WEBVTT

00:00:15.000 --> 00:00:19.000
Va imaginaţi că acum 400 de ani

00:00:19.000 --> 00:00:21.000
a naviga pe ocean era foarte dificil.

00:00:21.000 --> 00:00:25.000
Vântul şi curenţii împiedicau vasele să-şi urmeze cursul,

00:00:25.000 --> 00:00:29.000
iar marinarii stabileau direcţia faţă de portul de plecare,

00:00:29.000 --> 00:00:35.000
încercând să monitorizeze corect direcția şi distanţa de parcurs.

00:00:35.000 --> 00:00:38.000
Procesul era cunoscut ca drum estimat,

00:00:38.000 --> 00:00:46.000
pentru că o deviaţie de 1 grad însemna ratarea destinaţia.

00:00:46.000 --> 00:00:49.000
Se putea întâmpla foarte uşor.

00:00:49.000 --> 00:00:53.000
Însă trei invenţii au făcut posibilă navigarea modernă:

00:00:53.000 --> 00:01:00.000
sextanţii, ceasurile şi matematica pentru calculele corecte şi rapide.

00:01:00.000 --> 00:01:08.000
Toate importante. Fără acestea marinarii nu puteau naviga prea departe.

00:01:08.000 --> 00:01:11.000
John Bird, un meşter din Londra,

00:01:11.000 --> 00:01:16.000
a creat primul dispozitiv care măsura unghiul dintre soare şi orizont,

00:01:16.000 --> 00:01:19.000
numit sextant.

00:01:19.000 --> 00:01:26.000
Unghiul era important pentru a fi comparat cu cel din Anglia, simultan.

00:01:26.000 --> 00:01:31.000
Compararea unghiurilor determina longitudinea vasului.

00:01:31.000 --> 00:01:33.000
Apoi au venit ceasurile.

00:01:33.000 --> 00:01:38.000
În 1761, John Harrison, ceasornicar şi tâmplar,

00:01:38.000 --> 00:01:41.000
a construit un ceas care arăta timpul precis parcurs pe mare.

00:01:41.000 --> 00:01:48.000
Menținea timpul corect și în condiţii dificile

00:01:48.000 --> 00:01:52.000
pentru a fi calculată durata întoarcerii în Anglia.

00:01:52.000 --> 00:01:54.000
Avea însă un dezavantaj:

00:01:54.000 --> 00:01:58.000
fiind făcut manual, era foarte scump.

00:01:58.000 --> 00:02:05.000
Aşa că se foloseau complexe măsurători şi calcule selenare.

00:02:05.000 --> 00:02:10.000
Dar aceste măsurători puteau dura ore.

00:02:10.000 --> 00:02:17.000
Iar instrumentele erau utile dacă marinarii ştiau să le folosească.

00:02:17.000 --> 00:02:24.000
În 1600, un matematician amator a inventat piesa lipsă.

00:02:24.000 --> 00:02:32.000
John Napier s-a străduit 20 de ani, în castelul său din Scoţia, să inventeze logaritmii.

00:02:32.000 --> 00:02:41.000
Logaritmii lui Napier foloseau 1/ e şi constanta 10^7.

00:02:41.000 --> 00:02:45.000
În 1600 algebra nu era pe deplin dezvoltată,

00:02:45.000 --> 00:02:49.000
iar logaritmul lui Napier nu se reducea la zero.

00:02:49.000 --> 00:02:55.000
Aceste calculele erau mult mai grele decât logaritmii în bază 10.

00:02:55.000 --> 00:02:59.000
Henry Briggs, un faimos matematician de la Colegiul Gersham, Londra,

00:02:59.000 --> 00:03:07.000
a citit lucrarea lui Napier în 1614 şi în anul următor a făcut o călătorie lungă să-l întâlnească.

00:03:07.000 --> 00:03:11.000
Briggs a apărut neanunţat la castelul lui Napier

00:03:11.000 --> 00:03:18.000
şi i-a sugerat să simplifice forma și baza logaritmilor.

00:03:18.000 --> 00:03:23.000
Ambii au fost de acord că în baza 10, log (1)=0

00:03:23.000 --> 00:03:26.000
ar simplifica mult calculele.

00:03:26.000 --> 00:03:30.000
Azi îi cunoaştem ca Logaritmii lui Briggs.

00:03:30.000 --> 00:03:35.000
Pănă la maşinile electrice de calcul din sec. XX,

00:03:35.000 --> 00:03:44.000
înmulțirea, împărțirea, puterile şi extragerile de radical din numere foarte mari sau foatre mici

00:03:44.000 --> 00:03:46.000
erau făcute prin logaritmi.

00:03:46.000 --> 00:03:50.000
Istoria logaritmilor nu e doar o lecţie în matematică.

00:03:50.000 --> 00:03:54.000
Mulţi au contribuit la succesul navigaţiei.

00:03:54.000 --> 00:03:57.000
Astronomi, matematicieni, meşteşugari,

00:03:57.000 --> 00:03:59.000
şi desigur marinari.

00:03:59.000 --> 00:04:04.000
Creativitatea nu înseamnă doar aprofundarea unui domeniu de cercetare,

00:04:04.000 --> 00:04:08.000
ci şi colaborarea dintre domenii diferite.