1 00:00:15,000 --> 00:00:19,000 Va imaginaţi că acum 400 de ani 2 00:00:19,000 --> 00:00:21,000 a naviga pe ocean era foarte dificil. 3 00:00:21,000 --> 00:00:25,000 Vântul şi curenţii împiedicau vasele să-şi urmeze cursul, 4 00:00:25,000 --> 00:00:29,000 iar marinarii stabileau direcţia faţă de portul de plecare, 5 00:00:29,000 --> 00:00:35,000 încercând să monitorizeze corect direcția şi distanţa de parcurs. 6 00:00:35,000 --> 00:00:38,000 Procesul era cunoscut ca drum estimat, 7 00:00:38,000 --> 00:00:46,000 pentru că o deviaţie de 1 grad însemna ratarea destinaţia. 8 00:00:46,000 --> 00:00:49,000 Se putea întâmpla foarte uşor. 9 00:00:49,000 --> 00:00:53,000 Însă trei invenţii au făcut posibilă navigarea modernă: 10 00:00:53,000 --> 00:01:00,000 sextanţii, ceasurile şi matematica pentru calculele corecte şi rapide. 11 00:01:00,000 --> 00:01:08,000 Toate importante. Fără acestea marinarii nu puteau naviga prea departe. 12 00:01:08,000 --> 00:01:11,000 John Bird, un meşter din Londra, 13 00:01:11,000 --> 00:01:16,000 a creat primul dispozitiv care măsura unghiul dintre soare şi orizont, 14 00:01:16,000 --> 00:01:19,000 numit sextant. 15 00:01:19,000 --> 00:01:26,000 Unghiul era important pentru a fi comparat cu cel din Anglia, simultan. 16 00:01:26,000 --> 00:01:31,000 Compararea unghiurilor determina longitudinea vasului. 17 00:01:31,000 --> 00:01:33,000 Apoi au venit ceasurile. 18 00:01:33,000 --> 00:01:38,000 În 1761, John Harrison, ceasornicar şi tâmplar, 19 00:01:38,000 --> 00:01:41,000 a construit un ceas care arăta timpul precis parcurs pe mare. 20 00:01:41,000 --> 00:01:48,000 Menținea timpul corect și în condiţii dificile 21 00:01:48,000 --> 00:01:52,000 pentru a fi calculată durata întoarcerii în Anglia. 22 00:01:52,000 --> 00:01:54,000 Avea însă un dezavantaj: 23 00:01:54,000 --> 00:01:58,000 fiind făcut manual, era foarte scump. 24 00:01:58,000 --> 00:02:05,000 Aşa că se foloseau complexe măsurători şi calcule selenare. 25 00:02:05,000 --> 00:02:10,000 Dar aceste măsurători puteau dura ore. 26 00:02:10,000 --> 00:02:17,000 Iar instrumentele erau utile dacă marinarii ştiau să le folosească. 27 00:02:17,000 --> 00:02:24,000 În 1600, un matematician amator a inventat piesa lipsă. 28 00:02:24,000 --> 00:02:32,000 John Napier s-a străduit 20 de ani, în castelul său din Scoţia, să inventeze logaritmii. 29 00:02:32,000 --> 00:02:41,000 Logaritmii lui Napier foloseau 1/ e şi constanta 10^7. 30 00:02:41,000 --> 00:02:45,000 În 1600 algebra nu era pe deplin dezvoltată, 31 00:02:45,000 --> 00:02:49,000 iar logaritmul lui Napier nu se reducea la zero. 32 00:02:49,000 --> 00:02:55,000 Aceste calculele erau mult mai grele decât logaritmii în bază 10. 33 00:02:55,000 --> 00:02:59,000 Henry Briggs, un faimos matematician de la Colegiul Gersham, Londra, 34 00:02:59,000 --> 00:03:07,000 a citit lucrarea lui Napier în 1614 şi în anul următor a făcut o călătorie lungă să-l întâlnească. 35 00:03:07,000 --> 00:03:11,000 Briggs a apărut neanunţat la castelul lui Napier 36 00:03:11,000 --> 00:03:18,000 şi i-a sugerat să simplifice forma și baza logaritmilor. 37 00:03:18,000 --> 00:03:23,000 Ambii au fost de acord că în baza 10, log (1)=0 38 00:03:23,000 --> 00:03:26,000 ar simplifica mult calculele. 39 00:03:26,000 --> 00:03:30,000 Azi îi cunoaştem ca Logaritmii lui Briggs. 40 00:03:30,000 --> 00:03:35,000 Pănă la maşinile electrice de calcul din sec. XX, 41 00:03:35,000 --> 00:03:44,000 înmulțirea, împărțirea, puterile şi extragerile de radical din numere foarte mari sau foatre mici 42 00:03:44,000 --> 00:03:46,000 erau făcute prin logaritmi. 43 00:03:46,000 --> 00:03:50,000 Istoria logaritmilor nu e doar o lecţie în matematică. 44 00:03:50,000 --> 00:03:54,000 Mulţi au contribuit la succesul navigaţiei. 45 00:03:54,000 --> 00:03:57,000 Astronomi, matematicieni, meşteşugari, 46 00:03:57,000 --> 00:03:59,000 şi desigur marinari. 47 00:03:59,000 --> 00:04:04,000 Creativitatea nu înseamnă doar aprofundarea unui domeniu de cercetare, 48 00:04:04,000 --> 00:04:08,000 ci şi colaborarea dintre domenii diferite.