0:00:00.000,0:00:03.000
Probabil mulţi din voi cunosc povestea celor doi vânzători

0:00:03.000,0:00:06.000
care s-au dus în Africa la începutul anilor 1900.

0:00:06.000,0:00:08.000
Au fost trimişi să afle dacă existau oportunităţi

0:00:08.000,0:00:10.000
pentru vânzare de pantofi

0:00:10.000,0:00:13.000
și ambii au scris telegrame către Manchester.

0:00:13.000,0:00:17.000
Unul a scris: „Situaţie fără speranţă. Stop.

0:00:17.000,0:00:18.000
Ei nu poartă pantofi.”

0:00:18.000,0:00:21.000
Al doilea a scris: „Glorioasă oportunitate!

0:00:21.000,0:00:23.000
Nu poartă pantofi încă.”

0:00:23.000,0:00:24.000
(Râsete)

0:00:24.000,0:00:27.000
O situaţie similară există în lumea muzicii clasice,

0:00:28.000,0:00:29.000
pentru că există oameni care consideră

0:00:29.000,0:00:32.000
că muzica clasică e pe moarte.

0:00:33.000,0:00:36.000
Iar câţiva considerăm că încă n-aţi văzut nimic.

0:00:36.000,0:00:40.000
Şi decât să intrăm în statistici şi trenduri

0:00:40.000,0:00:42.000
şi să vă spun despre toate orchestrele care se închid,

0:00:42.000,0:00:45.000
şi despre casele de discuri care dau faliment,

0:00:45.000,0:00:49.000
m-am gândit să facem un experiment în seara aceasta -- un experiment.

0:00:49.000,0:00:53.000
De fapt, nu-i chiar un experiment, pentru că ştiu rezultatul.

0:00:54.000,0:00:56.000
Dar e ca un experiment. Acum, înainte să --

0:00:56.000,0:01:00.000
Dar se aseamănă cu un experiment. Acum, înainte să --

0:01:00.000,0:01:02.000
înainte să începem trebuie să fac două lucruri.

0:01:02.000,0:01:06.000
În primul rând, să vă reamintesc cum sună un copil de 7 ani

0:01:07.000,0:01:08.000
care cântă la pian.

0:01:08.000,0:01:10.000
Poate că aveţi acest copil acasă.

0:01:11.000,0:01:12.000
Sună ceva în genul acesta.

0:01:12.000,0:01:32.000
(Pian)

0:01:32.000,0:01:34.000
Văd că unii din voi recunosc acest copil.

0:01:34.000,0:01:39.000
Acum, dacă exersează un an şi ia lecţii, are opt ani

0:01:39.000,0:01:40.000
şi sună cam aşa.

0:01:40.000,0:01:47.000
(Pian)

0:01:47.000,0:01:50.000
Apoi exersează încă un an şi ia lecţii; acum are nouă ani.

0:01:50.000,0:01:56.000
(Pian)

0:01:56.000,0:01:59.000
Apoi exersează încă un an şi ia lecţii; acum are zece ani.

0:01:59.000,0:02:06.000
(Pian)

0:02:06.000,0:02:07.000
În momentul acesta, de obicei renunţă.

0:02:07.000,0:02:09.000
În momentul acesta, de obicei renunţă.

0:02:09.000,0:02:11.000
În momentul acesta, de obicei renunţă.

0:02:11.000,0:02:13.000
Acum, dacă ar mai fi aşteptat încă un an

0:02:14.000,0:02:15.000
Aţi fi auzit asta:

0:02:15.000,0:02:24.000
(Pian)

0:02:24.000,0:02:27.000
Acum, ce s-a întâmplat poate nu e chiar ce credeți,

0:02:27.000,0:02:30.000
că a devenit brusc pasionat, captivat,

0:02:30.000,0:02:33.000
implicat, a avut profesor nou, a devenit adolescent sau orice altceva.

0:02:33.000,0:02:37.000
Ce s-a întâmplat de fapt, s-au redus impulsurile.

0:02:38.000,0:02:39.000
Vedeţi, prima dată cânta

0:02:39.000,0:02:41.000
cu un impuls pe fiecare notă.

0:02:42.000,0:02:44.000
(Pian)

0:02:44.000,0:02:46.000
A doua oară cu un impuls la fiecare două note.

0:02:47.000,0:02:49.000
A doua oară cu un impuls la fiecare două note.

0:02:49.000,0:02:50.000
Vedeți asta uitându-vă la capul meu.

0:02:51.000,0:02:52.000
(Râsete)

0:02:52.000,0:02:54.000
Copilul de nouă ani

0:02:54.000,0:02:55.000
punea câte un impuls la fiecare patru note.

0:02:55.000,0:02:57.000
(Pian)

0:02:58.000,0:02:59.000
Şi cel de zece ani la fiecare opt note.

0:02:59.000,0:03:02.000
(Pian)

0:03:02.000,0:03:04.000
Iar cel de unsprezece ani, un singur impuls pentru întreaga frază.

0:03:04.000,0:03:07.000
(Pian)

0:03:08.000,0:03:10.000
Da -- nu ştiu cum am ajuns în această poziţie.

0:03:10.000,0:03:12.000
(Râsete)

0:03:13.000,0:03:15.000
Nu mi-am propus să mişc umărul, să mișc corpul.

0:03:15.000,0:03:17.000
Nu, muzica m-a împins într-o parte.

0:03:17.000,0:03:19.000
Asta numesc eu „cântat pe o singură fesă”.

0:03:19.000,0:03:21.000
(Pian)

0:03:21.000,0:03:22.000
Poate să fie cealaltă fesă.

0:03:22.000,0:03:26.000
(Pian)

0:03:26.000,0:03:29.000
Un domn urmărea odată o prezentare de-a mea

0:03:29.000,0:03:30.000
când lucram cu un tânăr pianist.

0:03:31.000,0:03:33.000
Domnul era preşedintele unei corporaţii din Ohio, SUA.

0:03:33.000,0:03:35.000
Lucram cu acel pianist tânăr

0:03:36.000,0:03:38.000
şi i-am spus: „Problema ta e că tu cânţi pe două fese.

0:03:38.000,0:03:40.000
Ar trebui să cânţi pe o singură fesă.”

0:03:40.000,0:03:42.000
Şi i-am mutat corpul în felul ăsta în timp ce cânta.

0:03:42.000,0:03:44.000
Deodată, muzica a luat avânt. S-a înălțat.

0:03:45.000,0:03:47.000
Auditoriul a fost mişcat când a auzit diferenţa.

0:03:47.000,0:03:49.000
Apoi am primit o scrisoare de la acest domn.

0:03:49.000,0:03:50.000
Mi-a spus: „Am fost aşa de mişcat!

0:03:50.000,0:03:52.000
M-am întors şi mi-am transformat întreaga companie

0:03:53.000,0:03:54.000
într-o companie pe o singură fesă.”

0:03:54.000,0:03:57.000
(Râsete)

0:03:58.000,0:04:00.000
Celălalt lucru pe care vroiam să-l fac e să vă spun despre voi.

0:04:00.000,0:04:03.000
Sunt 1600 de oameni aici, cred.

0:04:03.000,0:04:06.000
Estimarea mea este că probabil 45 dintre voi

0:04:06.000,0:04:08.000
sunt pur şi simplu pasionaţi de muzica clasică.

0:04:09.000,0:04:14.000
Adoraţi muzica clasică. Radioul vă e întotdeauna pe postul clasic.

0:04:14.000,0:04:17.000
Aveţi CD-uri în maşină, mergeţi la somfonii.

0:04:17.000,0:04:18.000
Copiii voştri cântă la instrumente.

0:04:18.000,0:04:20.000
Nu vă puteţi imagina viaţa fără muzica clasică.

0:04:21.000,0:04:23.000
Acesta e primul grup -- unul destul de mic.

0:04:23.000,0:04:25.000
Apoi există un alt grup, mai numeros.

0:04:25.000,0:04:27.000
Aceştia sunt cei ce nu sunt deranjaţi de muzica clasică.

0:04:27.000,0:04:28.000
(Râsete)

0:04:28.000,0:04:30.000
Veniţi acasă după o zi lungă,

0:04:30.000,0:04:32.000
luaţi un pahar de vin, vă întindeţi pe canapea.

0:04:33.000,0:04:35.000
Puţin Vivaldi în fundal nu strică.

0:04:35.000,0:04:36.000
(Râsete)

0:04:36.000,0:04:37.000
Acesta e al doilea grup.

0:04:37.000,0:04:38.000
Acum vine al treilea grup.

0:04:38.000,0:04:40.000
Aceştia sunt cei care nu ascultă niciodată muzică clasică.

0:04:40.000,0:04:42.000
Pur şi simplu nu face parte din viața voastră.

0:04:43.000,0:04:45.000
O suportați ca pe fumul din holurile din aeroport, dar --

0:04:45.000,0:04:47.000
(Râsete)

0:04:47.000,0:04:48.000
poate puțin dintr-un marş din Aida

0:04:48.000,0:04:51.000
când intraţi în hol. Dar altfel, n-o auziţi niciodată.

0:04:52.000,0:04:53.000
Acesta e probabil cel mai numeros grup din toate.

0:04:53.000,0:04:55.000
Şi mai există un grup foarte mic.

0:04:55.000,0:04:58.000
Aceştia sunt cei care cred că n-au ureche muzicală.

0:04:58.000,0:05:00.000
Un număr uimitor de oameni cred că sunt afoni.

0:05:01.000,0:05:03.000
Aud foarte des: „Soţul meu n-are ureche muzicală.”

0:05:03.000,0:05:04.000
(Râsete)

0:05:04.000,0:05:07.000
De fapt, nu poți fi surd la notele muzicale.

0:05:07.000,0:05:10.000
Dacă ai fi, n-ai putea schimba vitezele

0:05:10.000,0:05:12.000
la mașina cu cutie manuală de viteze.

0:05:12.000,0:05:14.000
N-aţi putea face diferenţa între

0:05:14.000,0:05:16.000
cineva din Texas şi cineva din Roma.

0:05:16.000,0:05:20.000
Iar telefonul. Telefonul. Dacă vă sună mama

0:05:21.000,0:05:23.000
de pe telefonul ei vechi, vă sună şi spune „Bună,”

0:05:23.000,0:05:26.000
nu numai c-o recunoaşteţi, dar ştiţi şi în ce dispoziţie este.

0:05:27.000,0:05:30.000
Aveţi o ureche fantastică. Toată lumea are ureche.

0:05:30.000,0:05:32.000
Nimeni nu duce lipsă de ureche muzicală.

0:05:32.000,0:05:36.000
Dar vă spun ceva. Nu merge să continui

0:05:36.000,0:05:39.000
cu aşa o prăpastie între cei care înţeleg,

0:05:40.000,0:05:42.000
iubesc şi sunt pasionaţi de muzica clasică

0:05:42.000,0:05:45.000
şi cei care n-au nicio relaţie cu aceasta.

0:05:45.000,0:05:47.000
Oamenii fără ureche muzicală nu mai sunt aici.

0:05:47.000,0:05:51.000
Dar chiar şi cele trei categorii rămase sunt prea distanţate.

0:05:51.000,0:05:55.000
Nu continui până când fiecare persoană din sală,

0:05:55.000,0:06:00.000
aici în Aspen şi toţi cei ce ne privesc

0:06:01.000,0:06:04.000
nu ajunge să înţeleagă şi să iubească muzica clasică.

0:06:04.000,0:06:06.000
Asta vreau să facem.

0:06:07.000,0:06:12.000
Acum, observați că n-am niciun fel de dubiu

0:06:12.000,0:06:15.000
că acest lucru va funcţiona, nu-i aşa?

0:06:15.000,0:06:19.000
E una din trăsăturile unui conducător de a nu se îndoi

0:06:19.000,0:06:22.000
nici un moment de capacitatea celor pe care-i conduce

0:06:23.000,0:06:25.000
de a realiza orice visează.

0:06:25.000,0:06:28.000
Imaginaţi-vă dacă Martin Luther King ar fi spus: „Am un vis.

0:06:28.000,0:06:30.000
Evident, nu sunt sigur dacă ei vor fi în stare.”

0:06:30.000,0:06:33.000
(Râsete)

0:06:34.000,0:06:36.000
Bine. Am să vă cânt o bucată din Chopin.

0:06:36.000,0:06:41.000
E un frumos preludiu de Chopin. Unii îl veți recunoaşte.

0:06:42.000,0:07:10.000
(Pian - Chopin)

0:07:10.000,0:07:12.000
Ştiţi ce cred că s-a întâmplat în această sală?

0:07:13.000,0:07:15.000
Când am început, ați gândit: „Ce frumos sună.”

0:07:15.000,0:07:28.000
(Pian - Chopin)

0:07:29.000,0:07:30.000
„Nu cred c-ar trebui să mergem în acelaşi loc

0:07:30.000,0:07:32.000
în concediul de vară anul viitor.”

0:07:32.000,0:07:35.000
(Râsete)

0:07:35.000,0:07:38.000
E amuzant, nu-i aşa? E amuzant cum aceste gânduri

0:07:38.000,0:07:41.000
se furişează în capul vostru.

0:07:41.000,0:07:42.000
Şi bineînţeles --

0:07:42.000,0:07:45.000
(Aplauze)

0:07:45.000,0:07:47.000
bineînţeles, dacă piesa e lungă şi aţi avut o zi grea,

0:07:48.000,0:07:49.000
s-ar putea să ațipiți.

0:07:49.000,0:07:51.000
Şi însoţitorul vă va înghionti

0:07:51.000,0:07:55.000
şi vă va reproşa: „Trezeşte-te! E cultură!” Şi apoi vă veţi simţi şi mai rău.

0:07:55.000,0:07:58.000
Dar v-aţi gândit vreodată că motivul pentru care vă adoarme

0:07:59.000,0:08:01.000
muzica clasică nu e din cauza voastră, ci a noastră?

0:08:01.000,0:08:03.000
S-a gândit cineva în timp ce cântam

0:08:03.000,0:08:05.000
„De ce foloseşte atâtea impulsuri?”

0:08:05.000,0:08:08.000
Dacă aş fi făcut aşa cu capul, în mod sigur v-aţi fi gândit la asta.

0:08:09.000,0:08:14.000
(Pian)

0:08:14.000,0:08:18.000
Pentru tot restul vieţii, de fiecare dată când auziți muzică clasică

0:08:18.000,0:08:22.000
veți ști dacă auziţi acele impulsuri.

0:08:22.000,0:08:24.000
Să vedem exact ce se întâmplă aici.

0:08:24.000,0:08:29.000
Avem un Si. Acesta e un Si. Următoarea notă e Do.

0:08:29.000,0:08:32.000
Treaba lui Do e să-l facă pe Si să sune trist. Şi reuşeşte, nu-i aşa?

0:08:32.000,0:08:35.000
(Râsete)

0:08:35.000,0:08:37.000
Compozitorii ştiu asta. Dacă vor muzică tristă

0:08:37.000,0:08:38.000
pur şi simplu alătură aceste două note.

0:08:38.000,0:08:43.000
♫ ♪ ♫

0:08:43.000,0:08:45.000
De fapt e un Si cu patru tristeţi.

0:08:45.000,0:08:47.000
(Râsete)

0:08:48.000,0:08:53.000
Acum, coboară spre La. Acum Sol, apoi Fa.

0:08:53.000,0:08:57.000
Deci avem Si, La, Sol, Fa. Şi dacă avem Si, La, Sol, Fa,

0:08:58.000,0:09:04.000
ce notă aşteptăm acum? Ah, poate a fost o greşeală.

0:09:04.000,0:09:10.000
Să încercăm din nou. Oooh, corul TED.

0:09:10.000,0:09:13.000
(Râsete)

0:09:13.000,0:09:17.000
Aţi observat că nimănui nu-i lipsește urechea muzicală, nu? Nimănui.

0:09:17.000,0:09:19.000
Fiecare sat din Bangladesh,

0:09:19.000,0:09:24.000
fiecare sătuc din China -- toată lumea ştie:

0:09:25.000,0:09:28.000
Si, La, Sol, Fa -- MI. Toată lumea aşteaptă acel Mi.

0:09:28.000,0:09:31.000
Ei bine, Chopin n-a vrut să ajungă la Mi aici,

0:09:32.000,0:09:34.000
fiindcă ce s-ar fi întâmplat? S-ar fi terminat, ca Hamlet.

0:09:34.000,0:09:36.000
Vă amintiţi Hamlet? Actul 1, Scena 3:

0:09:37.000,0:09:38.000
află că unchiul i-a omorât tatăl.

0:09:38.000,0:09:40.000
Vă amintiţi că se tot duce la unchiul său

0:09:40.000,0:09:41.000
şi aproape că-l omoară. Apoi se îndepărtează

0:09:41.000,0:09:44.000
şi se duce la el din nou şi aproape că-l omoară.

0:09:44.000,0:09:46.000
Şi criticii, care stau toţi în ultimul rând,

0:09:46.000,0:09:49.000
trebuie să aibă o opinie, aşa că spun: „Hamlet e nehotărât.”

0:09:49.000,0:09:50.000
(Râsete)

0:09:50.000,0:09:52.000
Sau spun: „Hamlet suferă de complexul lui Oedip.”

0:09:53.000,0:09:56.000
Nu, altfel s-ar fi terminat piesa, proştilor.

0:09:56.000,0:09:58.000
De-asta pune Shakespeare atâtea lucruri în Hamlet.

0:09:59.000,0:10:01.000
Ştiţi şi voi -- Ophelia înnebuneşte, dramă în dramă,

0:10:01.000,0:10:02.000
craniul lui Yorick şi groparii.

0:10:03.000,0:10:06.000
Asta ca să amâne până în Actul 5, când poate să-l omoare.

0:10:06.000,0:10:11.000
E la fel cu Chopin. E gata să atingă nota Mi,

0:10:11.000,0:10:13.000
dar spune: "Hopa, mai bine urc şi mai cânt încă o dată."

0:10:13.000,0:10:16.000
Şi repetă.

0:10:17.000,0:10:20.000
Acum devine entuziasmat. Ăsta e entuziasm,

0:10:20.000,0:10:21.000
nu trebuie să vă faceţi probleme.

0:10:22.000,0:10:24.000
Acum ajunge la Fa diez şi, într-un final, ajunge la Mi,

0:10:24.000,0:10:27.000
dar nu e acordul bun -- nota pe care-o caută

0:10:28.000,0:10:31.000
este asta, şi în loc să ajungă acolo, cântă...

0:10:31.000,0:10:35.000
Numim asta „cadenţă înşelătoare” pentru că ne amăgeşte.

0:10:36.000,0:10:38.000
Spun mereu studenţilor mei: „Dacă aveţi o cadenţă înşelătoare

0:10:38.000,0:10:40.000
ridicaţi sprâncenele ca toată lumea să știe.”

0:10:40.000,0:10:43.000
(Râsete)

0:10:43.000,0:10:46.000
(Aplauze)

0:10:47.000,0:10:49.000
Bine. Ajunge la Mi, dar nu e nota care trebuie.

0:10:49.000,0:10:52.000
Încearcă Mi din nou. Nici nota asta nu merge.

0:10:52.000,0:10:55.000
Încearcă Sol din nou. Nu merge.

0:10:55.000,0:10:57.000
Acum, încearcă Mi din nou şi iar nu e bună.

0:10:58.000,0:11:01.000
Şi într-un final...

0:11:01.000,0:11:05.000
Un domn din primul rând a oftat: "Mmm."

0:11:06.000,0:11:08.000
E acelaşi gest pe care-l face când ajunge acasă

0:11:08.000,0:11:11.000
după o zi lungă, scoate cheia din contactul maşinii şi spune

0:11:12.000,0:11:15.000
„Aah, sunt acasă.” Toți știm ce înseamnă „acasă”.

0:11:15.000,0:11:18.000
Deci asta e o arie care vine de departe, acasă.

0:11:18.000,0:11:20.000
O voi cânta în întregime

0:11:20.000,0:11:23.000
şi va trebui să urmăriţi: Si, Do, Si, Do, Si, Do, Si --

0:11:23.000,0:11:25.000
coboară la La, la Sol, la Fa.

0:11:25.000,0:11:27.000
Aproape ajunge la Mi, dar s-ar termina piesa.

0:11:28.000,0:11:30.000
Se întoarce la Si. Se înflăcărează. Merge la Fa diez, la Mi.

0:11:30.000,0:11:32.000
Nota greşită. Nota greşită. Nota greşită.

0:11:33.000,0:11:35.000
Şi într-un final ajunge la Mi şi e acasă.

0:11:35.000,0:11:38.000
Şi o veţi vedea cântată pe o singură fesă.

0:11:38.000,0:11:41.000
Şi o veţi vedea cântată pe o singură fesă.

0:11:41.000,0:11:43.000
Deoarece pentru a uni Si-ul cu Mi-ul,

0:11:44.000,0:11:49.000
trebuie să nu mai gândesc fiecare notă pe parcurs

0:11:49.000,0:11:54.000
ci să încep să gândesc la lunga, lunga linie dintre Si şi Mi.

0:11:55.000,0:11:59.000
Tocmai am fost în Africa de Sud. Și nu poţi merge în Africa de Sud

0:11:59.000,0:12:02.000
fără să gândeşti la Mandela care a stat închis 27 de ani.

0:12:03.000,0:12:05.000
La ce s-a gândit tot timpul ăsta? La mâncare?

0:12:05.000,0:12:08.000
Nu, se gândea la viziunea lui pentru Africa de Sud

0:12:09.000,0:12:10.000
şi pentru oameni. Asta l-a ţinut --

0:12:10.000,0:12:13.000
asta e viziune; asta e linia lungă.

0:12:13.000,0:12:15.000
Ca pasărea care zboară peste câmp

0:12:15.000,0:12:19.000
şi nu se gândeşte la gardurile de dedesubt.

0:12:19.000,0:12:22.000
Acum veţi urmări întregul parcurs de la Si la Mi.

0:12:22.000,0:12:26.000
Am o ultimă rugăminte înainte să cânt întregul fragment.

0:12:26.000,0:12:31.000
Gândiţi-vă la cineva drag, dar care nu mai e lângă voi.

0:12:31.000,0:12:34.000
O bunică, o mamă, un iubit,

0:12:35.000,0:12:38.000
cineva foarte drag din viaţa voastră,

0:12:38.000,0:12:41.000
dar care nu mai este cu voi.

0:12:42.000,0:12:45.000
Gândiți-vă la acea persoană şi în acelaşi timp

0:12:45.000,0:12:49.000
ascultați toată derularea de la Si la Mi;

0:12:49.000,0:12:57.000
și veţi auzi tot ce-a vrut Chopin să spună.

0:12:57.000,0:14:48.000
(Chopin)

0:14:48.000,0:14:55.000
(Aplauze)

0:14:55.000,0:15:00.000
Acum, poate vă întrebaţi

0:15:00.000,0:15:06.000
poate vă întrebaţi de ce aplaud eu.

0:15:06.000,0:15:08.000
Ei bine, am făcut asta la o şcoală în Boston

0:15:08.000,0:15:12.000
cu 70 de copii de clasa a 7-a, de 12 ani.

0:15:12.000,0:15:14.000
Am făcut exact ce-am făcut cu voi,

0:15:14.000,0:15:15.000
le-am spus, le-am explicat totul.

0:15:15.000,0:15:17.000
Și la sfârşit aplaudau în ropote. Aplaudau.

0:15:18.000,0:15:19.000
Eu aplaudam. Ei aplaudau.

0:15:19.000,0:15:21.000
Într-un final, i-am întrebat: „Eu de ce aplaud?”

0:15:21.000,0:15:22.000
Un prichindel a răspuns: „Pentru că am fost atenţi.” (Râsete)

0:15:22.000,0:15:27.000
Un prichindel a răspuns: „Pentru că am fost atenţi.” (Râsete)

0:15:28.000,0:15:30.000
Gândiţi-vă: 1600 de oameni, oameni ocupaţi

0:15:30.000,0:15:32.000
implicaţi în tot felul de lucruri diverse,

0:15:33.000,0:15:39.000
ascultând, înţelegând şi fiind mişcaţi de o piesă de Chopin.

0:15:39.000,0:15:40.000
Asta chiar e ceva.

0:15:40.000,0:15:43.000
Oare sunt convins că fiecare a urmărit,

0:15:43.000,0:15:45.000
a înţeles, a fost emoţionat? Bineînţeles, nu pot fi sigur.

0:15:46.000,0:15:47.000
Dar să vă spun o întâmplare.

0:15:47.000,0:15:50.000
Eram în Irlanda, în timpul Revoltelor, acum 10 ani,

0:15:50.000,0:15:53.000
lucram cu niște copii catolici şi protestanţi

0:15:53.000,0:15:57.000
pentru rezolvarea conflictelor. Şi am făcut asta cu ei.

0:15:58.000,0:16:00.000
Lucru riscant, pentru că erau copii de pe stradă.

0:16:00.000,0:16:03.000
Unul a venit la mine a doua zi dimneaţă şi mi-a zis

0:16:04.000,0:16:07.000
”N-am ascultat în viaţa mea muzică clasică dar când ați cântat

0:16:07.000,0:16:08.000
piesa aceea de cumpărături [shopping-Chopin]...” (Râsete)

0:16:08.000,0:16:11.000
piesa aceea de cumpărături [shopping-Chopin]...” (Râsete)

0:16:11.000,0:16:15.000
A spus: „Fratele meu a fost împuşcat anul trecut şi n-am plâns.

0:16:16.000,0:16:17.000
Dar aseară, când aţi cântat piesa,

0:16:17.000,0:16:20.000
la el m-am gândit.

0:16:20.000,0:16:22.000
Şi mi-am simţit lacrimile șiroind pe faţă.

0:16:22.000,0:16:25.000
Şi ştiţi... m-am simţit bine plângând pentru fratele meu.”

0:16:25.000,0:16:27.000
M-am hotărât în acel moment

0:16:27.000,0:16:34.000
că muzica clasică e pentru toată lumea. Toată lumea!

0:16:35.000,0:16:37.000
Voi ce ați face -- pentru că ştiţi,

0:16:37.000,0:16:41.000
profesia mea, colegii mei muzicieni nu văd lucrurile aşa.

0:16:41.000,0:16:44.000
Ei spun că 3% din populaţie iubesc muzica clasică.

0:16:44.000,0:16:48.000
Dacă am reuşi să mărim la 4%, problemele noastre s-ar rezolva.

0:16:49.000,0:16:52.000
Şi zic: „Cum v-ați simți? Cum aţi vorbi? Cum v-ar fi?

0:16:52.000,0:16:55.000
Dacă aţi gândi: 3% din populaţie iubește muzică clasică,

0:16:56.000,0:16:58.000
măcar de-am reuşi să ajungem la 4%. Cum v-aţi simți?

0:16:58.000,0:17:00.000
Cum aţi vorbi? Cum v-ar fi?

0:17:00.000,0:17:02.000
dacă aţi gândi că toată lumea iubeşte muzica clasică --

0:17:02.000,0:17:04.000
doar că n-au aflat încă.”

0:17:04.000,0:17:05.000
(Râsete)

0:17:05.000,0:17:07.000
Vedeţi, astea sunt două lumi total diferite.

0:17:08.000,0:17:11.000
Am avut o experienţă fantastică. Aveam 45 de ani,

0:17:11.000,0:17:16.000
dirijam de 20 de ani şi brusc am realizat ceva.

0:17:17.000,0:17:20.000
Dirijorul orchestrei nu scoate niciun sunet.

0:17:20.000,0:17:22.000
Poza mea apare pe coperta CD-ului,

0:17:22.000,0:17:25.000
(Râsete)

0:17:25.000,0:17:27.000
dar dirijorul nu scoate niciun sunet.

0:17:28.000,0:17:32.000
Puterea lui depinde pe capacitatea sa de a-i face pe ceilalți puternici.

0:17:32.000,0:17:36.000
Şi asta a schimbat totul în mine. Mi-a schimbat total viaţa.

0:17:37.000,0:17:38.000
Oamenii din orchestră veneau şi mă întrebau

0:17:38.000,0:17:40.000
„Ben, ce s-a întâmplat?” Asta s-a întâmplat.

0:17:40.000,0:17:45.000
Am realizat că treaba mea era să trezesc potenţialul din alţi oameni.

0:17:45.000,0:17:48.000
Şi bineînţeles, vroiam să ştiu dacă reuşesc sau nu.

0:17:48.000,0:17:51.000
Şi ştiţi cum aflaţi? Vă uitaţi în ochii lor.

0:17:51.000,0:17:55.000
Dacă ochii le strălucesc, știți că aţi reuşit.

0:17:56.000,0:17:57.000
Un sat întreg s-ar lumina din ochii tipului ăsta.

0:17:57.000,0:17:59.000
(Râsete)

0:17:59.000,0:18:01.000
Bun. Deci dacă ochii strălucesc, ştiţi că reuşiţi.

0:18:01.000,0:18:04.000
Dacă ochii nu strălucesc, trebuie să vă întrebaţi ceva.

0:18:04.000,0:18:05.000
Iată întrebarea:

0:18:05.000,0:18:11.000
Cine sunt eu, dacă ochii interpreţilor mei nu strălucesc?

0:18:12.000,0:18:13.000
Putem face asta şi cu copiii noştri.

0:18:13.000,0:18:18.000
Cine sunt eu dacă ochii copiilor mei nu strălucesc?

0:18:19.000,0:18:21.000
E o lume total diferită.

0:18:21.000,0:18:26.000
Conferinţa asta magică de o săptămână, la munte, e pe sfârşite

0:18:27.000,0:18:28.000
după care ne întoarcem în lume.

0:18:28.000,0:18:32.000
Şi vă spun - e bine să ne întrebăm:

0:18:32.000,0:18:37.000
Cine suntem noi, după ce ne întoarcem în lume?

0:18:37.000,0:18:39.000
Ştiţi -- am şi o definiţie a succesului.

0:18:40.000,0:18:42.000
Pentru mine, e simplu. Nu e vorba de avere, faimă sau putere.

0:18:42.000,0:18:45.000
E vorba de cât ochi strălucitori am în jurul meu.

0:18:46.000,0:18:49.000
Acum am un ultim gând, care este:

0:18:49.000,0:18:52.000
chiar are importanţă ce spunem--

0:18:52.000,0:18:54.000
cuvintele care ne ies pe gură.

0:18:54.000,0:18:58.000
Am învăţat asta de la o femeie care a supravieţuit la Auschwitz,

0:18:58.000,0:18:59.000
una din puţinii supravieţuitori.

0:18:59.000,0:19:03.000
A ajuns în Auschwitz când avea 15 ani,

0:19:04.000,0:19:11.000
iar fratele ei avea 8, părinţii s-au pierdut.

0:19:11.000,0:19:16.000
Şi mi-a spus:

0:19:16.000,0:19:19.000
"Eram în trenul care ducea la Auschwitz şi mi-am coborât privirea

0:19:19.000,0:19:21.000
şi am văzut că fratele meu nu avea pantofi.

0:19:22.000,0:19:25.000
I-am spus: „De ce eşti aşa prost, nu poţi avea grijă de lucrurile tale?

0:19:25.000,0:19:26.000
în felul în care o soră mai mare

0:19:26.000,0:19:30.000
ar vorbi cu fratele mai mic.

0:19:30.000,0:19:33.000
Din nefericire, a fost ultimul lucru pe care i l-a zis vreodată

0:19:33.000,0:19:37.000
pentru că nu l-a mai văzut niciodată. Nu a supravieţuit.

0:19:37.000,0:19:39.000
Când a ieşit de la Auschwitz a făcut un jurământ.

0:19:40.000,0:19:44.000
Mi-a spus: „Am ieşit de la Auschwitz, la viaţă

0:19:44.000,0:19:49.000
şi am făcut un jurământ că nu voi spune niciodată nimic

0:19:50.000,0:19:53.000
care să nu poată sta drept ultimul lucru pe care-l rostesc.”

0:19:53.000,0:19:57.000
Oare putem face asta? Dacă nu, ne înşelăm şi pe noi

0:19:58.000,0:20:05.000
şi pe ceilalţi. Dar e o posibilitate spre care putem tinde. Mulţumesc.

0:20:05.000,0:20:10.000
(Aplauze)

0:20:11.000,0:20:22.000
Ochi strălucitori, ochi strălucitori.

0:20:22.000,0:20:25.000
Mulţumesc, mulţumesc!

0:20:26.000,0:20:31.000
.