0:00:07.249,0:00:09.069
Cuprinsă de o pasiune răzbunătoare,

0:00:09.069,0:00:11.859
Regina nopții își varsă lacrimile[br]de-a lungul scenei.

0:00:11.859,0:00:14.249
Ea începe să-și cânte aria sa titulară,

0:00:14.249,0:00:17.730
una din cele mai renumite părți[br]ale operei îndrăgitului Mozart,

0:00:17.730,0:00:19.350
„Flautul fermecat”.

0:00:19.350,0:00:21.890
Orchestra învăluie holul cu muzică,

0:00:21.890,0:00:25.460
însă vocea reginei se avântă[br]deasupra instrumentelor.

0:00:25.460,0:00:28.700
Melodia sa răsună peste mii de spectatori,

0:00:28.700,0:00:31.076
ajungând la 40 de metri depărtare –

0:00:31.076,0:00:34.186
fără ajutorul unui microfon.

0:00:34.186,0:00:38.116
Cum e posibil ca o voce[br]să fie auzită atât de clar,

0:00:38.116,0:00:40.976
peste acordurile zecilor de instrumente?

0:00:40.976,0:00:44.176
Răspunsul se află în fizica vocii umane

0:00:44.176,0:00:48.558
și tehnica perfecționată[br]a unui solist de operă expert.

0:00:48.558,0:00:53.458
Muzica din clădirea operei provine[br]de la vibrațiile create de instrumente –

0:00:53.458,0:00:57.615
fie că sunt corzile unei viori[br]sau faldurile vocale ale unui interpret.

0:00:57.615,0:01:02.746
Aceste vibrații trimit în aer unde,[br]pe care creierul le consideră drept sunet.

0:01:02.746,0:01:04.706
Frecvența acestor vibrații –

0:01:04.706,0:01:07.886
mai exact, numărul undelor pe secundă –

0:01:07.886,0:01:11.386
e modul în care creierul[br]determină nivelul fiecărei note.

0:01:11.386,0:01:13.686
De fapt, fiecare notă pe care o auzim

0:01:13.686,0:01:17.336
e o combinație de mai multe vibrații.

0:01:17.336,0:01:21.336
Imaginați-vă vibrarea corzii de chitară[br]la cea mai joasă frecvență.

0:01:21.336,0:01:22.946
Acesta e numit acord fundamental,

0:01:22.946,0:01:27.472
iar acest nivel jos e ceea ce urechea[br]consideră drept notă muzicală.

0:01:27.472,0:01:32.434
Dar această vibrație joasă duce la alte[br]frecvențe numite armonii superioare,

0:01:32.434,0:01:35.574
ce se așează peste acordul fundamental.

0:01:35.574,0:01:38.804
Aceste armonii superioare[br]se descompun în frecvențe specifice

0:01:38.804,0:01:41.784
numite parțialele tonului fundamental[br]sau tonuri fundamentale,

0:01:41.784,0:01:45.999
iar prin mânuirea lor[br]soliștii de operă fac minuni.

0:01:45.999,0:01:50.323
Fiecare notă are un set de frecvențe[br]ce include seriile armonice.

0:01:50.323,0:01:52.675
Primul ton fundamental[br]vibrează la o frecvență

0:01:52.675,0:01:55.075
de două ori mai mare[br]decât acordul fundamental.

0:01:55.075,0:01:59.728
Următorul ton fundamental e de trei ori[br]mai mare și tot așa mai departe.

0:01:59.728,0:02:03.608
În mod virtual toate instrumentele[br]acustice produc serii armonice,

0:02:03.608,0:02:05.788
însă forma și materialul instrumentului

0:02:05.788,0:02:08.478
modifică echilibrul[br]tonurilor sale fundamentale.

0:02:08.478,0:02:13.714
De exemplu, un flaut pune accent[br]pe primele tonuri fundamentale,

0:02:15.484,0:02:17.614
însă registrul de jos al clarinetului,

0:02:17.614,0:02:21.344
tonurile fundamentale impare[br]răsună mai puternic.

0:02:21.344,0:02:23.314
Puterea variatelor tonuri fundamentale

0:02:23.314,0:02:27.064
e ceea ce face ca sunetul[br]instrumentului să fie unic.

0:02:27.064,0:02:31.217
Acestea afectează și abilitatea[br]instrumentului de a ieși în evidență,

0:02:31.217,0:02:36.647
fiindcă urechea e mai adaptată[br]la unele frecvențe decât la altele.

0:02:36.647,0:02:40.947
Aceasta e cheia puterii de proiecție[br]a unui solist de operă.

0:02:40.947,0:02:42.437
O soprană de operă –

0:02:42.437,0:02:45.307
cea mai înaltă dintre cele patru[br]categorii de voci standard –

0:02:45.307,0:02:47.627
poate produce note[br]cu frecvențe fundamentale

0:02:47.627,0:02:53.047
cuprinse între 250 și 1.500 de vibrații/s.

0:02:53.047,0:02:55.737
Urechea umană[br]e mai sensibilă la frecvențele

0:02:55.737,0:02:59.737
cuprinse între 2.000 și 5.000[br]de vibrații pe secundă.

0:02:59.737,0:03:03.657
Dacă o solistă poate emite[br]tonuri fundamentale în această gamă,

0:03:03.657,0:03:08.497
ea poate ținti poziția senzorială optimă[br]unde e cel mai probabil să fie auzită.

0:03:08.497,0:03:11.227
Tonurile fundamentale mai înalte[br]sunt și ele avantajoase,

0:03:11.227,0:03:13.537
deoarece întrecerea cu orchestra[br]e mai redusă,

0:03:13.537,0:03:16.817
ale cărei armonii superioare[br]sunt mai slabe la acele frecvențe.

0:03:16.817,0:03:19.497
Rezultatul accentuării[br]acelor tonuri fundamentale

0:03:19.497,0:03:24.889
e un timbru răsunător distinctiv[br]numit „squillo-ul” solistului.

0:03:24.889,0:03:28.469
Soliștii de operă exersează[br]decenii pentru a-și crea „squillo-ul”.

0:03:28.469,0:03:30.329
Ei pot produce frecvențe mai înalte

0:03:30.329,0:03:35.276
prin modificarea formei și tensiunii[br]în faldurile vocale și tractul vocal.

0:03:35.276,0:03:38.536
Iar prin schimbarea poziției[br]limbii și buzelor,

0:03:38.536,0:03:42.536
ei accentuează unele armonii superioare[br]în timp ce pe altele le reduc.

0:03:42.536,0:03:46.556
Soliștii măresc și diapazonul[br]tonurilor fundamentale cu „vibrato” –

0:03:46.556,0:03:50.835
un efect muzical în care o notă[br]oscilează ușor în înălțimea tonului.

0:03:50.835,0:03:53.055
Aceasta creează un sunet mai plin

0:03:53.055,0:03:56.685
ce răsună peste instrumente[br]în comparație cu un „vibrato” mai limitat.

0:03:56.685,0:03:59.195
Odată ce ating cele mai potrivite[br]tonuri fundamentale

0:03:59.195,0:04:01.803
ei aplică alte tehnici[br]pentru a mări volumul acestora.

0:04:01.803,0:04:05.803
Soliștii își extind capacitatea plămânilor[br]și își perfecționează postura

0:04:05.803,0:04:08.433
pentru un flux de aer consistent[br]și controlat.

0:04:08.433,0:04:10.223
Sala de concert contribuie și ea,

0:04:10.223,0:04:14.465
cu o suprafață rigidă ce reflectă[br]undele de sunet spre public.

0:04:14.465,0:04:17.075
Toți soliștii profită de aceste tehnici,

0:04:17.075,0:04:21.337
însă amprentele vocale diverse[br]cer o anumită pregătire fizică.

0:04:21.337,0:04:24.152
Un solist wagnerian trebuie[br]să-și dezvolte rezistența

0:04:24.152,0:04:28.012
pentru a avea puterea de a trece[br]prin epopeile de patru ore.

0:04:28.012,0:04:31.612
În timp ce soliștii de „bel canto”[br]necesită falduri vocale versatile

0:04:31.612,0:04:34.413
pentru a sări printre ariile acrobatice.

0:04:34.413,0:04:36.813
Chiar și biologia impune unele limite –

0:04:36.813,0:04:39.873
nu orice tehnică e posibilă[br]pentru fiecare set de mușchi,

0:04:39.873,0:04:42.833
iar vocile se schimbă odată cu vârsta.

0:04:42.833,0:04:46.023
Dar fie într-o sală de operă[br]sau într-o cabină de duș,

0:04:46.023,0:04:49.173
aceste tehnici pot transforma[br]vocile neamplificate

0:04:49.173,0:04:51.342
în capodopere muzicale colosale.