WEBVTT 00:00:00.000 --> 00:00:02.320 Noi, oamenii moderni, avem tendința să considerăm 00:00:02.320 --> 00:00:03.960 subînțeleasă existența celulelor 00:00:03.960 --> 00:00:06.979 și ideea că toate lucrurile vii sunt alcătuite din celule, 00:00:07.000 --> 00:00:09.460 că noi, ca ființe umane, ca organisme vii, 00:00:09.460 --> 00:00:11.320 suntem formați din foarte multe celule. 00:00:11.320 --> 00:00:14.600 Estimăm numărul celulelor corpului uman 00:00:14.600 --> 00:00:19.440 de ordinul a 37 de trilioane! 00:00:19.440 --> 00:00:23.200 Dacă ar fi să derulăm înapoi, cu 400 de ani în urmă, prin anii 1600 00:00:23.260 --> 00:00:25.000 asta nu era chiar atât de evident 00:00:25.000 --> 00:00:26.920 căci nu existau instrumentele 00:00:26.920 --> 00:00:29.110 pentru a observa direct celulele. 00:00:29.110 --> 00:00:31.030 Ei nu știau că există aceste celule. 00:00:31.030 --> 00:00:34.360 Ei nu știau nici că existau organismele unicelulare. 00:00:34.540 --> 00:00:37.740 Dar, schimbarea a început cu Robert Hooke. 00:00:38.500 --> 00:00:43.490 Robert Hooke a fost capabil să folosească un microscop primitiv. 00:00:43.510 --> 00:00:45.400 Aceasta este o poză cu microscopul său 00:00:45.400 --> 00:00:46.980 și când vezi asta, apreciezi 00:00:47.000 --> 00:00:48.970 cel puțin relativ la ceea ce avem astăzi, cât de primitiv a fost. 00:00:48.970 --> 00:00:51.660 Avea lentile aici, care puteau oferi o oarecare mărire, 00:00:51.660 --> 00:00:54.350 dar a trebuit să folosească -- aceasta -- o flacără 00:00:54.350 --> 00:00:56.280 iar el a canalizat acea lumină 00:00:56.280 --> 00:00:59.420 astfel încât să se reflecte asupra a ceea ce observa el. 00:00:59.420 --> 00:01:03.840 În 1665, a publicat ”Micrographia”. 00:01:03.840 --> 00:01:07.340 Probabil că nu pronunț corect. 00:01:07.340 --> 00:01:11.740 La momentul 1665, Robert Hooke publică asta: 00:01:11.780 --> 00:01:14.760 descrie și desenează multe 00:01:14.760 --> 00:01:18.680 dintre observațiile sale, folosindu-și microscopul. 00:01:18.680 --> 00:01:21.680 Are câteva desene fascinante. A fost un artist destul de bun, 00:01:21.680 --> 00:01:23.720 dacă a reușit să deseneze imagini 00:01:23.720 --> 00:01:27.630 ale observațiilor lui, despre lucruri precum păduchii și puricii. 00:01:27.630 --> 00:01:30.580 Nu a observat doar păduchi și purici. 00:01:30.580 --> 00:01:36.880 De fapt, se uită la niște dopuri de plută sau la ceea ce vede el drept „plută”. 00:01:36.880 --> 00:01:42.820 Spune: ”Uite, aceste pătrate mici, acestea par să fie 00:01:42.820 --> 00:01:49.710 cumva unitatea de bază a plutei, 00:01:49.710 --> 00:01:54.710 ei bine, ele îmi amintesc de acele camere mici ale călugărilor 00:01:54.710 --> 00:01:56.826 pe care noi le numim celule.” 00:01:56.826 --> 00:01:58.603 Deci el le numește celule. 00:01:58.603 --> 00:02:00.220 De aici provine cuvântul. 00:02:00.280 --> 00:02:02.466 Le numește celule, în ”Micrographia”. 00:02:02.920 --> 00:02:04.020 Aceasta este o celulă. 00:02:04.020 --> 00:02:07.140 Acum, din păcate pentru noi, deși a fost un artist grozav 00:02:07.140 --> 00:02:09.780 și a fost foarte bun la a desena lucruri, 00:02:09.780 --> 00:02:12.180 a desenat mult în ”Micrographia”, nu mai avem 00:02:12.180 --> 00:02:14.250 nicio poză cu Robert Hooke. 00:02:14.250 --> 00:02:16.940 Este o poveste fascinantă. Majoritatea teoriilor spun că 00:02:16.940 --> 00:02:22.920 Isaac Newton a ars singurul tablou original cu Robert Hooke. 00:02:22.920 --> 00:02:26.320 Este o altă poveste intrigantă, despre care putem vorbi altădată. 00:02:26.320 --> 00:02:31.110 Robert Hooke a inventat aceste „celule”; se uita la țesutul mort și, de fapt, 00:02:31.110 --> 00:02:34.220 se uita la resturile de celule. Ceea ce a văzut au fost de fapt 00:02:34.220 --> 00:02:37.040 doar rămășițele peretelui celular. 00:02:37.040 --> 00:02:40.170 El nu a putut să observe direct ”celule vii”. 00:02:40.170 --> 00:02:41.800 Nu a avut destule pentru a gândi: 00:02:41.800 --> 00:02:44.400 ”Hei, poate, acesta este un element de bază al întregii vieți 00:02:44.400 --> 00:02:46.140 și poate celulele înseși se reproduc.” 00:02:46.140 --> 00:02:48.360 ”Toate celule provin din alte celule.” 00:02:48.360 --> 00:02:52.620 Ideea nu s-a dezvoltat până mai târziu în istorie. 00:02:52.620 --> 00:02:57.320 Câțiva ani mai târziu, ajungem la Antonie von Leeuwenhoek. 00:02:57.320 --> 00:03:00.080 Știu că probabil nu pronunț corect. 00:03:00.180 --> 00:03:03.640 Dar era un producător olandez de lentile, inspirat de munca lui Hooke. 00:03:03.640 --> 00:03:06.180 A spus: ”Hei, pot produce lentile! 00:03:06.180 --> 00:03:09.940 Poate vor folosi pentru microscoape și observații mai bune.” 00:03:09.940 --> 00:03:13.240 Și a fost capabil să facă asta. A reușit să observe direct 00:03:13.240 --> 00:03:17.040 celule vii și organisme unicelulare vii. 00:03:17.040 --> 00:03:19.920 Deci, a putut observa direct sperma. 00:03:19.920 --> 00:03:23.340 A spus, ”Hei, acest lucru pare a fi viu!” 00:03:23.340 --> 00:03:31.180 A fost capabil să observe direct protiste -- deci aceste unicelulare, eucariote... 00:03:31.200 --> 00:03:34.620 ... ele au pereți celulari, acestea care arată ca niște animale unicelulare. 00:03:34.640 --> 00:03:41.410 Și le-a numit, de fapt, ”animalcule” . 00:03:41.590 --> 00:03:47.240 ”- Hei, uite, astea arată ca niște mini-animale care vin aici.” 00:03:47.300 --> 00:03:51.060 Și așa a început să spună: "Poate este o formă de bază a vieții sau 00:03:51.060 --> 00:03:54.300 la această mică scară, ai de fapt viață." 00:03:54.590 --> 00:03:59.440 Dar, o teorie completă, modernă a celulei, 00:03:59.440 --> 00:04:03.140 începe abia după alți 100-150 de ani. 00:04:03.140 --> 00:04:05.480 Ajungem la începutul anilor 1800. 00:04:05.570 --> 00:04:10.410 Avansăm rapid, până în anii 1830. Intră în scenă doi domni: 00:04:10.410 --> 00:04:13.620 Matthias Schleiden și Theodor Schwann. 00:04:13.620 --> 00:04:16.360 Ei sunt cei care încep să pună bazele 00:04:16.360 --> 00:04:18.960 a ceea ce noi numim ”teoria celulară modernă”. 00:04:18.960 --> 00:04:22.320 Deci, teoria celulară modernă, 00:04:22.320 --> 00:04:26.300 folosindu-se de observațiile și deducțiile lor, 00:04:26.300 --> 00:04:30.480 spun ei: ”Poate că toate vietățile 00:04:30.480 --> 00:04:42.777 sunt compuse din una sau mai multe celule.” 00:04:42.777 --> 00:04:45.660 Astăzi luăm asta de la sine înțeles, dar nu a fost evident. 00:04:45.660 --> 00:04:51.020 Nu erau evidente celulele ca piese de bază ale vieții. 00:04:51.020 --> 00:04:54.100 Apoi, toate vietățile erau compuse din una sau mai multe celule? 00:04:54.100 --> 00:04:58.740 Poți spune că o celulă este unitatea de bază a vieții. 00:04:59.600 --> 00:05:07.060 Celula este unitatea de bază a vieții. 00:05:07.060 --> 00:05:10.140 Aceasta este afirmație puternică. Dacă ar fi să te micșorezi suficient, 00:05:10.140 --> 00:05:14.820 vei ajunge la celule, celule vii, care alcătuiesc acea viață. 00:05:15.240 --> 00:05:19.080 Nu este teoria noastră completă. Acești domni știau că 00:05:19.080 --> 00:05:20.900 celulele pot proveni din alte celule. 00:05:20.900 --> 00:05:23.480 Au putut observa celulele care se reproduc, 00:05:23.480 --> 00:05:25.090 dar a rămas o întrebare: 00:05:25.090 --> 00:05:29.050 ”Oare unele celule provin din alte celule, în timp ce altele 00:05:29.050 --> 00:05:30.820 poate sunt create spontan .... 00:05:30.820 --> 00:05:34.260 ... dacă ai elementele potrivite și condițiile adecvate? 00:05:34.260 --> 00:05:37.010 Poate cumva ies din nimic?" 00:05:37.010 --> 00:05:43.710 Abia la mijlocul anilor 1800 vom obține al treilea principiu 00:05:43.710 --> 00:05:46.290 al teoriei celulare moderne care se stabilește că 00:05:46.290 --> 00:05:51.300 toate celulele provin din alte celule. 00:05:51.300 --> 00:05:56.630 Toate celulele din alte celule 00:05:56.630 --> 00:06:00.320 Iar tatăl adevărat al acestei idei, cel care a stabilit de fapt asta, 00:06:00.320 --> 00:06:02.800 este acest domn, de aici, Robert Remak. 00:06:02.800 --> 00:06:09.380 Câteodată, meritul i se acordă lui Rudolph Virchow, chiar aici. 00:06:09.380 --> 00:06:17.240 Dar el a plagiat munca lui Remak. Așadar, Remak merită creditele 00:06:17.240 --> 00:06:20.060 pentru acest principiu - toate celulele provin din alte celule. 00:06:20.060 --> 00:06:22.760 Repet, nu a fost prima persoană care a spus 00:06:22.760 --> 00:06:24.510 ”Hei, poate, vom observa că unele celule.. 00:06:24.510 --> 00:06:27.420 .. provin din alte celule.” Dar a spus: ”Este fundamental, 00:06:27.420 --> 00:06:31.960 astfel apar toate celulele, nu spontan.” 00:06:31.960 --> 00:06:34.780 Întotdeuna, chiar și în ziua de azi, oamenii înțeleg că 00:06:34.780 --> 00:06:37.720 toate celulele provin din alte celule, dar apare o întrebare firească: 00:06:37.720 --> 00:06:41.128 „Ei bine, trebuie să fi existat o primă celulă sau 00:06:41.128 --> 00:06:43.340 un set inițial de „proto-celule?”. 00:06:43.340 --> 00:06:46.900 Oamenii nu sunt 100% siguri, dar când 00:06:46.900 --> 00:06:50.080 ne uităm în urmă, la evoluția omenirii pe Pământ, 00:06:50.080 --> 00:06:51.650 credem că primele celule 00:06:51.650 --> 00:06:53.850 au apărut acum aproximativ trei miliarde și jumătate de ani. 00:06:53.850 --> 00:06:57.480 Nu suntem 100% siguri cum au apărut, dar există câteva teorii. 00:06:57.560 --> 00:07:00.290 De exemplu, avem videoclipuri despre fosfolipide, 00:07:00.290 --> 00:07:09.800 și reiese că fosfolipidele formează natural straturi duble. 00:07:10.040 --> 00:07:15.860 De fapt, pot forma membrane sferice, care au straturi duble fosfolipidice. 00:07:15.860 --> 00:07:19.610 Deci, asta îți oferă un fel de start, astfel încât se pot forma spontan. 00:07:19.610 --> 00:07:24.290 Există, de asemenea, teorii care cred că informația, mecanismul celulelor, 00:07:24.290 --> 00:07:26.660 poate strămoșii lor, dacă ar fi să ne întoarcem cu 00:07:26.660 --> 00:07:28.910 trei miliarde și jumătate de ani sau mai mult, 00:07:28.910 --> 00:07:33.120 ar fi fost molecule de ARN auto-replicate sau poate că ar fi fost, 00:07:33.120 --> 00:07:34.840 cumva, proteine ​​auto-replicate 00:07:34.840 --> 00:07:39.820 care de-a lungul timpului, pe scări de timp foarte mari, 00:07:39.820 --> 00:07:44.340 au început să se reproducă, să aibă sisteme mai sofisticate. 00:07:44.340 --> 00:07:48.158 Cele ce aveau sau se apropiau de celulele noastre moderne, 00:07:48.158 --> 00:07:50.500 au putut să se reproducă mai mult, 00:07:50.500 --> 00:07:54.160 au putut profita de mai multă energie, de resursele dintr-un mediu. 00:07:54.160 --> 00:07:56.920 Deci, în cele din urmă ajungem la celulele noastre moderne. 00:07:56.920 --> 00:08:00.830 Este încă un domeniu de cercetare.