Știm din ultimul video că dacă avem o concentrație mare de calciu ionic în celula musculară, acești ioni de calciu se vor lega de troponină care va le schimba formele într-un fel în care tropomiozina va fi dată la o parte și deci apoi capetele de miozină pot urca de-a lungul filamentelor de actină și apoi vom avea de fapt, contracții musculare. Deci concentrație ridicată de calciu, sau concentrația ionilor de calciu, avem contracție. Concentrație scăzută de ioni de calciu, aceste proteine ​​troponine merg la confirmarea lor standard și ele trag-- sau poți spune mută tropomiozina înapoi în calea capetelor de miozină-- și nu avem contracție. Deci următoarea întrebare firească este, cum regulează mușchiul dacă avem concentrația de calciu ridicată și contracția sau concentrația de calciu scăzută și relaxare? Sau chiar o întrebare mai bună este, cum face sistemul nervos asta? Cum le spune sistemul nervos mușchilor să se contracte, să facă concentrația de calciu ridicată și contracție sau să o facă scăzută din nou și relaxare? Și pentru a înțelege asta, hai să facem o mică recenzie a ceea ce am învățat în videoclipurile despre neuroni. Lasă-mă să desenez terminalul jocțiunei unui axon, aici. În loc să aibă o sinapsă cu o dendrită a unui alt neuron, va avea o sinapsă cu o celulă musculară reală. Deci aici este sinapsa cu celula musculară reală. Asta este o sinapsă cu o celulă musculară. Lasă-mă să notez tot pentru a nu deveni confuz. Acesta este axonul. Îl putem numi capătul terminalului unui axon. Asta este sinapsa. Doar puțină terminologie din videoclipurile despre neuroni-- acest spațiu era o despicătură sinaptică. Acesta este neuronul presinaptic. Ăsta este-- cred că îl poți vedea cumva-- celula postsinaptică. Nu este un neuron în acest caz. Și apoi așa avem-- acesta este membrane celulei musculare. Și voi face-- probabil următorul video sau poate un video după asta, îți voi arăta anatomia unei celule musculare. Aici, va fi puțin abstract deoarece chiar vrem să înțelegem cum concentrația ionului de calciu este regulată. Aceasta se numește sarcolemă. Deci asta este membrana celulei musculare. Iar asta de aici-- ți-ai putea imagina că este doar un pliu în membrana celulei musculare. Dacă ar fi să mă uit la suprafața celulei musculare, ar arăta puțin cam ca o gaură sau o indentare care intră în celulă, dar aici am făcut o secțiune transversală, așa că îți poți imagina pliindu-se, dar dacă ai înțepat cu un ac sau ceva, asta este ceea ce vei primi. Vei avea un pliu în membrană. Iar ăsta de aici este numit tubul T. Iar T-ul vine de la transversal. Merge transversal către suprafața membranei. Și chiar aici-- iar acesta este un lucru foarte important în acest video, sau organita foarte importantă din acest video. Ai acest organit în celula musculară numit reticulul sarcoplasmic. Și este de fapt destul de asemănător cu un reticul endoplasmatic într-un fel sau poate este legat de un reticul endoplasmatic-- dar aici principala funcție este stocarea. În timp ce un reticul endoplasmatic, este implicat în dezvoltarea proteinei și are ribozomi atașați, dar dar acesta este doar un organit depozit. Ceea ce face reticulul sarcoplasmic este că are pompe de calciu ionic pe membrană și acestea sunt ATPaze, ceea ce înseamnă că folosesc ATP pentru a alimenta pompa. Deci ai ATP, ATP-ul se atașează de ea, și poate un ion de calciu se va atașa, și când ATP-ul este hidrolizat în ADP plus o grupare fosfat, care schimbă confirmarea acestei proteine și pompează ionul de calciu înăuntru. Deci ionii de calciu sunt pompați înăuntru. Deci efectul tuturor pompelor de calciu ionic de pe membrana reticulului sarcoplasmic este într-un mușchi în repaus, vom avea o concentrație foarte mare de ioni de calciu înăuntru. Acum, cred că ai putea ghici probabil unde duce asta. Când mușchiul trebuie să se contracte, acești ioni de calciu sunt aruncați în citoplasma celulei. Și apoi sunt capabili să se lege de troponina de aici, și să facă tot ce am vorbit în ultimul video. Deci ceea ce ne interesează este, doar cum știe când să-și arunce ionii de calciu în restul celulei? Acesta este interiorul celulei. Și deci această suprafață este ceea ce filamentele de actină și capetele de miozină și tot restul, și troponina, și tropomiozina-- sunt toate expuse mediului care este aici. Deci îți poți imagina-- aș putea să desenez aici pentru a clarifica. Îl voi desena foarte abstract. Vom vedea mai mult din structură într-un video viitor. Acesta este un desen foarte abstract, dar cred că-ți va da un sens a ceea ce se întâmplă. Deci să spunem că acest neuron-- și îl vom numi un neuron motor-- semnalează pentru o contracție musculară. Pentru început, știm cum traversează semnalele neuronii, în special prin axoni cu un potențial de acțiune. Am putea avea un canal sodic chiar aici. Are voltaj, deci ai puțină tensiune pozitivă acolo. Asta spune acestei tensiuni legată de canalul sodic să se deschidă. Deci se deschide și permite să intre chiar mai mult sodiu. Asta îl face puțin mai pozitiv aici. Deci, asta declanșează următorul canalul cu porțiune de tensiune să se deschidă-- deci continuă să meargă în josul membranei axonului-- și eventual, când obții suficient dintr-un prag pozitiv, canalele calciului dependent de tensiune se deschid. Asta este o revizuire a ceea ce am învățat în videoclipurile despre neuroni. Deci eventual, când devinde aproape destul de pozitiv de aceste canale de calciu ionic, permit ionilor de calciu să intre. Și ionii de calciu intră și se leagă de aceste proteine speciale aproape de membrana sinaptică sau de membrana presinaptică chiar aici. Aceștia sunt ioni de calciu. Se leagă de proteine ​​care erau vezicule de andocare. Amintește-ți, veziculele erau doar aceste membrane în jurul neurotransmițătorilor. Când calciul se leagă de aceste proteine, permite să apară exocitoza. Permite membranei veziculelor să fuzioneze cu membrana actualului neuron și conținutul este aruncat. Aceasta este recenzia de la videoclipurile cu neuroni. Am explicat mai detaliat în aceste videoclipuri, dar ai-- toți acești neurotransmițători sunt aruncați. Și am vorbit despre sinapsa dintre un neuron și o celulă musculară. Neurotransmițătorul aici este acetilcolina. Dar exact ce s-ar fi întâmplat la o dendrită, acetilcolina se leagă de receptori pe sarcolemă sau membrana celulei musculare și asta deschide canalele sodice în celula musculară. Deci celula musculară are de asemenea, un gradient de tensiune peste membrană, ca un neuron. Deci când acest tip primește niște acetilcolină, permite sodiului să intre în celula musculară. Deci ai un plus aici și asta cauzează o potențială acțiune în celula musculară. Deci apoi ai puțină sarcină pozitivă. Dacă ajunge suficient de sus până la a nivelul pragului, se va declanșa acest canal de tensiune chiar aici, ceea ce va permite să intre mai mult sodiu. Deci va deveni puțin pozitiv aici. Desigur, are și potasiu pentru a-l inversa. Este cam ca ce se întâmplă într-un neuron. Deci eventual această potențială acțiune-- ai un canal sodic chiar aici. Devine puțin pozitiv. Când ajunge destul de pozitiv, apoi se deschide și permite chiar mai mult sodiu să intre. Deci ai această acțiune potențială, iar apoi acea acțiune potențială-- deci ai un canal sodic chiar aici-- merge în jos acest tubul T. Deci informația de la neuron-- ți-ai putea imagina acșiunea potențială apoi transformată într-un fel de semnal chimic care declanșează altă acțiune potențială care merge în jos pe tubulul T. Iar aceasta este partea interesantă-- și de fapt asta este o suprafață deschisă de cercetare acum și îți voi da niște indicii dacă vrei să citești mai mult despre această cercetare-- este că ai un complex de proteine care în esență separă reticulul sarcoplasmic de tubulul T. Și îl voi desena ca o cutie mare aici. Deci ai acest complex de proteine chiar aici. Și îl voi arăta de fapt-- oamenii cred-- voi sorta câteva cuvinte aici. Conțin proteinele triadină, junctină, calsechestrină și rianodină.