Noi, oamenii moderni, avem tendința să considerăm de la sine înțeles existența celulelor și ideea că toate lucrurile vii sunt alcătuite din celule că noi, ca ființe umane, ca organisme vii, suntem formați din multe, multe, multe celule estimările celulelor, ale corpului uman, sunt de ordinul a 37 de trilioane de celule! Dar, dacă ar fi să derulăm înapoi, chiar și acum 400 de ani până în anii 1600 asta nu era chiar atât de evident. și asta pentru că oamenii chiar nu aveau instrumentele pentru a face observații directe ale celulelor. Ei nu știau că aceste celule sunt în jur. Ei nu știau aceste lucruri, chiar și că organismele unicelulare, au existat! Dar, toate acestea au început să se schimbe, cu Robert Hooke. Robert Hooke, a fost capabil să folosească un microscop primitiv iar aceasta este o poză cu microscopul său și când vezi asta, apreciezi cum cel puțin relativ, la ceea ce avem astăzi, cât de primitiv a fost. Avea lentile aici, care ar oferi o oarecare mărire, dar a trebuit să folosească -- asta chiar aici -- aceasta este o flacără și el este capabil să canalizeze acea lumină astfel încât să se reflecte asupra a ceea ce el observă. Și în, 1665, publică ”Micrographia”. Probabil că nu pronunț corect. Deci, acesta este 1665, Robert Hooke publică asta și aici, descrie și desenează multe dintre observațiile sale, folosindu-și microscopul. Are câteva desene fascinante, a fost de fapt un artist destul de bun, unde a fost capabil să deseneze imagini ale observațiilor lui, despre lucruri precum păduchii și puricii. Dar, nu este capabil să observe doar păduchi și purici. De fapt, se uită la niște dopuri de plută sau la ceea ce vede el doar drept „plută” și când face această observație, spune, ”Uite, știi că sunt aceste pătrate mici aici, și acestea par să fie cumva unitatea de bază a plutei.” Și spune, ”Ei bine, asta îmi amintește de aceste camere mici în care locuiesc și își petrec timpul călugării, pe care noi le numim celule.” Deci el numește astea celule. Și, de aici provine cuvântul. Îi numește celule, în ”Micrographia”. Aceasta este o celulă. Acum din păcate pentru noi, a fost bun artist grozav și a fost foarte bun la a desena lucruri și a desenat mult în ”Micrographia”. dar nu mai avem nicio poză cu Robert Hooke. Și este o poveste fascinantă. Majoritatea teoriilor spun de fapt, că a fost Isaac Newton, cel care a ars singurul tablou original pe care îl avem cu Robert Hooke. Și, aceasta este o altă poveste intrigantă, despre care putem vorbi, la o dată viitoare. Dar, ce Robert Hooke – el a inventat aceste lucruri „celule” – dar se uita la țesutul mort și, de fapt, se uita la resturile de celule. Și ceea ce a văzut au fost de fapt doar rămășițele peretelui celular. El nu a fost, de fapt, capabil să observe, direct, ”celule vii”. Și nu a avut destul pentru a gândi, ”Hei, poate, acesta este un element de bază al întregii vieți și poate celulele înseși se reproduc.” ”Și, toate celule provin din alte celule.” Și asta nu începe să se dezvolte, până nu ajungem mai departe în istorie. Te duci câțiva ani mai târziu, ajungem la Antonie von Leeuwenhoek. Știu că probabil nu pronunț corect. Dar era un producător olandez de lentile și a fost inspirat de munca lui Hooke, și spune ”Hei, pot produce lentile, poate pot folosi asta pentru a face microscoape și observații mai bune.” Și a fost capabil să facă asta, și făcând asta a fost direct capabil să observe celule vii și organisme unicelulare vii. Deci, a putut observa direct sperma. A spus, ”Hei, acest lucru pare a fi viu!” A fost capabil să observe direct protiste -- deci acest unicelulare, eucariote... ... ele au pereți celulari, aceste lucruri care arată ca niște animale unicelulare. Și le-a numit, de fapt, ”animalcule” . Spunând, ”Hei, uite, astea arată ca aceste mini-animale care vin aici.” Și așa a început să spună, poate aceasta este o formă de bază a vieții, sau cel puțin a început să spună, la această mică scară, ai de fapt viață. Dar, o teorie completă, modernă a celulei, nu începe cu adevărat să apară până nu ajungem la alți 100-150 de ani, în viitor. Și, intrăm la începutul anilor 1800. Deci, dacă avansăm rapid, până în anii 1830, acești doi domni, Matthias Schleiden și Theodor Schwann, intră în scenă. Și, ei sunt cei care încep să pună bazele a ceea ce noi numim, ”teoria celulară modernă”. Deci, teoria celulară modernă Și folosindu-le observațiile și ceea ce sunt capabili să deducă ei spun, ”Hei, poate, toate lucrurile vii toate trăiesc, sunt compuse din una sau mai multe celule.” Și astăzi, luăm acest lucru de la sine înțeles, dar acest lucru nu a fost evident. Nu a fost evident că toate lucrurile, că asta a fost cumva o piatră de bază a vieții, una sau mai multe celule. Iar apoi, urmând ca dacă toată este compusă din una sau mai multe celule, de asemenea poți spune, că o celulă, este unitatea de bază a vieții. Celula este unitatea de bază a vieții Iar acestea sunt afirmații puternice, că toată viața, dacă ar fi să cobori destul de jos, vei ajunge la celule, celule vii, care alcătuiesc acea viață. Acum, aceasta nu este teoria noastră completă și acești domni, știau că celulele pot proveni din alte celule. Au putut observa celulele care se reproduc, dar, încă a fost o întrebare deschisă, ”Hei, poate câteva celule provin din alte celule? În timp ce altele, poate cumva sunt create spontan .... ... dacă ai elementele potrivite și cantitatea de condiții adecvată. Poate cumva ies din nimic. " Și, nu a fost până la acest tip de al treilea principiu al teoriei celulare moderne, abia la mijlocul anilor 1800 vom obține al treilea principiu al teoriei celulare moderne care se stabilește. Și aceasta este ideea că toate celulele provin din alte celule. Toate celulele din alte celule Iar tatăl adevărat al acestei idei, cel care a stabilit de fapt asta, este acest domn, de aici, Robert Remak. Acum, câteodată, meritul pentru asta merge la, Rudolph Virchow, chiar aici, dar reiese că a plagiat munca lui Remak, deci este chiar Remak cel care merită multitudinea de credite pentru acest proprietar, că toate celulele provin din alte celule. Și încă o dată, nu a fost prima persoană care a spus, ”Hei, poate, vom observa că unele celule.. .. provin din alte celule.” Dar a spus, ”Acesta este un lucru fundamental, toate celulele, așa apar ele de fapt, nu apar doar așa, spontan.” Acum, oricând, chiar și în zilele de azi, oamenii văd acest ultim lucru, toate celulele provin din alte celule, „Ei bine, trebuie să fi existat o primă celulă sau un set inițial de „proto-celule?”. Iar, oamenii nu sunt 100% siguri, dar când ne uităm în urmă, la evoluția omenirii pe Pământ, credem că primele celule au apărut acum aproximativ trei miliarde și jumătate de ani. Și nu suntem 100% siguri despre cum au apărut, dar aici sunt câteva teorii. De exemplu, avem videoclipuri, fosfolipide, și reiese că, fosfolipidele, formează natural straturi duble și de fapt pot forma, membrane sferice, care au straturi duble fosfolipidice. Deci, asta îți oferă un fel de start, astfel încât se pot forma spontan. Și, există, de asemenea, teorii care poate în informație, mașina celulelor poate strămoșii lor, dacă ar fi să mergem acum trei miliarde și jumătate de ani sau mai mult, că ar fi fost molecule de ARN auto-replicate sau poate că ar fi fost, cumva, proteine ​​auto-replicate care de-a lungul timpului, pe scări de timp foarte mari, au putut, să înceapă să se reproducă, să aibă sisteme mai sofisticate, cei care aveau sau se apropiau de celulele noastre moderne, au putut să se reproducă mai mult, au putut profita de mai multă energie, de resursele dintr-un mediu. Deci, în cele din urmă ajungem la celulele noastre moderne. Dar, aceasta este o întrebare fascinantă și este încă un domeniu de cercetare.