0:00:15.000,0:00:19.000
Va imaginaţi că acum 400 de ani

0:00:19.000,0:00:21.000
a naviga pe ocean era foarte dificil.

0:00:21.000,0:00:25.000
Vântul şi curenţii împiedicau vasele să-şi urmeze cursul,

0:00:25.000,0:00:29.000
iar marinarii stabileau direcţia faţă de portul de plecare,

0:00:29.000,0:00:35.000
încercând să monitorizeze corect direcția şi distanţa de parcurs.

0:00:35.000,0:00:38.000
Procesul era cunoscut ca drum estimat,

0:00:38.000,0:00:46.000
pentru că o deviaţie de 1 grad însemna ratarea destinaţia.

0:00:46.000,0:00:49.000
Se putea întâmpla foarte uşor.

0:00:49.000,0:00:53.000
Însă trei invenţii au făcut posibilă navigarea modernă:

0:00:53.000,0:01:00.000
sextanţii, ceasurile şi matematica pentru calculele corecte şi rapide.

0:01:00.000,0:01:08.000
Toate importante. Fără acestea marinarii nu puteau naviga prea departe.

0:01:08.000,0:01:11.000
John Bird, un meşter din Londra,

0:01:11.000,0:01:16.000
a creat primul dispozitiv care măsura unghiul dintre soare şi orizont,

0:01:16.000,0:01:19.000
numit sextant.

0:01:19.000,0:01:26.000
Unghiul era important pentru a fi comparat cu cel din Anglia, simultan.

0:01:26.000,0:01:31.000
Compararea unghiurilor determina longitudinea vasului.

0:01:31.000,0:01:33.000
Apoi au venit ceasurile.

0:01:33.000,0:01:38.000
În 1761, John Harrison, ceasornicar şi tâmplar,

0:01:38.000,0:01:41.000
a construit un ceas care arăta timpul precis parcurs pe mare.

0:01:41.000,0:01:48.000
Menținea timpul corect și în condiţii dificile

0:01:48.000,0:01:52.000
pentru a fi calculată durata întoarcerii în Anglia.

0:01:52.000,0:01:54.000
Avea însă un dezavantaj:

0:01:54.000,0:01:58.000
fiind făcut manual, era foarte scump.

0:01:58.000,0:02:05.000
Aşa că se foloseau complexe măsurători şi calcule selenare.

0:02:05.000,0:02:10.000
Dar aceste măsurători puteau dura ore.

0:02:10.000,0:02:17.000
Iar instrumentele erau utile dacă marinarii ştiau să le folosească.

0:02:17.000,0:02:24.000
În 1600, un matematician amator a inventat piesa lipsă.

0:02:24.000,0:02:32.000
John Napier s-a străduit 20 de ani, în castelul său din Scoţia, să inventeze logaritmii.

0:02:32.000,0:02:41.000
Logaritmii lui Napier foloseau 1/ e şi constanta 10^7.

0:02:41.000,0:02:45.000
În 1600 algebra nu era pe deplin dezvoltată,

0:02:45.000,0:02:49.000
iar logaritmul lui Napier nu se reducea la zero.

0:02:49.000,0:02:55.000
Aceste calculele erau mult mai grele decât logaritmii în bază 10.

0:02:55.000,0:02:59.000
Henry Briggs, un faimos matematician de la Colegiul Gersham, Londra,

0:02:59.000,0:03:07.000
a citit lucrarea lui Napier în 1614 şi în anul următor a făcut o călătorie lungă să-l întâlnească.

0:03:07.000,0:03:11.000
Briggs a apărut neanunţat la castelul lui Napier

0:03:11.000,0:03:18.000
şi i-a sugerat să simplifice forma și baza logaritmilor.

0:03:18.000,0:03:23.000
Ambii au fost de acord că în baza 10, log (1)=0

0:03:23.000,0:03:26.000
ar simplifica mult calculele.

0:03:26.000,0:03:30.000
Azi îi cunoaştem ca Logaritmii lui Briggs.

0:03:30.000,0:03:35.000
Pănă la maşinile electrice de calcul din sec. XX,

0:03:35.000,0:03:44.000
înmulțirea, împărțirea, puterile şi extragerile de radical din numere foarte mari sau foatre mici

0:03:44.000,0:03:46.000
erau făcute prin logaritmi.

0:03:46.000,0:03:50.000
Istoria logaritmilor nu e doar o lecţie în matematică.

0:03:50.000,0:03:54.000
Mulţi au contribuit la succesul navigaţiei.

0:03:54.000,0:03:57.000
Astronomi, matematicieni, meşteşugari,

0:03:57.000,0:03:59.000
şi desigur marinari.

0:03:59.000,0:04:04.000
Creativitatea nu înseamnă doar aprofundarea unui domeniu de cercetare,

0:04:04.000,0:04:08.000
ci şi colaborarea dintre domenii diferite.