WEBVTT

00:00:12.929 --> 00:00:15.479
Indigenii Coast Salish 
au o vorbă: „Suntem UNA.”

00:00:15.479 --> 00:00:16.759
[nə́c̓aʔmat ct]

00:00:16.759 --> 00:00:19.112
Vreme de mii de ani au trăit-o.

00:00:20.262 --> 00:00:22.112
Dar noi n-am băgat de seamă.

00:00:22.612 --> 00:00:25.692
Mulți dintre noi am uitat 
că suntem conectați unii cu alții

00:00:25.692 --> 00:00:27.292
și cu natura,

00:00:27.292 --> 00:00:28.613
că suntem una.

00:00:29.397 --> 00:00:33.783
Dar natura nu e un lucru separat
de noi, ci o parte a noastră intrinsecă.

00:00:33.783 --> 00:00:37.662
Și ce facem pe Pământ
se propagă în ecosistemele noastre,

00:00:37.662 --> 00:00:39.411
pânza noastră de conexiuni.

00:00:40.052 --> 00:00:42.405
Acum, semnele sunt evidente:

00:00:43.002 --> 00:00:44.353
schimbarea climei,

00:00:44.771 --> 00:00:46.397
extincția speciilor,

00:00:47.093 --> 00:00:48.653
suferința umană.

00:00:48.653 --> 00:00:50.183
Am uitat.

00:00:50.944 --> 00:00:55.747
Dar, datorită credinței lor, oamenii
sunt conectați la păduri prin spiritul lor

00:00:55.747 --> 00:00:58.545
și la oceane și la râuri
și la urși și la somon,

00:00:58.805 --> 00:01:01.584
oamenii din tribul
Coast Salish au fost ignorați.

00:01:02.175 --> 00:01:05.135
Dar, într-adevăr, totul se reduce
la o chestiune de credință,

00:01:05.725 --> 00:01:11.335
în a nădăjdui și a respecta relațiile 
care creează complexitatea naturii.

00:01:12.794 --> 00:01:16.485
Dar am spus că asta nu-i științific.

00:01:16.485 --> 00:01:19.186
Știința vestică
necesită măsurători exacte,

00:01:20.096 --> 00:01:21.356
o dovadă palpabilă,

00:01:21.356 --> 00:01:22.536
statistici.

00:01:22.956 --> 00:01:24.606
Dar deschide bine ochii,

00:01:25.036 --> 00:01:28.030
cei din tribul Coast Salish 
erau profund științifici.

00:01:28.546 --> 00:01:32.876
Cum altfel ar fi putut să reziste aici
vreme de peste 10.000 de ani, așa prosper?

00:01:33.229 --> 00:01:35.777
De fapt, erau
mult mai științifici decât noi.

00:01:36.265 --> 00:01:40.355
Dacă ne-am fi privit în profunzime,
ne-am fi înfrânat progresul.

00:01:40.355 --> 00:01:44.376
„Sunt copaci în acele păduri,
și clădirile noastre necesită lemn,

00:01:44.376 --> 00:01:46.416
și imprimantele necesită hârtie.

00:01:46.416 --> 00:01:49.386
Trebuie să tăiem pădurile
și să replantăm acei copaci.”

00:01:51.610 --> 00:01:53.488
Acum, ce rol am eu aici?

00:01:54.339 --> 00:01:56.859
Ei bine, provin dintr-o familie
de tăietori de lemne.

00:01:56.859 --> 00:01:59.079
Și în vreme ce familia mea
era sus prin munți

00:01:59.079 --> 00:02:02.057
tăind copaci, pe ici pe colo,

00:02:02.057 --> 00:02:04.229
eu mă jucam prin pădurea de mai jos,

00:02:04.659 --> 00:02:07.299
în locurile văzute și nevăzute,

00:02:08.529 --> 00:02:11.778
în copaci și butuci și-n covorul pădurii.

00:02:12.208 --> 00:02:15.362
Și credeam că zânele trăiesc acolo.

00:02:16.609 --> 00:02:20.506
Și că slujba lor era să stea în pădure 
și s-o protejeze, așa cum e slujba mea.

00:02:20.966 --> 00:02:23.352
Dar zânele nu puteau salva acea pădure,

00:02:23.810 --> 00:02:26.581
și nici eu n-am putut;
de fapt, nimeni n-a putut.

00:02:26.581 --> 00:02:30.520
Fiindcă proprietarul ei a trebuit 
s-o taie pentru a-și hrăni familia.

00:02:31.109 --> 00:02:33.353
Acel moment m-a schimbat pentru totdeauna.

00:02:34.345 --> 00:02:36.182
De fapt, m-a motivat.

00:02:36.471 --> 00:02:39.141
Și m-am decis să studiez silvicultura.

00:02:39.465 --> 00:02:44.610
Voiam să înțeleg misterul din spatele 
forțelor ce pădurile le aveau asupra mea.

00:02:44.610 --> 00:02:46.500
Voiam să salvez păduri.

00:02:47.788 --> 00:02:51.182
Ironic însă, primul meu serviciu
după absolvirea școlii de silvicultură

00:02:51.182 --> 00:02:54.542
a fost să marchez copacii bătrâni
ce urmau să fie tăiați,

00:02:54.841 --> 00:02:59.423
și-apoi să replantez în locul lor
brazi și pini care cresc repede,

00:02:59.423 --> 00:03:04.081
și să elimin speciile nedorite -
aninii, mestecenii, plopii tremurători.

00:03:05.132 --> 00:03:06.540
Și știți ceva?

00:03:06.540 --> 00:03:09.785
Ei bine, e din cauză că-i
consideram rivalii noștri,

00:03:09.785 --> 00:03:11.812
care interferează cu profiturile noastre.

00:03:12.542 --> 00:03:16.440
Și-am devenit îndemânatică
în crearea acestor monoculturi noi.

00:03:17.281 --> 00:03:20.091
Dar știți, întrebările 
au început să se-adune.

00:03:20.611 --> 00:03:24.292
De ce se răspândea boala
printre aceste plantații?

00:03:24.592 --> 00:03:27.763
De ce tăierea mesteacănului
ducea la îmbolnăvirea gravă a bradului?

00:03:28.842 --> 00:03:34.423
Și mai creștea grija mea cu privire 
la rata crescută a tăierii copacilor.

00:03:35.083 --> 00:03:37.942
Vezi tu, am învățat la școală
că în urmă cu aproape un secol,

00:03:37.942 --> 00:03:41.993
în Canada, în Columbia Britanică,
au dezvoltat un plan al deforestării

00:03:41.993 --> 00:03:45.134
pentru a tăia toți copacii bătrâni 
din pădurea lucrativă.

00:03:45.868 --> 00:03:47.894
Știam despre el, l-am învățat la școală.

00:03:47.894 --> 00:03:52.724
Dar a durat mult până am realizat
că tăierea copacilor nu se va opri.

00:03:53.253 --> 00:03:58.445
Și nici atitudinea conform căreia 
am putea converti aceste păduri bătrâne

00:03:58.445 --> 00:04:01.535
în plantații bine puse la punct.

00:04:02.765 --> 00:04:06.414
Întrezăream că era ceva mai mult
în legătură cu pădurea decât puteam vedea.

00:04:07.296 --> 00:04:09.470
Deci, m-am întors să termin școala

00:04:10.140 --> 00:04:12.585
și-am devenit fascinată de subteran,

00:04:12.585 --> 00:04:17.037
voiam să-nțeleg misterul
puterii acestor păduri bătrâne.

00:04:17.037 --> 00:04:19.747
Așa că, am analizat o cercetare britanică,

00:04:19.747 --> 00:04:24.146
și examinau răsaduri 
crescute în laborator,

00:04:24.146 --> 00:04:27.797
și le-au colonizat cu ciuperci,
cu ciuperci mycorrhizal.

00:04:27.807 --> 00:04:30.568
Ciupercile conectau
răsadurile într-o rețea

00:04:30.568 --> 00:04:34.937
și transmiteau carbon
de la un răsad la altul.

00:04:36.987 --> 00:04:40.317
O mycorrhiza e literalmente
o ciupercă-rădăcină.

00:04:40.626 --> 00:04:44.237
În această asociere simbiotică
ciuperca crește prin sol

00:04:44.237 --> 00:04:47.506
adunând nutrienții și apa,
și-i aduce înapoi la plantă,

00:04:47.506 --> 00:04:50.277
dându-i apoi la schimb
pentru carbonul fotosintetic.

00:04:50.828 --> 00:04:54.538
E o relație simbiotică,
mutuală, de reciprocitate.

00:04:55.169 --> 00:04:56.717
M-a fascinat la ei

00:04:56.717 --> 00:05:00.708
faptul că aceste ciuperci
puteau conecta plantele prin subteran.

00:05:01.598 --> 00:05:05.407
Deci, m-am întrebat,
reamintindu-mi de pădurea mea de brad,

00:05:05.407 --> 00:05:08.507
ar putea ciupercile coloniza mesteacănul

00:05:08.507 --> 00:05:11.678
să-l conecteze cu bradul, să-l protejeze?

00:05:12.617 --> 00:05:15.176
Am cercetat asta, voiam să aflu.

00:05:15.176 --> 00:05:18.508
Prima mea întrebare
a revenit la chestiunea de credință.

00:05:18.508 --> 00:05:20.483
Chiar dacă n-o putem vedea,

00:05:21.163 --> 00:05:25.456
ar putea oare aceste ciuperci mycorrhizal
să conecteze subteran copacii?

00:05:25.840 --> 00:05:29.238
Ei bine, se pare
că da, în pădurile adevărate.

00:05:29.457 --> 00:05:32.702
Folosindu-ne de microsateliți ADN,
am descoperit această conexiune

00:05:32.702 --> 00:05:35.098
într-o pădure bătrână de brazi Douglas.

00:05:35.518 --> 00:05:39.557
În această imagine, aceste cercuri 
reprezintă brazii Douglas.

00:05:40.026 --> 00:05:43.628
Cu cât e mai mare și întunecat cercul,
cu atât e mai mare și bătrân copacul.

00:05:43.947 --> 00:05:47.368
Și acele cercuri mici, 
și deschise la culoare din mijloc,

00:05:47.368 --> 00:05:49.971
acelea sunt răsadurile
ce cresc pe covorul pădurii.

00:05:50.319 --> 00:05:52.666
Și aceste linii care conectează cercurile,

00:05:52.666 --> 00:05:56.089
acestea sunt autostrăzi
de ciuperci mycorrhizal interconectate.

00:05:56.876 --> 00:05:59.309
Și veți observa că
cercurile mari și întunecate,

00:05:59.309 --> 00:06:02.459
copacii cei mai mari și mai bătrâni,
aceia sunt cei mai conectați.

00:06:02.940 --> 00:06:04.819
Îi numim pe aceștia „copaci pivotali”,

00:06:05.190 --> 00:06:08.910
și apoi, mai tandru,
am început să-i numim „copaci mamă”.

00:06:10.100 --> 00:06:12.110
Fiindcă am aflat că acești copaci mamă

00:06:12.110 --> 00:06:15.019
au grijă de răsadurile tinere 
din covorul pădurii.

00:06:16.530 --> 00:06:19.012
Acum, această hartă e numai pentru două

00:06:19.012 --> 00:06:22.912
din ce credem că sunt peste 100
de specii de ciuperci din pădure.

00:06:23.302 --> 00:06:27.702
Vă imaginați dacă am fi în stare
să cartografiem cele 100 de specii?

00:06:29.471 --> 00:06:33.151
Apoi am vrut să știu, ce-ar putea curge
prin această rețea?

00:06:33.521 --> 00:06:38.245
Ei bine, chiar lucrurile de care au nevoie
plantele pentru a trăi și a crește.

00:06:38.245 --> 00:06:42.672
Lucruri ca nutrienți și carbon, și apă.

00:06:42.672 --> 00:06:46.122
Deci, folosim izotopi, izotopi
de carbon, și marcăm plantele,

00:06:46.122 --> 00:06:48.162
și-am putut vedea carbonul

00:06:48.162 --> 00:06:50.822
transmis înainte și-napoi 
prin această rețea,

00:06:51.072 --> 00:06:53.960
ca și mesajele 
ce se transmit prin internet.

00:06:55.012 --> 00:06:59.123
Și când un răsad e stresat,
dacă-i mic sau umbrit,

00:06:59.123 --> 00:07:03.822
sau subnutrit, sau îmbătrânit,
cealaltă plantă-i trimite mai mult carbon.

00:07:04.443 --> 00:07:09.102
Am descoperit că urmează
ceea ce numim variația sursă-ruină.

00:07:09.102 --> 00:07:12.783
De la o plantă sursă robustă
cum ar fi un brad viguros

00:07:12.783 --> 00:07:16.203
la o plantă ruină nevoiașă,
ca un răsad de brad din covorul pădurii,

00:07:16.713 --> 00:07:19.673
și totul se face
fără a răni plantele sursă.

00:07:20.784 --> 00:07:22.974
Mai apoi am vrut să aflăm,

00:07:22.974 --> 00:07:26.815
dacă se întâmplă asta, ce contează 
cu adevărat în păduri?

00:07:27.343 --> 00:07:30.134
Ei bine, se pare că dacă umbrești
una din aceste plante,

00:07:30.134 --> 00:07:35.903
dacă un brad Douglas e umbrit în pădure,
mesteacănu-i trimite 10% din carbonul său

00:07:36.183 --> 00:07:38.254
însemnând foarte mult carbon.

00:07:38.564 --> 00:07:41.512
E suficient de mult pentru ca
bradul Douglas să facă semințe.

00:07:42.144 --> 00:07:45.224
Acum, n-am descoperit încă
ce reprezintă fiecare cantitate,

00:07:45.224 --> 00:07:50.144
dar știm că acest transfer
crește supraviețuirea și dezvoltarea lor,

00:07:50.144 --> 00:07:53.375
și sănătatea răsadurilor
ce cresc în covorul pădurii.

00:07:54.875 --> 00:07:57.887
Acum, am publicat acestea
în niște jurnale renumite.

00:07:59.036 --> 00:08:03.002
Acest articol, cu precădere, 
a făcut vâlvă.

00:08:04.368 --> 00:08:06.348
Mulți oameni au fost entuziasmați.

00:08:06.707 --> 00:08:09.908
De fapt, se fac multe cercetări 
în toată lumea,

00:08:09.908 --> 00:08:11.861
fiind inspirate de această descoperire.

00:08:12.718 --> 00:08:17.087
Dar au fost și câțiva critici 
ce-au vrut să-mi discrediteze munca.

00:08:17.777 --> 00:08:20.187
De fapt, au fost multe articole scrise,

00:08:20.187 --> 00:08:22.238
conferințe ținute,

00:08:22.708 --> 00:08:23.948
comunicate de presă.

00:08:24.388 --> 00:08:25.808
Și acasă,

00:08:26.398 --> 00:08:29.588
o scrisoare de la etica profesională 
mi-a fost pusă pe dosar.

00:08:30.191 --> 00:08:32.757
Și munca mi-a fost
numită „mic dejun pentru câini”.

00:08:34.448 --> 00:08:37.899
Acum, știu că știți
că acest tip de intimidare

00:08:37.899 --> 00:08:40.946
nu e neobișnuită
pentru știința descoperirilor,

00:08:40.946 --> 00:08:43.810
îndeosebi dacă provoacă status quo-ul.

00:08:46.417 --> 00:08:49.297
Știind asta, nu m-am oprit.

00:08:49.297 --> 00:08:51.749
Știam că știința mea
era răsunătoare și riguroasă,

00:08:51.749 --> 00:08:55.370
și știam că într-o zi
va schimba modul în care privim mediul.

00:08:56.049 --> 00:09:00.369
Deci, extrem de motivată
m-am întors la întrebarea mea inițială,

00:09:00.369 --> 00:09:02.810
fiindcă încă nu răspunsesem la ea.

00:09:03.288 --> 00:09:07.399
Și m-am întrebat,
dacă aceste conexiuni, aceste rețele,

00:09:07.399 --> 00:09:10.839
sunt mai mult decât niște străzi
de schimburi de carbon și nutrienți

00:09:10.839 --> 00:09:11.910
și apă.

00:09:11.910 --> 00:09:14.809
Ar putea un copac stresat, bolnav,

00:09:14.809 --> 00:09:17.670
să beneficieze 
de la sănătatea vecinilor săi?

00:09:17.670 --> 00:09:20.000
Mesteacănul ar putea ajuta bradul?

00:09:20.370 --> 00:09:24.070
Deci, am făcut niște experimente,
și se pare că da.

00:09:24.661 --> 00:09:27.041
Când bradul Douglas e stresat sau bolnav,

00:09:27.041 --> 00:09:29.832
le trimite semnale de avertizare vecinilor

00:09:30.371 --> 00:09:34.684
și vecini săi îi răspund prin creșterea 
producției lor de enzime defensive,

00:09:34.684 --> 00:09:37.092
și sunt mai rezistenți la boli.

00:09:37.678 --> 00:09:40.053
Și dacă acel vecin e un mesteacăn,

00:09:40.053 --> 00:09:43.713
bradul beneficiază de pe urma 
bacteriilor producătoare de antibiotic

00:09:43.713 --> 00:09:46.292
care sunt asociate
cu această rețea comună.

00:09:46.522 --> 00:09:48.803
E ca un sistem public de imunizare.

00:09:50.274 --> 00:09:53.434
Și m-am întrebat, e ceva dincolo
de mișcarea semnalelor defensive?

00:09:53.434 --> 00:09:56.845
Ei bine, copacii pot recunoaște,

00:09:56.845 --> 00:09:59.495
pot transmite mesaje rudelor lor.

00:10:00.815 --> 00:10:06.555
Un copac mamă poate recunoaște
dacă răsadurile din vecinătatea ei

00:10:06.555 --> 00:10:09.027
sunt neamuri sau străini.

00:10:09.377 --> 00:10:13.377
Ea le trimite mai mult carbon răsadurilor 
neamurilor sale decât străinilor.

00:10:14.207 --> 00:10:15.917
Și dacă un copac mamă e rănit,

00:10:15.917 --> 00:10:18.906
el le trimite și mai mult 
carbon răsadurilor neamurilor sale.

00:10:19.676 --> 00:10:24.922
E ca și cum își trimite energia,
moștenirea, următoarei generații.

00:10:26.137 --> 00:10:28.296
Acum, când privesc în ansamblu,

00:10:28.696 --> 00:10:31.951
e ca și cum acești copaci
își transmit cele mai ascunse secrete.

00:10:33.417 --> 00:10:35.057
Aceasta e o descoperire reală.

00:10:36.167 --> 00:10:37.545
E entuziasmant.

00:10:37.846 --> 00:10:42.326
Știți, la vremea aceea,
au fost scrise multe articole,

00:10:42.326 --> 00:10:43.696
Popular Science,

00:10:44.076 --> 00:10:45.577
filme documentare,

00:10:45.997 --> 00:10:50.615
se răspândea vestea,
și eram extrem de entuziasmată.

00:10:52.899 --> 00:10:54.378
Dar am făcut cancer.

00:10:57.528 --> 00:10:59.378
Și-a fost groaznic.

00:11:01.939 --> 00:11:04.131
Dar știți,
lucrul bun rezultat din asta

00:11:04.131 --> 00:11:07.969
a fost că m-a reconectat cu oamenii mei.

00:11:09.439 --> 00:11:13.688
Oamenii mei, famiia mea, m-au îngrijit.

00:11:14.468 --> 00:11:15.688
M-au ținut.

00:11:16.678 --> 00:11:18.209
M-au ajutat să urc scările.

00:11:18.478 --> 00:11:19.931
Mi-au gătit.

00:11:20.872 --> 00:11:22.729
Au avut grijă de copiii mei.

00:11:23.129 --> 00:11:24.359
M-au salvat.

00:11:25.950 --> 00:11:31.340
Și atunci în spital,
am făcut și mai multe conexiuni,

00:11:31.340 --> 00:11:32.547
puternice,

00:11:33.182 --> 00:11:35.942
cu femei ce se luptau cu cancerul la sân.

00:11:37.032 --> 00:11:39.082
Și eram foarte speriate,

00:11:40.133 --> 00:11:41.534
și-am plâns.

00:11:43.124 --> 00:11:44.813
Dar am și râs.

00:11:46.316 --> 00:11:48.123
Încă o facem zilnic.

00:11:48.768 --> 00:11:52.294
Am devenit atât de apropiate,
suntem ca această tapiserie

00:11:53.005 --> 00:11:54.818
care-i foarte strâns împletită.

00:11:54.818 --> 00:11:59.600
Când una se-mpiedică sau se-nclină,
celelalte suntem acolo pentru a o ridica.

00:12:03.056 --> 00:12:05.325
Ce-am învățat din asta,

00:12:05.325 --> 00:12:08.653
a fost ceea ce pădurile mele
au încercat să-mi spună dintotdeauna:

00:12:08.904 --> 00:12:12.256
că aceste conexiuni
sunt cruciale pentru bunăstarea noastră.

00:12:12.816 --> 00:12:14.505
Nu-s ușor de observat,

00:12:14.505 --> 00:12:15.755
dar sunt reale.

00:12:16.626 --> 00:12:18.706
Și știți ce? Eu sunt dovada vie.

00:12:19.636 --> 00:12:20.965
Și sunt recunoscătoare.

00:12:20.965 --> 00:12:22.706
(Aplauze)

00:12:30.047 --> 00:12:31.247
Vă mulțumesc.

00:12:31.657 --> 00:12:36.339
Acum că sunt iar puternică și sănătoasă,
m-am întors la știința mea,

00:12:36.937 --> 00:12:39.178
și-mi pun alte întrebări.

00:12:39.918 --> 00:12:43.158
Pentru mine, prima 
și cea mai importantă întrebare e:

00:12:43.158 --> 00:12:47.629
ce ne pot spune descoperirile noastre
despre rezolvarea uriașei amenințări?

00:12:47.889 --> 00:12:49.089
Schimbarea climei.

00:12:49.538 --> 00:12:51.509
Da, schimbarea climei nu-i o farsă.

00:12:52.069 --> 00:12:53.719
De fapt, nu ne putem păcăli,

00:12:53.719 --> 00:12:58.208
nu există vreo inginerie
care să ne scoată din dezordinea asta.

00:13:00.147 --> 00:13:04.929
Descoperirile mele mi-au arătat
că răspunsul, soluția,

00:13:04.929 --> 00:13:07.539
stă în relația noastră cu natura.

00:13:09.114 --> 00:13:12.529
Făcând această cercetare,
m-am dus la oamenii aborigeni.

00:13:13.129 --> 00:13:15.260
Îmi fac cercetarea cu oamenii aborigeni

00:13:15.260 --> 00:13:18.860
care sunt, după cum știți,
dependenți de somon,

00:13:19.171 --> 00:13:22.000
au o relație lungă
de administrare a somonului

00:13:22.000 --> 00:13:26.510
care-i ajută apoi cu traiul lor,
e crucial pentru traiul lor.

00:13:26.512 --> 00:13:30.212
Toamna, când somonul
depune icre în râuri,

00:13:30.712 --> 00:13:32.881
urșii vin jos la râu,

00:13:33.164 --> 00:13:36.432
și lupii, și se hrănesc
cu somonul din râuri,

00:13:36.432 --> 00:13:40.052
și duc somonul sus în păduri.

00:13:40.052 --> 00:13:42.333
Și sub marii copacii mamă,

00:13:42.333 --> 00:13:44.735
la umbra coroanelor
protectoare ale copacilor mamă,

00:13:44.735 --> 00:13:45.965
mănâncă somonul.

00:13:46.314 --> 00:13:51.055
Și toamna, resturile se descompun
și se infiltrează-n sol.

00:13:51.454 --> 00:13:52.694
Și ne gândim

00:13:52.694 --> 00:13:55.546
că rețelele mycorrhizal uriașe
ale acelor copaci mamă

00:13:55.546 --> 00:13:57.166
absorb nitrogenul acela.

00:13:57.446 --> 00:14:01.305
Și oamenii de știință au descoperit
urme de nitrogen de somon

00:14:01.305 --> 00:14:04.448
în cercurile copacilor,
depozitate acolo vreme de secole întregi.

00:14:05.067 --> 00:14:08.946
Și la vară ne vom duce
din nou la aceste păduri,

00:14:08.946 --> 00:14:12.530
și vor urmări dacă acest nitrogen
- și credem că asta se întâmplă -

00:14:12.530 --> 00:14:15.319
se duce de la copacii mamă la vecinii lor,

00:14:15.499 --> 00:14:18.979
de la un copac la alt copac la alt copac,
până-n inima pădurii.

00:14:18.979 --> 00:14:21.820
Și credem că asta
are legătură cu sănătatea pădurii,

00:14:22.329 --> 00:14:25.249
care normal că are legătură
cu sănătatea râurilor,

00:14:25.448 --> 00:14:29.918
care normal că are legătură cu somonul,
cu sănătatea populațiilor de somon,

00:14:29.918 --> 00:14:34.710
care normal, se hrănesc în ocean,
și se întorc la noi, oamenii.

00:14:36.141 --> 00:14:38.411
Acum, acest cerc al vieții,

00:14:39.051 --> 00:14:42.891
pe care strămoșii noștri 
aborigeni l-au numit „reciprocitate”,

00:14:42.891 --> 00:14:45.182
este schimbul de respect mutual.

00:14:47.123 --> 00:14:51.063
Și acesta e un exemplu bun
a ceea ce oamenii de știință numesc

00:14:51.063 --> 00:14:53.164
„sisteme adaptive complexe”.

00:14:54.424 --> 00:14:57.674
Pădurile sunt construite pe relații.

00:14:59.054 --> 00:15:02.751
Într-o pădure sănătoasă, totul
e conectat, și totul comunică.

00:15:03.335 --> 00:15:05.956
Aici, aceste noduri reprezintă speciile.

00:15:06.636 --> 00:15:09.406
Și se raportează una la cealaltă
în mod constant.

00:15:09.406 --> 00:15:14.439
Și din interacțiile lor rezultă 
ceea ce oamenii de știință numesc

00:15:14.439 --> 00:15:16.186
„comportamente adaptive complexe”,

00:15:16.186 --> 00:15:18.516
sau proprietăți ale sistemului superior.

00:15:18.516 --> 00:15:21.268
Lucruri ca rezistența și sănătatea,

00:15:21.268 --> 00:15:23.799
circulația aerului curat și a apei curate.

00:15:24.788 --> 00:15:28.843
Dar știți, în societatea modernă,
ne privim separați de aceasta,

00:15:30.078 --> 00:15:33.957
oarecum merituoși, sau superiori,

00:15:34.442 --> 00:15:37.677
sau minimum, o luăm de bună.

00:15:38.517 --> 00:15:40.988
Dar ideea e că,
atunci când scoatem părțile cheie,

00:15:40.988 --> 00:15:42.304
cum ar fi urșii grizzly,

00:15:42.837 --> 00:15:44.947
și distrugem populațiile de somon,

00:15:45.188 --> 00:15:47.747
aceste sisteme se degradează simțitor

00:15:47.747 --> 00:15:50.835
în ceea ce numim „situații rău stabile”.

00:15:51.268 --> 00:15:53.818
Acum, nu vrem să ajungem acolo.

00:15:54.298 --> 00:15:56.778
Situațiile rău stabile sunt imprevizibile,

00:15:57.079 --> 00:15:58.208
sunt contradictorii.

00:15:58.208 --> 00:16:02.184
Când vrei să rezolvi o problemă,
altă problemă apare-n altă parte.

00:16:02.571 --> 00:16:05.321
Și modul în care merg lucrurile acum,

00:16:05.721 --> 00:16:08.580
cu pădurile noastre ce mor 
din cauza schimbării climaterice

00:16:08.580 --> 00:16:10.810
care determină alte schimbări climaterice,

00:16:10.810 --> 00:16:12.548
asta se întâmplă foarte rapid.

00:16:15.840 --> 00:16:17.721
Dar uite care-i partea frumoasă:

00:16:18.481 --> 00:16:22.221
deoarece sunt sisteme adaptive complexe

00:16:22.221 --> 00:16:24.220
gata pentru schimbări,

00:16:24.220 --> 00:16:27.884
putem schimba această traiectorie 
de la negativ la pozitiv.

00:16:28.670 --> 00:16:30.210
Uite cum facem asta.

00:16:30.982 --> 00:16:37.532
Mai întâi trebuie să ne reimaginăm 
ca parte integrantă a acestei rețele.

00:16:38.162 --> 00:16:41.770
Imaginează-te ascultând
toate celelalte creaturi.

00:16:41.770 --> 00:16:47.771
Ne putem conecta la acea rețea subterană
și să devenim o parte a conversației.

00:16:50.202 --> 00:16:53.742
Dacă am fi făcut asta, n-am fi tăiat
niciodată mestecenii din acele păduri,

00:16:53.742 --> 00:16:55.154
din pădurile de brad Douglas,

00:16:55.154 --> 00:16:58.284
fiindcă am fi știut că asta
dăunează rezistenței pădurii.

00:16:58.528 --> 00:16:59.993
Dar încă facem asta.

00:17:01.673 --> 00:17:03.533
Dar eu încă sper,

00:17:03.833 --> 00:17:07.483
fiindcă știu că odată ce ne vom conecta
la acest sistem adaptiv complex,

00:17:07.483 --> 00:17:09.084
la rolul pe care-l avem aici,

00:17:09.084 --> 00:17:12.596
ne putem schimba gândirea,
ne putem schimba comportamentul.

00:17:13.106 --> 00:17:16.113
Putem deveni parte a acestui sistem măreț.

00:17:17.103 --> 00:17:21.142
Vă amintiți când mesteacănul
îi trimitea nutrienți bradului,

00:17:21.543 --> 00:17:24.314
și bradul îi trimitea
înapoi mesteacănului, vă amintiți?

00:17:24.625 --> 00:17:28.835
Ei bine, asta dovedește
că-n ecosisteme, nu există bigotism,

00:17:28.835 --> 00:17:30.905
există doar reciprocitate,

00:17:31.235 --> 00:17:33.121
numai respect mutual.

00:17:34.016 --> 00:17:36.425
Ca în rețeaua mea de ajutor cu cancerul.

00:17:36.895 --> 00:17:38.395
Asta exersăm.

00:17:40.625 --> 00:17:42.472
Și-n final, al treilea,

00:17:42.984 --> 00:17:45.416
știu că odată ce-nțelegem

00:17:46.366 --> 00:17:50.616
că suntem parte intrinsecă a naturii,

00:17:50.616 --> 00:17:52.115
cu adevărat parte a naturii,

00:17:52.716 --> 00:17:53.955
nu separați,

00:17:55.275 --> 00:17:58.715
că putem deveni parte
a măreței consolidări,

00:17:58.715 --> 00:18:00.815
acea traiectorie pozitivă.

00:18:01.186 --> 00:18:06.056
Trebuie să nu mai tratăm
natura ca pe mall-ul nostru,

00:18:07.046 --> 00:18:09.967
și-odată ce vom facem asta,
putem schimba curba viitorului.

00:18:13.106 --> 00:18:17.426
Odată, credeam că zânele
conectau și protejau pădurea,

00:18:17.426 --> 00:18:20.818
și-acum cu știința mea,
știu că nu eram departe de-adevăr.

00:18:21.089 --> 00:18:22.859
(Râsete)

00:18:26.160 --> 00:18:31.918
Folosind știința, am arătat că exact
aceste conexiuni nevăzute există,

00:18:32.408 --> 00:18:35.531
exact cum indigenii Coast Salish
ne-au spus de când lumea.

00:18:36.761 --> 00:18:40.091
Ei au arătat, știința a arătat
că totul este conectat

00:18:40.091 --> 00:18:41.344
și comunică,

00:18:41.344 --> 00:18:43.550
cu respect și reciprocitate.

00:18:43.550 --> 00:18:48.229
Și din asta rezultă echilibrul
din comunitățile și ecosistemele noastre.

00:18:48.229 --> 00:18:50.763
Și se bazează pe principii ca rudenia,

00:18:51.123 --> 00:18:52.809
respectarea bătrânilor,

00:18:52.809 --> 00:18:56.475
și din asta rezultă
complexitatea și adaptabilitatea.

00:18:56.475 --> 00:19:00.100
Și din asta rezultă,
bineînțeles, rezistența.

00:19:00.430 --> 00:19:04.489
Rezistența de a face față
lucrurilor precum schimbarea climei.

00:19:05.732 --> 00:19:09.085
Deci, vreau să vă las
cu un mesaj final, de speranță.

00:19:12.371 --> 00:19:17.922
Pe baza experienței
și descoperirilor mele,

00:19:17.922 --> 00:19:20.141
știu că și voi puteți interioriza faptul

00:19:20.658 --> 00:19:22.241
că suntem una.

00:19:22.769 --> 00:19:24.102
Vă mulțumesc foarte mult.

00:19:24.102 --> 00:19:26.594
(Aplauze)