1
00:00:12,929 --> 00:00:15,479
Indigenii Coast Salish 
au o vorbă: „Suntem UNA.”

2
00:00:15,479 --> 00:00:16,759
[nə́c̓aʔmat ct]

3
00:00:16,759 --> 00:00:19,112
Vreme de mii de ani au trăit-o.

4
00:00:20,262 --> 00:00:22,112
Dar noi n-am băgat de seamă.

5
00:00:22,612 --> 00:00:25,692
Mulți dintre noi am uitat 
că suntem conectați unii cu alții

6
00:00:25,692 --> 00:00:27,292
și cu natura,

7
00:00:27,292 --> 00:00:28,613
că suntem una.

8
00:00:29,397 --> 00:00:33,783
Dar natura nu e un lucru separat
de noi, ci o parte a noastră intrinsecă.

9
00:00:33,783 --> 00:00:37,662
Și ce facem pe Pământ
se propagă în ecosistemele noastre,

10
00:00:37,662 --> 00:00:39,411
pânza noastră de conexiuni.

11
00:00:40,052 --> 00:00:42,405
Acum, semnele sunt evidente:

12
00:00:43,002 --> 00:00:44,353
schimbarea climei,

13
00:00:44,771 --> 00:00:46,397
extincția speciilor,

14
00:00:47,093 --> 00:00:48,653
suferința umană.

15
00:00:48,653 --> 00:00:50,183
Am uitat.

16
00:00:50,944 --> 00:00:55,747
Dar, datorită credinței lor, oamenii
sunt conectați la păduri prin spiritul lor

17
00:00:55,747 --> 00:00:58,545
și la oceane și la râuri
și la urși și la somon,

18
00:00:58,805 --> 00:01:01,584
oamenii din tribul
Coast Salish au fost ignorați.

19
00:01:02,175 --> 00:01:05,135
Dar, într-adevăr, totul se reduce
la o chestiune de credință,

20
00:01:05,725 --> 00:01:11,335
în a nădăjdui și a respecta relațiile 
care creează complexitatea naturii.

21
00:01:12,794 --> 00:01:16,485
Dar am spus că asta nu-i științific.

22
00:01:16,485 --> 00:01:19,186
Știința vestică
necesită măsurători exacte,

23
00:01:20,096 --> 00:01:21,356
o dovadă palpabilă,

24
00:01:21,356 --> 00:01:22,536
statistici.

25
00:01:22,956 --> 00:01:24,606
Dar deschide bine ochii,

26
00:01:25,036 --> 00:01:28,030
cei din tribul Coast Salish 
erau profund științifici.

27
00:01:28,546 --> 00:01:32,876
Cum altfel ar fi putut să reziste aici
vreme de peste 10.000 de ani, așa prosper?

28
00:01:33,229 --> 00:01:35,777
De fapt, erau
mult mai științifici decât noi.

29
00:01:36,265 --> 00:01:40,355
Dacă ne-am fi privit în profunzime,
ne-am fi înfrânat progresul.

30
00:01:40,355 --> 00:01:44,376
„Sunt copaci în acele păduri,
și clădirile noastre necesită lemn,

31
00:01:44,376 --> 00:01:46,416
și imprimantele necesită hârtie.

32
00:01:46,416 --> 00:01:49,386
Trebuie să tăiem pădurile
și să replantăm acei copaci.”

33
00:01:51,610 --> 00:01:53,488
Acum, ce rol am eu aici?

34
00:01:54,339 --> 00:01:56,859
Ei bine, provin dintr-o familie
de tăietori de lemne.

35
00:01:56,859 --> 00:01:59,079
Și în vreme ce familia mea
era sus prin munți

36
00:01:59,079 --> 00:02:02,057
tăind copaci, pe ici pe colo,

37
00:02:02,057 --> 00:02:04,229
eu mă jucam prin pădurea de mai jos,

38
00:02:04,659 --> 00:02:07,299
în locurile văzute și nevăzute,

39
00:02:08,529 --> 00:02:11,778
în copaci și butuci și-n covorul pădurii.

40
00:02:12,208 --> 00:02:15,362
Și credeam că zânele trăiesc acolo.

41
00:02:16,609 --> 00:02:20,506
Și că slujba lor era să stea în pădure 
și s-o protejeze, așa cum e slujba mea.

42
00:02:20,966 --> 00:02:23,352
Dar zânele nu puteau salva acea pădure,

43
00:02:23,810 --> 00:02:26,581
și nici eu n-am putut;
de fapt, nimeni n-a putut.

44
00:02:26,581 --> 00:02:30,520
Fiindcă proprietarul ei a trebuit 
s-o taie pentru a-și hrăni familia.

45
00:02:31,109 --> 00:02:33,353
Acel moment m-a schimbat pentru totdeauna.

46
00:02:34,345 --> 00:02:36,182
De fapt, m-a motivat.

47
00:02:36,471 --> 00:02:39,141
Și m-am decis să studiez silvicultura.

48
00:02:39,465 --> 00:02:44,610
Voiam să înțeleg misterul din spatele 
forțelor ce pădurile le aveau asupra mea.

49
00:02:44,610 --> 00:02:46,500
Voiam să salvez păduri.

50
00:02:47,788 --> 00:02:51,182
Ironic însă, primul meu serviciu
după absolvirea școlii de silvicultură

51
00:02:51,182 --> 00:02:54,542
a fost să marchez copacii bătrâni
ce urmau să fie tăiați,

52
00:02:54,841 --> 00:02:59,423
și-apoi să replantez în locul lor
brazi și pini care cresc repede,

53
00:02:59,423 --> 00:03:04,081
și să elimin speciile nedorite -
aninii, mestecenii, plopii tremurători.

54
00:03:05,132 --> 00:03:06,540
Și știți ceva?

55
00:03:06,540 --> 00:03:09,785
Ei bine, e din cauză că-i
consideram rivalii noștri,

56
00:03:09,785 --> 00:03:11,812
care interferează cu profiturile noastre.

57
00:03:12,542 --> 00:03:16,440
Și-am devenit îndemânatică
în crearea acestor monoculturi noi.

58
00:03:17,281 --> 00:03:20,091
Dar știți, întrebările 
au început să se-adune.

59
00:03:20,611 --> 00:03:24,292
De ce se răspândea boala
printre aceste plantații?

60
00:03:24,592 --> 00:03:27,763
De ce tăierea mesteacănului
ducea la îmbolnăvirea gravă a bradului?

61
00:03:28,842 --> 00:03:34,423
Și mai creștea grija mea cu privire 
la rata crescută a tăierii copacilor.

62
00:03:35,083 --> 00:03:37,942
Vezi tu, am învățat la școală
că în urmă cu aproape un secol,

63
00:03:37,942 --> 00:03:41,993
în Canada, în Columbia Britanică,
au dezvoltat un plan al deforestării

64
00:03:41,993 --> 00:03:45,134
pentru a tăia toți copacii bătrâni 
din pădurea lucrativă.

65
00:03:45,868 --> 00:03:47,894
Știam despre el, l-am învățat la școală.

66
00:03:47,894 --> 00:03:52,724
Dar a durat mult până am realizat
că tăierea copacilor nu se va opri.

67
00:03:53,253 --> 00:03:58,445
Și nici atitudinea conform căreia 
am putea converti aceste păduri bătrâne

68
00:03:58,445 --> 00:04:01,535
în plantații bine puse la punct.

69
00:04:02,765 --> 00:04:06,414
Întrezăream că era ceva mai mult
în legătură cu pădurea decât puteam vedea.

70
00:04:07,296 --> 00:04:09,470
Deci, m-am întors să termin școala

71
00:04:10,140 --> 00:04:12,585
și-am devenit fascinată de subteran,

72
00:04:12,585 --> 00:04:17,037
voiam să-nțeleg misterul
puterii acestor păduri bătrâne.

73
00:04:17,037 --> 00:04:19,747
Așa că, am analizat o cercetare britanică,

74
00:04:19,747 --> 00:04:24,146
și examinau răsaduri 
crescute în laborator,

75
00:04:24,146 --> 00:04:27,797
și le-au colonizat cu ciuperci,
cu ciuperci mycorrhizal.

76
00:04:27,807 --> 00:04:30,568
Ciupercile conectau
răsadurile într-o rețea

77
00:04:30,568 --> 00:04:34,937
și transmiteau carbon
de la un răsad la altul.

78
00:04:36,987 --> 00:04:40,317
O mycorrhiza e literalmente
o ciupercă-rădăcină.

79
00:04:40,626 --> 00:04:44,237
În această asociere simbiotică
ciuperca crește prin sol

80
00:04:44,237 --> 00:04:47,506
adunând nutrienții și apa,
și-i aduce înapoi la plantă,

81
00:04:47,506 --> 00:04:50,277
dându-i apoi la schimb
pentru carbonul fotosintetic.

82
00:04:50,828 --> 00:04:54,538
E o relație simbiotică,
mutuală, de reciprocitate.

83
00:04:55,169 --> 00:04:56,717
M-a fascinat la ei

84
00:04:56,717 --> 00:05:00,708
faptul că aceste ciuperci
puteau conecta plantele prin subteran.

85
00:05:01,598 --> 00:05:05,407
Deci, m-am întrebat,
reamintindu-mi de pădurea mea de brad,

86
00:05:05,407 --> 00:05:08,507
ar putea ciupercile coloniza mesteacănul

87
00:05:08,507 --> 00:05:11,678
să-l conecteze cu bradul, să-l protejeze?

88
00:05:12,617 --> 00:05:15,176
Am cercetat asta, voiam să aflu.

89
00:05:15,176 --> 00:05:18,508
Prima mea întrebare
a revenit la chestiunea de credință.

90
00:05:18,508 --> 00:05:20,483
Chiar dacă n-o putem vedea,

91
00:05:21,163 --> 00:05:25,456
ar putea oare aceste ciuperci mycorrhizal
să conecteze subteran copacii?

92
00:05:25,840 --> 00:05:29,238
Ei bine, se pare
că da, în pădurile adevărate.

93
00:05:29,457 --> 00:05:32,702
Folosindu-ne de microsateliți ADN,
am descoperit această conexiune

94
00:05:32,702 --> 00:05:35,098
într-o pădure bătrână de brazi Douglas.

95
00:05:35,518 --> 00:05:39,557
În această imagine, aceste cercuri 
reprezintă brazii Douglas.

96
00:05:40,026 --> 00:05:43,628
Cu cât e mai mare și întunecat cercul,
cu atât e mai mare și bătrân copacul.

97
00:05:43,947 --> 00:05:47,368
Și acele cercuri mici, 
și deschise la culoare din mijloc,

98
00:05:47,368 --> 00:05:49,971
acelea sunt răsadurile
ce cresc pe covorul pădurii.

99
00:05:50,319 --> 00:05:52,666
Și aceste linii care conectează cercurile,

100
00:05:52,666 --> 00:05:56,089
acestea sunt autostrăzi
de ciuperci mycorrhizal interconectate.

101
00:05:56,876 --> 00:05:59,309
Și veți observa că
cercurile mari și întunecate,

102
00:05:59,309 --> 00:06:02,459
copacii cei mai mari și mai bătrâni,
aceia sunt cei mai conectați.

103
00:06:02,940 --> 00:06:04,819
Îi numim pe aceștia „copaci pivotali”,

104
00:06:05,190 --> 00:06:08,910
și apoi, mai tandru,
am început să-i numim „copaci mamă”.

105
00:06:10,100 --> 00:06:12,110
Fiindcă am aflat că acești copaci mamă

106
00:06:12,110 --> 00:06:15,019
au grijă de răsadurile tinere 
din covorul pădurii.

107
00:06:16,530 --> 00:06:19,012
Acum, această hartă e numai pentru două

108
00:06:19,012 --> 00:06:22,912
din ce credem că sunt peste 100
de specii de ciuperci din pădure.

109
00:06:23,302 --> 00:06:27,702
Vă imaginați dacă am fi în stare
să cartografiem cele 100 de specii?

110
00:06:29,471 --> 00:06:33,151
Apoi am vrut să știu, ce-ar putea curge
prin această rețea?

111
00:06:33,521 --> 00:06:38,245
Ei bine, chiar lucrurile de care au nevoie
plantele pentru a trăi și a crește.

112
00:06:38,245 --> 00:06:42,672
Lucruri ca nutrienți și carbon, și apă.

113
00:06:42,672 --> 00:06:46,122
Deci, folosim izotopi, izotopi
de carbon, și marcăm plantele,

114
00:06:46,122 --> 00:06:48,162
și-am putut vedea carbonul

115
00:06:48,162 --> 00:06:50,822
transmis înainte și-napoi 
prin această rețea,

116
00:06:51,072 --> 00:06:53,960
ca și mesajele 
ce se transmit prin internet.

117
00:06:55,012 --> 00:06:59,123
Și când un răsad e stresat,
dacă-i mic sau umbrit,

118
00:06:59,123 --> 00:07:03,822
sau subnutrit, sau îmbătrânit,
cealaltă plantă-i trimite mai mult carbon.

119
00:07:04,443 --> 00:07:09,102
Am descoperit că urmează
ceea ce numim variația sursă-ruină.

120
00:07:09,102 --> 00:07:12,783
De la o plantă sursă robustă
cum ar fi un brad viguros

121
00:07:12,783 --> 00:07:16,203
la o plantă ruină nevoiașă,
ca un răsad de brad din covorul pădurii,

122
00:07:16,713 --> 00:07:19,673
și totul se face
fără a răni plantele sursă.

123
00:07:20,784 --> 00:07:22,974
Mai apoi am vrut să aflăm,

124
00:07:22,974 --> 00:07:26,815
dacă se întâmplă asta, ce contează 
cu adevărat în păduri?

125
00:07:27,343 --> 00:07:30,134
Ei bine, se pare că dacă umbrești
una din aceste plante,

126
00:07:30,134 --> 00:07:35,903
dacă un brad Douglas e umbrit în pădure,
mesteacănu-i trimite 10% din carbonul său

127
00:07:36,183 --> 00:07:38,254
însemnând foarte mult carbon.

128
00:07:38,564 --> 00:07:41,512
E suficient de mult pentru ca
bradul Douglas să facă semințe.

129
00:07:42,144 --> 00:07:45,224
Acum, n-am descoperit încă
ce reprezintă fiecare cantitate,

130
00:07:45,224 --> 00:07:50,144
dar știm că acest transfer
crește supraviețuirea și dezvoltarea lor,

131
00:07:50,144 --> 00:07:53,375
și sănătatea răsadurilor
ce cresc în covorul pădurii.

132
00:07:54,875 --> 00:07:57,887
Acum, am publicat acestea
în niște jurnale renumite.

133
00:07:59,036 --> 00:08:03,002
Acest articol, cu precădere, 
a făcut vâlvă.

134
00:08:04,368 --> 00:08:06,348
Mulți oameni au fost entuziasmați.

135
00:08:06,707 --> 00:08:09,908
De fapt, se fac multe cercetări 
în toată lumea,

136
00:08:09,908 --> 00:08:11,861
fiind inspirate de această descoperire.

137
00:08:12,718 --> 00:08:17,087
Dar au fost și câțiva critici 
ce-au vrut să-mi discrediteze munca.

138
00:08:17,777 --> 00:08:20,187
De fapt, au fost multe articole scrise,

139
00:08:20,187 --> 00:08:22,238
conferințe ținute,

140
00:08:22,708 --> 00:08:23,948
comunicate de presă.

141
00:08:24,388 --> 00:08:25,808
Și acasă,

142
00:08:26,398 --> 00:08:29,588
o scrisoare de la etica profesională 
mi-a fost pusă pe dosar.

143
00:08:30,191 --> 00:08:32,757
Și munca mi-a fost
numită „mic dejun pentru câini”.

144
00:08:34,448 --> 00:08:37,899
Acum, știu că știți
că acest tip de intimidare

145
00:08:37,899 --> 00:08:40,946
nu e neobișnuită
pentru știința descoperirilor,

146
00:08:40,946 --> 00:08:43,810
îndeosebi dacă provoacă status quo-ul.

147
00:08:46,417 --> 00:08:49,297
Știind asta, nu m-am oprit.

148
00:08:49,297 --> 00:08:51,749
Știam că știința mea
era răsunătoare și riguroasă,

149
00:08:51,749 --> 00:08:55,370
și știam că într-o zi
va schimba modul în care privim mediul.

150
00:08:56,049 --> 00:09:00,369
Deci, extrem de motivată
m-am întors la întrebarea mea inițială,

151
00:09:00,369 --> 00:09:02,810
fiindcă încă nu răspunsesem la ea.

152
00:09:03,288 --> 00:09:07,399
Și m-am întrebat,
dacă aceste conexiuni, aceste rețele,

153
00:09:07,399 --> 00:09:10,839
sunt mai mult decât niște străzi
de schimburi de carbon și nutrienți

154
00:09:10,839 --> 00:09:11,910
și apă.

155
00:09:11,910 --> 00:09:14,809
Ar putea un copac stresat, bolnav,

156
00:09:14,809 --> 00:09:17,670
să beneficieze 
de la sănătatea vecinilor săi?

157
00:09:17,670 --> 00:09:20,000
Mesteacănul ar putea ajuta bradul?

158
00:09:20,370 --> 00:09:24,070
Deci, am făcut niște experimente,
și se pare că da.

159
00:09:24,661 --> 00:09:27,041
Când bradul Douglas e stresat sau bolnav,

160
00:09:27,041 --> 00:09:29,832
le trimite semnale de avertizare vecinilor

161
00:09:30,371 --> 00:09:34,684
și vecini săi îi răspund prin creșterea 
producției lor de enzime defensive,

162
00:09:34,684 --> 00:09:37,092
și sunt mai rezistenți la boli.

163
00:09:37,678 --> 00:09:40,053
Și dacă acel vecin e un mesteacăn,

164
00:09:40,053 --> 00:09:43,713
bradul beneficiază de pe urma 
bacteriilor producătoare de antibiotic

165
00:09:43,713 --> 00:09:46,292
care sunt asociate
cu această rețea comună.

166
00:09:46,522 --> 00:09:48,803
E ca un sistem public de imunizare.

167
00:09:50,274 --> 00:09:53,434
Și m-am întrebat, e ceva dincolo
de mișcarea semnalelor defensive?

168
00:09:53,434 --> 00:09:56,845
Ei bine, copacii pot recunoaște,

169
00:09:56,845 --> 00:09:59,495
pot transmite mesaje rudelor lor.

170
00:10:00,815 --> 00:10:06,555
Un copac mamă poate recunoaște
dacă răsadurile din vecinătatea ei

171
00:10:06,555 --> 00:10:09,027
sunt neamuri sau străini.

172
00:10:09,377 --> 00:10:13,377
Ea le trimite mai mult carbon răsadurilor 
neamurilor sale decât străinilor.

173
00:10:14,207 --> 00:10:15,917
Și dacă un copac mamă e rănit,

174
00:10:15,917 --> 00:10:18,906
el le trimite și mai mult 
carbon răsadurilor neamurilor sale.

175
00:10:19,676 --> 00:10:24,922
E ca și cum își trimite energia,
moștenirea, următoarei generații.

176
00:10:26,137 --> 00:10:28,296
Acum, când privesc în ansamblu,

177
00:10:28,696 --> 00:10:31,951
e ca și cum acești copaci
își transmit cele mai ascunse secrete.

178
00:10:33,417 --> 00:10:35,057
Aceasta e o descoperire reală.

179
00:10:36,167 --> 00:10:37,545
E entuziasmant.

180
00:10:37,846 --> 00:10:42,326
Știți, la vremea aceea,
au fost scrise multe articole,

181
00:10:42,326 --> 00:10:43,696
Popular Science,

182
00:10:44,076 --> 00:10:45,577
filme documentare,

183
00:10:45,997 --> 00:10:50,615
se răspândea vestea,
și eram extrem de entuziasmată.

184
00:10:52,899 --> 00:10:54,378
Dar am făcut cancer.

185
00:10:57,528 --> 00:10:59,378
Și-a fost groaznic.

186
00:11:01,939 --> 00:11:04,131
Dar știți,
lucrul bun rezultat din asta

187
00:11:04,131 --> 00:11:07,969
a fost că m-a reconectat cu oamenii mei.

188
00:11:09,439 --> 00:11:13,688
Oamenii mei, famiia mea, m-au îngrijit.

189
00:11:14,468 --> 00:11:15,688
M-au ținut.

190
00:11:16,678 --> 00:11:18,209
M-au ajutat să urc scările.

191
00:11:18,478 --> 00:11:19,931
Mi-au gătit.

192
00:11:20,872 --> 00:11:22,729
Au avut grijă de copiii mei.

193
00:11:23,129 --> 00:11:24,359
M-au salvat.

194
00:11:25,950 --> 00:11:31,340
Și atunci în spital,
am făcut și mai multe conexiuni,

195
00:11:31,340 --> 00:11:32,547
puternice,

196
00:11:33,182 --> 00:11:35,942
cu femei ce se luptau cu cancerul la sân.

197
00:11:37,032 --> 00:11:39,082
Și eram foarte speriate,

198
00:11:40,133 --> 00:11:41,534
și-am plâns.

199
00:11:43,124 --> 00:11:44,813
Dar am și râs.

200
00:11:46,316 --> 00:11:48,123
Încă o facem zilnic.

201
00:11:48,768 --> 00:11:52,294
Am devenit atât de apropiate,
suntem ca această tapiserie

202
00:11:53,005 --> 00:11:54,818
care-i foarte strâns împletită.

203
00:11:54,818 --> 00:11:59,600
Când una se-mpiedică sau se-nclină,
celelalte suntem acolo pentru a o ridica.

204
00:12:03,056 --> 00:12:05,325
Ce-am învățat din asta,

205
00:12:05,325 --> 00:12:08,653
a fost ceea ce pădurile mele
au încercat să-mi spună dintotdeauna:

206
00:12:08,904 --> 00:12:12,256
că aceste conexiuni
sunt cruciale pentru bunăstarea noastră.

207
00:12:12,816 --> 00:12:14,505
Nu-s ușor de observat,

208
00:12:14,505 --> 00:12:15,755
dar sunt reale.

209
00:12:16,626 --> 00:12:18,706
Și știți ce? Eu sunt dovada vie.

210
00:12:19,636 --> 00:12:20,965
Și sunt recunoscătoare.

211
00:12:20,965 --> 00:12:22,706
(Aplauze)

212
00:12:30,047 --> 00:12:31,247
Vă mulțumesc.

213
00:12:31,657 --> 00:12:36,339
Acum că sunt iar puternică și sănătoasă,
m-am întors la știința mea,

214
00:12:36,937 --> 00:12:39,178
și-mi pun alte întrebări.

215
00:12:39,918 --> 00:12:43,158
Pentru mine, prima 
și cea mai importantă întrebare e:

216
00:12:43,158 --> 00:12:47,629
ce ne pot spune descoperirile noastre
despre rezolvarea uriașei amenințări?

217
00:12:47,889 --> 00:12:49,089
Schimbarea climei.

218
00:12:49,538 --> 00:12:51,509
Da, schimbarea climei nu-i o farsă.

219
00:12:52,069 --> 00:12:53,719
De fapt, nu ne putem păcăli,

220
00:12:53,719 --> 00:12:58,208
nu există vreo inginerie
care să ne scoată din dezordinea asta.

221
00:13:00,147 --> 00:13:04,929
Descoperirile mele mi-au arătat
că răspunsul, soluția,

222
00:13:04,929 --> 00:13:07,539
stă în relația noastră cu natura.

223
00:13:09,114 --> 00:13:12,529
Făcând această cercetare,
m-am dus la oamenii aborigeni.

224
00:13:13,129 --> 00:13:15,260
Îmi fac cercetarea cu oamenii aborigeni

225
00:13:15,260 --> 00:13:18,860
care sunt, după cum știți,
dependenți de somon,

226
00:13:19,171 --> 00:13:22,000
au o relație lungă
de administrare a somonului

227
00:13:22,000 --> 00:13:26,510
care-i ajută apoi cu traiul lor,
e crucial pentru traiul lor.

228
00:13:26,512 --> 00:13:30,212
Toamna, când somonul
depune icre în râuri,

229
00:13:30,712 --> 00:13:32,881
urșii vin jos la râu,

230
00:13:33,164 --> 00:13:36,432
și lupii, și se hrănesc
cu somonul din râuri,

231
00:13:36,432 --> 00:13:40,052
și duc somonul sus în păduri.

232
00:13:40,052 --> 00:13:42,333
Și sub marii copacii mamă,

233
00:13:42,333 --> 00:13:44,735
la umbra coroanelor
protectoare ale copacilor mamă,

234
00:13:44,735 --> 00:13:45,965
mănâncă somonul.

235
00:13:46,314 --> 00:13:51,055
Și toamna, resturile se descompun
și se infiltrează-n sol.

236
00:13:51,454 --> 00:13:52,694
Și ne gândim

237
00:13:52,694 --> 00:13:55,546
că rețelele mycorrhizal uriașe
ale acelor copaci mamă

238
00:13:55,546 --> 00:13:57,166
absorb nitrogenul acela.

239
00:13:57,446 --> 00:14:01,305
Și oamenii de știință au descoperit
urme de nitrogen de somon

240
00:14:01,305 --> 00:14:04,448
în cercurile copacilor,
depozitate acolo vreme de secole întregi.

241
00:14:05,067 --> 00:14:08,946
Și la vară ne vom duce
din nou la aceste păduri,

242
00:14:08,946 --> 00:14:12,530
și vor urmări dacă acest nitrogen
- și credem că asta se întâmplă -

243
00:14:12,530 --> 00:14:15,319
se duce de la copacii mamă la vecinii lor,

244
00:14:15,499 --> 00:14:18,979
de la un copac la alt copac la alt copac,
până-n inima pădurii.

245
00:14:18,979 --> 00:14:21,820
Și credem că asta
are legătură cu sănătatea pădurii,

246
00:14:22,329 --> 00:14:25,249
care normal că are legătură
cu sănătatea râurilor,

247
00:14:25,448 --> 00:14:29,918
care normal că are legătură cu somonul,
cu sănătatea populațiilor de somon,

248
00:14:29,918 --> 00:14:34,710
care normal, se hrănesc în ocean,
și se întorc la noi, oamenii.

249
00:14:36,141 --> 00:14:38,411
Acum, acest cerc al vieții,

250
00:14:39,051 --> 00:14:42,891
pe care strămoșii noștri 
aborigeni l-au numit „reciprocitate”,

251
00:14:42,891 --> 00:14:45,182
este schimbul de respect mutual.

252
00:14:47,123 --> 00:14:51,063
Și acesta e un exemplu bun
a ceea ce oamenii de știință numesc

253
00:14:51,063 --> 00:14:53,164
„sisteme adaptive complexe”.

254
00:14:54,424 --> 00:14:57,674
Pădurile sunt construite pe relații.

255
00:14:59,054 --> 00:15:02,751
Într-o pădure sănătoasă, totul
e conectat, și totul comunică.

256
00:15:03,335 --> 00:15:05,956
Aici, aceste noduri reprezintă speciile.

257
00:15:06,636 --> 00:15:09,406
Și se raportează una la cealaltă
în mod constant.

258
00:15:09,406 --> 00:15:14,439
Și din interacțiile lor rezultă 
ceea ce oamenii de știință numesc

259
00:15:14,439 --> 00:15:16,186
„comportamente adaptive complexe”,

260
00:15:16,186 --> 00:15:18,516
sau proprietăți ale sistemului superior.

261
00:15:18,516 --> 00:15:21,268
Lucruri ca rezistența și sănătatea,

262
00:15:21,268 --> 00:15:23,799
circulația aerului curat și a apei curate.

263
00:15:24,788 --> 00:15:28,843
Dar știți, în societatea modernă,
ne privim separați de aceasta,

264
00:15:30,078 --> 00:15:33,957
oarecum merituoși, sau superiori,

265
00:15:34,442 --> 00:15:37,677
sau minimum, o luăm de bună.

266
00:15:38,517 --> 00:15:40,988
Dar ideea e că,
atunci când scoatem părțile cheie,

267
00:15:40,988 --> 00:15:42,304
cum ar fi urșii grizzly,

268
00:15:42,837 --> 00:15:44,947
și distrugem populațiile de somon,

269
00:15:45,188 --> 00:15:47,747
aceste sisteme se degradează simțitor

270
00:15:47,747 --> 00:15:50,835
în ceea ce numim „situații rău stabile”.

271
00:15:51,268 --> 00:15:53,818
Acum, nu vrem să ajungem acolo.

272
00:15:54,298 --> 00:15:56,778
Situațiile rău stabile sunt imprevizibile,

273
00:15:57,079 --> 00:15:58,208
sunt contradictorii.

274
00:15:58,208 --> 00:16:02,184
Când vrei să rezolvi o problemă,
altă problemă apare-n altă parte.

275
00:16:02,571 --> 00:16:05,321
Și modul în care merg lucrurile acum,

276
00:16:05,721 --> 00:16:08,580
cu pădurile noastre ce mor 
din cauza schimbării climaterice

277
00:16:08,580 --> 00:16:10,810
care determină alte schimbări climaterice,

278
00:16:10,810 --> 00:16:12,548
asta se întâmplă foarte rapid.

279
00:16:15,840 --> 00:16:17,721
Dar uite care-i partea frumoasă:

280
00:16:18,481 --> 00:16:22,221
deoarece sunt sisteme adaptive complexe

281
00:16:22,221 --> 00:16:24,220
gata pentru schimbări,

282
00:16:24,220 --> 00:16:27,884
putem schimba această traiectorie 
de la negativ la pozitiv.

283
00:16:28,670 --> 00:16:30,210
Uite cum facem asta.

284
00:16:30,982 --> 00:16:37,532
Mai întâi trebuie să ne reimaginăm 
ca parte integrantă a acestei rețele.

285
00:16:38,162 --> 00:16:41,770
Imaginează-te ascultând
toate celelalte creaturi.

286
00:16:41,770 --> 00:16:47,771
Ne putem conecta la acea rețea subterană
și să devenim o parte a conversației.

287
00:16:50,202 --> 00:16:53,742
Dacă am fi făcut asta, n-am fi tăiat
niciodată mestecenii din acele păduri,

288
00:16:53,742 --> 00:16:55,154
din pădurile de brad Douglas,

289
00:16:55,154 --> 00:16:58,284
fiindcă am fi știut că asta
dăunează rezistenței pădurii.

290
00:16:58,528 --> 00:16:59,993
Dar încă facem asta.

291
00:17:01,673 --> 00:17:03,533
Dar eu încă sper,

292
00:17:03,833 --> 00:17:07,483
fiindcă știu că odată ce ne vom conecta
la acest sistem adaptiv complex,

293
00:17:07,483 --> 00:17:09,084
la rolul pe care-l avem aici,

294
00:17:09,084 --> 00:17:12,596
ne putem schimba gândirea,
ne putem schimba comportamentul.

295
00:17:13,106 --> 00:17:16,113
Putem deveni parte a acestui sistem măreț.

296
00:17:17,103 --> 00:17:21,142
Vă amintiți când mesteacănul
îi trimitea nutrienți bradului,

297
00:17:21,543 --> 00:17:24,314
și bradul îi trimitea
înapoi mesteacănului, vă amintiți?

298
00:17:24,625 --> 00:17:28,835
Ei bine, asta dovedește
că-n ecosisteme, nu există bigotism,

299
00:17:28,835 --> 00:17:30,905
există doar reciprocitate,

300
00:17:31,235 --> 00:17:33,121
numai respect mutual.

301
00:17:34,016 --> 00:17:36,425
Ca în rețeaua mea de ajutor cu cancerul.

302
00:17:36,895 --> 00:17:38,395
Asta exersăm.

303
00:17:40,625 --> 00:17:42,472
Și-n final, al treilea,

304
00:17:42,984 --> 00:17:45,416
știu că odată ce-nțelegem

305
00:17:46,366 --> 00:17:50,616
că suntem parte intrinsecă a naturii,

306
00:17:50,616 --> 00:17:52,115
cu adevărat parte a naturii,

307
00:17:52,716 --> 00:17:53,955
nu separați,

308
00:17:55,275 --> 00:17:58,715
că putem deveni parte
a măreței consolidări,

309
00:17:58,715 --> 00:18:00,815
acea traiectorie pozitivă.

310
00:18:01,186 --> 00:18:06,056
Trebuie să nu mai tratăm
natura ca pe mall-ul nostru,

311
00:18:07,046 --> 00:18:09,967
și-odată ce vom facem asta,
putem schimba curba viitorului.

312
00:18:13,106 --> 00:18:17,426
Odată, credeam că zânele
conectau și protejau pădurea,

313
00:18:17,426 --> 00:18:20,818
și-acum cu știința mea,
știu că nu eram departe de-adevăr.

314
00:18:21,089 --> 00:18:22,859
(Râsete)

315
00:18:26,160 --> 00:18:31,918
Folosind știința, am arătat că exact
aceste conexiuni nevăzute există,

316
00:18:32,408 --> 00:18:35,531
exact cum indigenii Coast Salish
ne-au spus de când lumea.

317
00:18:36,761 --> 00:18:40,091
Ei au arătat, știința a arătat
că totul este conectat

318
00:18:40,091 --> 00:18:41,344
și comunică,

319
00:18:41,344 --> 00:18:43,550
cu respect și reciprocitate.

320
00:18:43,550 --> 00:18:48,229
Și din asta rezultă echilibrul
din comunitățile și ecosistemele noastre.

321
00:18:48,229 --> 00:18:50,763
Și se bazează pe principii ca rudenia,

322
00:18:51,123 --> 00:18:52,809
respectarea bătrânilor,

323
00:18:52,809 --> 00:18:56,475
și din asta rezultă
complexitatea și adaptabilitatea.

324
00:18:56,475 --> 00:19:00,100
Și din asta rezultă,
bineînțeles, rezistența.

325
00:19:00,430 --> 00:19:04,489
Rezistența de a face față
lucrurilor precum schimbarea climei.

326
00:19:05,732 --> 00:19:09,085
Deci, vreau să vă las
cu un mesaj final, de speranță.

327
00:19:12,371 --> 00:19:17,922
Pe baza experienței
și descoperirilor mele,

328
00:19:17,922 --> 00:19:20,141
știu că și voi puteți interioriza faptul

329
00:19:20,658 --> 00:19:22,241
că suntem una.

330
00:19:22,769 --> 00:19:24,102
Vă mulțumesc foarte mult.

331
00:19:24,102 --> 00:19:26,594
(Aplauze)