WEBVTT

00:00:06.645 --> 00:00:08.984
Era începutul anului 1863,

00:00:08.984 --> 00:00:11.935
și sistemul de metrou
încă neinaugurat al Londrei,

00:00:11.935 --> 00:00:16.184
primul din lume, provoca rumoare în oraș.

00:00:16.874 --> 00:00:20.524
Să sapi o groapă sub oraș
și să pui o cale ferată înăuntru

00:00:20.524 --> 00:00:22.557
părea ceva de domeniul viselor.

00:00:22.557 --> 00:00:24.755
În baruri această idee 
era luată peste picior,

00:00:24.755 --> 00:00:29.625
și un preot local a acuzat compania de căi
ferate că încearcă să ajungă în iad.

00:00:29.625 --> 00:00:31.923
Majoritatea oamenilor
doar credeau că proiectul,

00:00:31.923 --> 00:00:35.425
care a costat mai mult de 100 de milioane
de dolari în banii de astăzi,

00:00:35.425 --> 00:00:36.994
nu va funcționa niciodată.

NOTE Paragraph

00:00:36.994 --> 00:00:38.712
Dar a funcționat.

00:00:38.732 --> 00:00:41.107
Pe 1 ianuarie 1863,

00:00:41.107 --> 00:00:43.804
30.000 de oameni s-au aventurat sub pământ

00:00:43.804 --> 00:00:46.514
pentru a călători cu primul
metrou din lume

00:00:46.514 --> 00:00:49.654
pe o porțiune de 6,5 Km în Londra.

00:00:49.654 --> 00:00:52.676
După trei ani de construcții
și câteva eșecuri,

00:00:52.676 --> 00:00:56.197
compania de căi ferate Metropolitan
era gata de afaceri.

00:00:56.197 --> 00:00:58.605
Oficialii orașului răsuflau ușurați.

00:00:58.605 --> 00:01:00.545
Fuseseră disperați să găsească o metodă


00:01:00.545 --> 00:01:03.853
pentru a reduce aglomerația teribilă
de pe străzi.

00:01:04.113 --> 00:01:08.345
Londra, la acel moment cel mai mare
și mai prosper oraș al lumii,

00:01:08.345 --> 00:01:10.826
era într-o stare permanentă de blocaj,

00:01:10.826 --> 00:01:13.445
având care, zarzavagii, vaci,

00:01:13.471 --> 00:01:16.143
și navetiști blocând străzile.

NOTE Paragraph

00:01:16.923 --> 00:01:20.163
Un vizionar al epocii Victoriene,
Charles Pearson,

00:01:20.163 --> 00:01:23.335
s-a gândit pentru prima dată
să pună căi ferate sub pământ.

00:01:23.335 --> 00:01:26.932
A susținut trenurile sub pământ
în anii 1840,

00:01:26.932 --> 00:01:29.907
dar oponenții săi credeau că ideea
nu este practică

00:01:29.907 --> 00:01:34.444
deoarece la acel moment căile ferate
aveau doar tuneluri scurte sub dealuri.

00:01:34.444 --> 00:01:37.754
Cum era posibil să duci o cale ferată
prin centrul unui oraș?

NOTE Paragraph

00:01:38.314 --> 00:01:42.033
Răspunsul era un sistem simplu,
numit „taie și acoperă.”

00:01:42.033 --> 00:01:44.625
Muncitorii săpau un șanț imens,

00:01:44.625 --> 00:01:47.354
construiau un tunel din arcade
de cărămidă,

00:01:47.354 --> 00:01:51.065
și reumpleau gaura peste tunelul
nou construit.

00:01:51.065 --> 00:01:52.834
Deoarece acest lucru era disruptiv

00:01:52.834 --> 00:01:55.505
și necesita demolarea clădirilor
de deasupra tunelurilor,

00:01:55.505 --> 00:01:58.723
o mare parte din linii s-au construit
sub străzi existente.

00:01:58.723 --> 00:02:00.866
Bineînțeles, au fost și accidente.

00:02:00.866 --> 00:02:04.840
Odată, o furtună puternică a inundat
canalizările din apropiere,

00:02:04.840 --> 00:02:07.363
și a ieșit prin zona excavată,

00:02:07.363 --> 00:02:09.973
întârziind proiectul cu câteva luni.

NOTE Paragraph

00:02:09.973 --> 00:02:13.036
Dar imediat cum Metropolitan Railway
s-a deschis,

00:02:13.036 --> 00:02:16.207
londonezii s-au grăbit să călătorească
cu noile trenuri.

00:02:16.207 --> 00:02:20.411
Metropolitan a devenit repede o parte
vitală a sistemului de transport londonez.

00:02:20.411 --> 00:02:22.424
Linii adiționale au fost construite repede

00:02:22.424 --> 00:02:25.626
și noi suburbii
au crescut în jurul stațiilor.

00:02:25.626 --> 00:02:28.472
Magazinele universale au fost deschise
lângă calea ferată,

00:02:28.472 --> 00:02:31.184
și compania feroviară a creat
chiar și atracții,

00:02:31.184 --> 00:02:34.615
cum ar fi o roată înaltă cât 30 de etaje
în Earls Court

00:02:34.615 --> 00:02:37.275
pentru a aduce turiștii cu trenul.

NOTE Paragraph

00:02:37.275 --> 00:02:38.624
În 30 de ani,

00:02:38.624 --> 00:02:41.415
sistemul de metrou londonez
acoperea 80 de kilometri,

00:02:41.415 --> 00:02:44.463
cu linii în centrul orașului
funcționând în tuneluri,

00:02:44.463 --> 00:02:48.984
și trenuri suburbane operând la suprafață,
deseori pe terasamente.

NOTE Paragraph

00:02:48.984 --> 00:02:50.840
Dar Londra încă era în creștere,

00:02:50.840 --> 00:02:53.814
și toată lumea își dorea 
să fie conectată la sistem.

00:02:53.814 --> 00:02:55.255
La sfârșitul anilor 1880,

00:02:55.255 --> 00:02:59.736
orașul devenise prea încărcat de clădiri,
canalizări și cabluri electrice

00:02:59.736 --> 00:03:01.905
pentru tehnica „taie și acoperă”,

00:03:01.905 --> 00:03:04.375
așa că un nou sistem trebuia inventat.

00:03:04.375 --> 00:03:07.324
Folosind o mașină numită Greathead Shield,

00:03:07.324 --> 00:03:11.164
o echipă de doar 12 muncitori
putea străpunge pământul,

00:03:11.164 --> 00:03:15.075
săpând tuneluri subterane adânci
prin pământul Londrei.

NOTE Paragraph

00:03:15.075 --> 00:03:19.156
Noile linii, numite „tubes”,
erau la adâncimi diferite,

00:03:19.156 --> 00:03:23.326
dar în general în jur de 25 de metri
mai adânc decât liniile „taie și acoperă”.

00:03:23.326 --> 00:03:26.636
Asta însemna că construcția lor
nu va deranja nimic de la suprafață,

00:03:26.636 --> 00:03:29.335
și era posibilă săparea sub clădiri.

00:03:29.335 --> 00:03:32.494
Prima linie „tube”, City și South London,

00:03:32.494 --> 00:03:36.054
a fost deschisă în 1890
și a avut un succes atât de mare

00:03:36.054 --> 00:03:40.033
încât alte șase linii au fost construite
în următorii 20 de ani.

00:03:40.203 --> 00:03:44.755
Această isteață nouă tehnologie a fost
folosită chiar și la săparea unor linii

00:03:44.755 --> 00:03:47.393
sub fluviul Londrei, Tamisa.

NOTE Paragraph

00:03:47.953 --> 00:03:49.824
La începutul secolului XX,

00:03:49.824 --> 00:03:51.976
Budapesta, Berlin, Paris,

00:03:51.995 --> 00:03:52.865
și New York

00:03:52.865 --> 00:03:55.535
construiseră fiecare câte un metrou.

00:03:55.535 --> 00:03:59.955
Iar astăzi, existând mai mult 
de 160 de orașe din 55 de țări

00:03:59.955 --> 00:04:02.995
ce folosesc șinele subterane
pentru a combate aglomerația,

00:04:02.995 --> 00:04:06.805
le putem mulțumi lui Charles Pearson
și Metropolitan Railway

00:04:06.805 --> 00:04:09.734
pentru că ne-au pus pe drumul cel bun.