000,0:03:31.000
un model de pânză de paianjen.

0:03:31.000,0:03:35.000
Iar acea pânză de paianjen corespunde coordonatelor locale pe cer.

0:03:35.000,0:03:37.000
Aceasta e o riglă. Iar pe spate

0:03:37.000,0:03:40.000
sunt alte dispozitive, unelte de măsurare,

0:03:40.000,0:03:46.000
şi gradaţii, care să ne ajute la calcule. Bine?

0:03:46.000,0:03:48.000
Ştiţi, întotdeauna mi-am dorit aşa ceva.

0:03:48.000,0:03:53.000
Pentru lucrarea mea de diplomă chiar am construit aşa ceva din hârtie.

0:03:53.000,0:03:55.000
Iar aceasta este o replică

0:03:55.000,0:03:58.000
a unui dispozitiv din secolul al 15-lea.

0:03:58.000,0:04:01.000
Şi probabil că valorează cât trei Macbook Pro.

0:04:01.000,0:04:04.000
Dar unul adevărat ar costa cam cât casa mea,

0:04:04.000,0:04:07.000
şi casa de alături, şi chiar cât orice casă din cartier,

0:04:07.000,0:04:09.000
pe ambele părţi ale străzii,

0:04:09.000,0:04:11.000
poate încă o şcoală şi, poate -- ştiţi, o biserică.

0:04:11.000,0:04:13.000
Sunt, pur şi simplu, incredibil de scumpe.

0:04:13.000,0:04:15.000
Dar permiteţi-mi să vă arăt cum funcţionează acest dispozitiv.

0:04:15.000,0:04:18.000
Să trecem la pasul unu.

0:04:18.000,0:04:20.000
Primul lucru pe care îl faceţi este să alegeţi o stea

0:04:20.000,0:04:23.000
pe cerul nopţii, dacă vreţi să ştiţi cât e ceasul noaptea.

0:04:23.000,0:04:26.000
Astfel, deseară, dacă este senin, veţi putea vedea triunghiul verii.

0:04:26.000,0:04:29.000
Şi există o stea strălucitoare numită Deneb. Să selectăm Deneb.

0:04:29.000,0:04:32.000
Apoi se măsoară înălţimea lui Deneb.

0:04:32.000,0:04:35.000
Deci, pasul doi, ridic dispozitivul,

0:04:35.000,0:04:38.000
iar apoi observ altitudinea ei acolo

0:04:38.000,0:04:40.000
astfel încât să o văd clar acum.

0:04:40.000,0:04:43.000
Apoi îi măsor altitudinea.

0:04:43.000,0:04:46.000
Deci, sunt aproximativ 26 de grade. Se poate vedea de aici.

0:04:46.000,0:04:51.000
Pasul trei este identificarea stelei pe faţa dispozitivului.

0:04:51.000,0:04:53.000
Deneb este aici. Pot s-o văd.

0:04:53.000,0:04:56.000
Pasul patru este să mut apoi reţeaua,

0:04:56.000,0:04:59.000
să mut cerul, astfel încât altitudinea stelei

0:04:59.000,0:05:02.000
să corespundă gradaţiei din spate.

0:05:02.000,0:05:05.000
Bine, când se întâmplă acest lucru

0:05:05.000,0:05:07.000
totul se aliniază.

0:05:07.000,0:05:09.000
Am aici un model al cerului

0:05:09.000,0:05:12.000
care corespunde cerului real. Bine?

0:05:12.000,0:05:14.000
Deci, este, într-un fel,

0:05:14.000,0:05:17.000
stăpânirea unui model al universului în mâinile mele.

0:05:17.000,0:05:20.000
Apoi, la final, iau o riglă

0:05:20.000,0:05:22.000
şi mut rigla la o dată

0:05:22.000,0:05:25.000
care îmi spune timpul aici.

0:05:25.000,0:05:28.000
Bun. Deci, aşa se foloseşte dispozitivul.

0:05:28.000,0:05:29.000
(Râsete)

0:05:29.000,0:05:31.000
Ştiu, vă gândiţi

0:05:31.000,0:05:35.000
"Asta înseamnă multă muncă, nu? Nu e multă muncă pentru a stabili ora?"

0:05:35.000,0:05:39.000
în timp ce aruncaţi o privire pe iPod doar pentru a verifica ora.

0:05:39.000,0:05:41.000
Dar este o diferenţă între cele două, deoarece cu iPod-ul

0:05:41.000,0:05:44.000
puteţi spune -- sau iPhone-ul, puteţi spune exact

0:05:44.000,0:05:46.000
ce oră este, cu precizie.

0:05:46.000,0:05:48.000
Modul în care micuţul Lewis ar spune ora

0:05:48.000,0:05:50.000
este folosind o hartă a cerului.

0:05:50.000,0:05:53.000
Ar şti unde s-ar potrivi lucrurile pe cer.

0:05:53.000,0:05:56.000
Nu ar şti numai cât este ceasul,

0:05:56.000,0:05:58.000
ar şti şi de unde va răsări soarele,

0:05:58.000,0:06:01.000
şi cum s-ar mişca pe cer.

0:06:01.000,0:06:05.000
Ar şti la ce oră răsare soarele şi la ce oră apune.

0:06:05.000,0:06:07.000
Şi ar şti acest lucru practic pentru orice obiect celest

0:06:07.000,0:06:09.000
din spaţiu.

0:06:09.000,0:06:11.000
Astfel, în grafica computerizată,

0:06:11.000,0:06:14.000
şi în proiectarea interfeţei utilizator computerizată,

0:06:14.000,0:06:17.000
există un termen numit permisivitate.

0:06:17.000,0:06:20.000
Astfel, permisivităţile sunt abilităţile unui obiect

0:06:20.000,0:06:23.000
de a ne permite să interacţionăm cu el.

0:06:23.000,0:06:25.000
Iar ce face astrolabul este să ne lase,

0:06:25.000,0:06:28.000
să ne permită, să ne conectăm la cerul nopţii,

0:06:28.000,0:06:31.000
să cercetăm cerul nopţii şi, mai mult --

0:06:31.000,0:06:34.000
să vedem vizibilul şi, în acelaşi timp, invizibilul.

0:06:34.000,0:06:38.000
Deci, aceasta este numai o utilizare. Incredibil,

0:06:38.000,0:06:41.000
dar probabil există 350, 400 de utilizări.

0:06:41.000,0:06:43.000
De fapt, există o scriere, iar aceasta descrie peste o mie de utilizări

0:06:43.000,0:06:45.000
ale acestui prim calculator.

0:06:45.000,0:06:47.000
În spate sunt gradaţii şi măsurători

0:06:47.000,0:06:49.000
pentru navigare terestră.

0:06:49.000,0:06:52.000
Puteţi inspecta cu el. Oraşul Bagdad a fost inspectat cu el.

0:06:52.000,0:06:56.000
Poate fi folosit pentru calcularea ecuaţiilor matematice de orice fel.

0:06:56.000,0:06:59.000
Şi ar fi necesar un întreg curs universitar pentru a ilustra asta.

0:06:59.000,0:07:01.000
Astrolaburile au o istorie incredibilă.

0:07:01.000,0:07:03.000
Au peste 2.000 de ani.

0:07:03.000,0:07:06.000
Conceptul proiectării stereografice

0:07:06.000,0:07:08.000
a luat naştere în anul 330 î. Hr.

0:07:08.000,0:07:10.000
Iar astrolaburile se găsesc în multe

0:07:10.000,0:07:12.000
modele şi dimensiuni şi forme.

0:07:12.000,0:07:15.000
Există unele portabile. Există unele mari.

0:07:15.000,0:07:17.000
Şi cred că ceea ce este comun tuturor astrolaburilor

0:07:17.000,0:07:19.000
este că sunt opere de artă minunate.

0:07:19.000,0:07:22.000
Există o calitate a măiestriei şi preciziei

0:07:22.000,0:07:25.000
care este pur şi simplu uimitoare şi remarcabilă.

0:07:25.000,0:07:28.000
Astrolaburile, ca orice tehnologie, evoluează de-a lungul timpului.

0:07:28.000,0:07:32.000
Astfel, cele mai vechi reţele, de exemplu, erau foarte simple şi primitive.

0:07:32.000,0:07:34.000
Iar reţelele avansate devin embleme culturale.

0:07:34.000,0:07:37.000
Acesta este din Oxford.

0:07:37.000,0:07:39.000
Şi mi se pare cu adevărat extraordinar deoarece şablonul reţelei

0:07:39.000,0:07:41.000
este complet simetric,

0:07:41.000,0:07:45.000
şi cartografiază cu precizie un cer complet asimetric sau aleator.

0:07:45.000,0:07:47.000
Cât de tare e asta? Este pur şi simplu extraordinar.

0:07:47.000,0:07:50.000
Deci, avea micuţul Lewis un astrolab?

0:07:50.000,0:07:53.000
Probabil că nu unul de alamă. Avea unul din lemn,

0:07:53.000,0:07:56.000
sau hârtie. Iar majoritatea acestor prime calculatoare

0:07:56.000,0:07:58.000
erau dispozitive portabile

0:07:58.000,0:08:01.000
care puteau fi ţinute în buzunar.

0:08:01.000,0:08:04.000
Deci, ce inspiră acest astrolab?

0:08:04.000,0:08:06.000
Ei bine, cred că primul lucru

0:08:06.000,0:08:10.000
de care ne aminteşte este cât de descurcăreţi erau oamenii,

0:08:10.000,0:08:12.000
strămoşii noştri, cu ani şi ani în urmă.

0:08:12.000,0:08:15.000
Este un dispozitiv incredibil.

0:08:15.000,0:08:17.000
Toate tehnologiile avansează.

0:08:17.000,0:08:20.000
Fiecare tehnologie este transformată şi influenţată de alţii.

0:08:20.000,0:08:22.000
Iar ceea ce câştigăm cu o tehnologie nouă, bineînţeles,

0:08:22.000,0:08:24.000
este precizia şi acurateţea.

0:08:24.000,0:08:26.000
Dar ceea ce pierdem, cred, este

0:08:26.000,0:08:29.000
exactitatea -- un simţ

0:08:29.000,0:08:32.000
al cerului, un simţ al contextului.

0:08:32.000,0:08:36.000
Cunoaşterea cerului, cunoaşterea relaţiei cu cerul,

0:08:36.000,0:08:40.000
este centrul adevăratului răspuns

0:08:40.000,0:08:42.000
pentru a şti cât este ceasul.

0:08:42.000,0:08:46.000
Deci, este -- cred că astrolaburile sunt dispozitive deosebite.

0:08:46.000,0:08:49.000
Şi astfel, ce putem învăţa de la aceste dispozitive?

0:08:49.000,0:08:52.000
Ei bine, în primul rând că există cunoaştere

0:08:52.000,0:08:54.000
pentru a ne conecta cu lumea.

0:08:54.000,0:08:57.000
Iar astrolaburile ne întorc la rostul subtil

0:08:57.000,0:09:00.000
despre cum toate lucrurile se potrivesc

0:09:00.000,0:09:02.000
şi, de asemenea, cum ne conectăm cu lumea.

0:09:02.000,0:09:04.000
Vă mulţumesc foarte mult.

0:09:04.000,0:09:06.000
(Aplauze)