Știm din ultimul video că dacă
avem o concentrație mare
de calciu ionic în celula musculară,
acești ioni
de calciu se vor lega
de troponină care va le
schimba formele într-un fel
în care tropomiozina va
fi dată la o parte și deci apoi
capetele de miozină pot
urca de-a lungul
filamentelor de actină și apoi vom
avea de fapt,
contracții musculare.
Deci concentrație ridicată de calciu,
sau concentrația ionilor de calciu,
avem contracție.
Concentrație scăzută de ioni de calciu,
aceste proteine troponine merg la
confirmarea lor standard și
ele trag-- sau poți spune
mută tropomiozina înapoi
în calea capetelor de
miozină-- și nu avem contracție.
Deci următoarea întrebare firească este,
cum regulează mușchiul
dacă avem concentrația
de calciu ridicată și
contracția sau concentrația
de calciu scăzută și relaxare?
Sau chiar o întrebare
mai bună este, cum face
sistemul nervos asta?
Cum le spune sistemul nervos
mușchilor să se contracte,
să facă concentrația de calciu ridicată și
contracție sau să o facă
scăzută din nou și relaxare?
Și pentru a înțelege asta,
hai să facem o mică recenzie a
ceea ce am învățat în
videoclipurile despre neuroni.
Lasă-mă să desenez terminalul jocțiunei
unui axon, aici.
În loc să aibă o sinapsă
cu o dendrită a unui alt
neuron, va avea o sinapsă cu o
celulă musculară reală.
Deci aici este sinapsa
cu celula musculară reală.
Asta este o sinapsă cu o celulă musculară.
Lasă-mă să notez tot
pentru a nu deveni confuz.
Acesta este axonul.
Îl putem numi capătul
terminalului unui axon.
Asta este sinapsa.
Doar puțină terminologie din
videoclipurile despre neuroni-- acest spațiu
era o despicătură sinaptică.
Acesta este neuronul presinaptic.
Ăsta este-- cred că
îl poți vedea cumva--
celula postsinaptică.
Nu este un neuron în acest caz.
Și apoi așa avem-- acesta este
membrane celulei musculare.
Și voi face-- probabil
următorul video sau poate
un video după asta,
îți voi arăta anatomia
unei celule musculare.
Aici, va fi puțin abstract
deoarece chiar
vrem să înțelegem cum concentrația
ionului de calciu este regulată.
Aceasta se
numește sarcolemă.
Deci asta este membrana celulei musculare.
Iar asta de aici-- ți-ai putea
imagina că este doar un pliu
în membrana celulei musculare.
Dacă ar fi să mă uit
la suprafața celulei musculare,
ar arăta puțin cam ca o gaură sau
o indentare care intră în celulă,
dar aici am făcut o
secțiune transversală,
așa că îți poți imagina pliindu-se, dar dacă
ai înțepat cu un ac sau ceva, asta este
ceea ce vei primi.
Vei avea un pliu în membrană.
Iar ăsta de aici
este numit tubul T.
Iar T-ul vine de la transversal.
Merge transversal către
suprafața membranei.
Și chiar aici-- iar acesta
este un lucru foarte important în
acest video,
sau organita foarte
importantă din acest video.
Ai acest organit în celula musculară numit
reticulul sarcoplasmic.
Și este de fapt destul de
asemănător cu un reticul
endoplasmatic într-un fel sau poate este
legat de un reticul endoplasmatic--
dar aici principala funcție
este stocarea.
În timp ce un reticul endoplasmatic,
este implicat în
dezvoltarea proteinei
și are ribozomi atașați, dar
dar acesta este doar un organit depozit.
Ceea ce face reticulul sarcoplasmic
este că are pompe
de calciu ionic pe membrană
și acestea sunt ATPaze,
ceea ce înseamnă că folosesc ATP
pentru a alimenta pompa.
Deci ai ATP, ATP-ul
se atașează de ea, și poate un
ion de calciu se va atașa,
și când ATP-ul este hidrolizat
în ADP plus o grupare fosfat, care schimbă
confirmarea acestei proteine și pompează
ionul de calciu înăuntru.
Deci ionii de calciu
sunt pompați înăuntru.
Deci efectul tuturor
pompelor de calciu ionic de pe
membrana reticulului sarcoplasmic
este într-un mușchi
în repaus, vom avea o concentrație
foarte mare de ioni de calciu
înăuntru.
Acum, cred că ai putea ghici probabil
unde duce asta.
Când mușchiul trebuie să se contracte,
acești ioni de calciu
sunt aruncați în citoplasma celulei.
Și apoi sunt capabili
să se lege de troponina de aici,
și să facă tot ce
am vorbit în ultimul video.
Deci ceea ce ne interesează este,
doar cum știe când să-și arunce
ionii de calciu în restul celulei?
Acesta este
interiorul celulei.
Și deci această suprafață este
ceea ce filamentele de actină și capetele
de miozină și tot restul, și troponina, și
tropomiozina-- sunt toate expuse mediului
care este aici.
Deci îți poți imagina--
aș putea să desenez aici
pentru a clarifica.
Îl voi desena foarte abstract.
Vom vedea mai mult
din structură într-un video viitor.
Acesta este un desen foarte abstract,
dar cred că-ți va
da un sens a ceea ce se întâmplă.
Deci să spunem că acest neuron--
și îl vom numi un neuron
motor-- semnalează pentru
o contracție musculară.
Pentru început, știm cum
traversează semnalele neuronii,
în special prin axoni cu
un potențial de acțiune.
Am putea avea un canal sodic chiar aici.
Are voltaj, deci ai puțină tensiune
pozitivă acolo.
Asta spune acestei tensiuni
legată de canalul sodic să se deschidă.
Deci se deschide și permite
să intre chiar mai mult sodiu.
Asta îl face puțin mai pozitiv aici.
Deci, asta declanșează următorul
canalul cu porțiune de tensiune să se
deschidă-- deci continuă să meargă
în josul membranei
axonului-- și eventual,
când obții suficient dintr-un prag
pozitiv, canalele calciului
dependent de tensiune se deschid.
Asta este o revizuire
a ceea ce am învățat
în videoclipurile despre neuroni.
Deci eventual,
când devinde aproape destul de pozitiv de
aceste canale de calciu ionic,
permit ionilor
de calciu să intre.
Și ionii de calciu intră și
se leagă de aceste proteine
speciale aproape de membrana sinaptică
sau de membrana
presinaptică chiar aici.
Aceștia sunt ioni de calciu.
Se leagă de proteine care
erau vezicule de andocare.
Amintește-ți, veziculele erau
doar aceste membrane în jurul
neurotransmițătorilor.
Când calciul se leagă
de aceste proteine, permite
să apară exocitoza.
Permite membranei veziculelor
să fuzioneze cu
membrana actualului neuron și
conținutul este aruncat.
Aceasta este recenzia de la
videoclipurile cu neuroni.
Am explicat mai detaliat
în aceste videoclipuri, dar
ai-- toți acești
neurotransmițători sunt aruncați.
Și am vorbit despre sinapsa
dintre un neuron și o
celulă musculară.
Neurotransmițătorul
aici este acetilcolina.
Dar exact ce s-ar fi
întâmplat la o dendrită,
acetilcolina se leagă de receptori
pe sarcolemă sau
membrana celulei musculare
și asta deschide canalele
sodice în celula musculară.
Deci celula musculară are de asemenea,
un gradient de tensiune peste
membrană, ca un neuron.
Deci când acest tip
primește niște acetilcolină, permite
sodiului să intre în celula musculară.
Deci ai un plus aici și asta
cauzează o potențială
acțiune în celula musculară.
Deci apoi ai puțină sarcină pozitivă.
Dacă ajunge suficient de sus până la a
nivelul pragului, se va declanșa
acest canal de tensiune chiar
aici, ceea ce va permite
să intre mai mult sodiu.
Deci va deveni puțin pozitiv aici.
Desigur, are și
potasiu pentru a-l inversa.
Este cam ca ce se
întâmplă într-un neuron.
Deci eventual această
potențială acțiune-- ai un canal
sodic chiar aici.
Devine puțin pozitiv.
Când ajunge destul de pozitiv,
apoi se deschide și permite
chiar mai mult sodiu să intre.
Deci ai această
acțiune potențială,
iar apoi acea
acțiune potențială-- deci ai
un canal sodic chiar aici--
merge în jos acest tubul T.
Deci informația de la neuron--
ți-ai putea imagina
acșiunea potențială apoi transformată
într-un fel de semnal chimic
care declanșează
altă acțiune potențială care
merge în jos pe tubulul T.
Iar aceasta este partea interesantă--
și de fapt asta este o
suprafață deschisă
de cercetare acum și îți voi da
niște indicii dacă vrei să citești
mai mult despre această cercetare-- este că
ai un complex de proteine
care în esență separă
reticulul sarcoplasmic de tubulul T.
Și îl voi desena ca o cutie mare aici.
Deci ai acest complex
de proteine chiar aici.
Și îl voi arăta de fapt--
oamenii cred-- voi sorta
câteva cuvinte aici.
Conțin proteinele triadină, junctină,
calsechestrină și rianodină.