Cum modelează ştirile
felul în care vedem lumea?
Aici e lumea aşa cum arată ea,
în funcţie de suprafaţa terestră.
Şi acesta e felul în care ştirile
modelează ceea ce americanii văd.
(Râsete)
Această hartă...
(Râsete)
(Aplauze)
această hartă arată numărul de secunde
pe care canalele de ştiri
le-au dedicat ştirilor
în funcţie de ţară, în februarie 2007,
acum un an în urmă.
Aceasta a fost luna în care Coreea de Nord
a acceptat să-şi desfiinţeze
facilităţile nucleare.
Au fost inundaţii masive în Indonezia.
Şi în Paris, IPCC a publicat studiul
prin care confirmă impactul uman
asupra încălzirii globale.
Statele Unite au însumat 79 procente
din totalul de ştiri cuprinse.
Şi dacă scoatem ştirile din Statele Unite
şi analizăm celelalte 21 de procente ,
vedem multe ştiri despre Irak,
zona mare verde de aici
şi puţin din altele.
Totalul ştirilor despre Rusia, China
şi India, de exemplu,
ajung la doar un procent.
Când am analizat toate ştirile
şi am eliminat o singură ştire
lumea arăta așa.
Care era acea ştire?
Moartea Annei Nicole Smith.
(Râsete)
Această ştire a eclipsat
toate ţările cu excepţia Irakului,
şi a primit de 10 ori atenţia
acordată raportului IPCC.
Şi ciclul continuă;
după cum ştim, Britney a devenit destul
de populară în ultimul timp.
De ce nu auzim mai mult despre lume?
Un motiv e că reţelele de ştiri au redus
numărul birourilor proprii
din străinătate la jumătate.
In afară de mini-birourile de o persoană
ale ABC din Nairobi, New Delhi şi Mumbai,
nu există alte birouri ale reţelelor
de ştiri în toată Africa,
India sau America de Sud,
teritorii care adăpostesc
peste 2 miliarde de oameni.
Realitatea e că a relata
despre Britney e mai ieftin.
Şi această lipsă de acoperire globală
e cu atât mai îngrijorătoare
când vedem către ce se îndreaptă
oamenii pentru ştiri.
Canalele TV locale rămân majoritare
şi din păcate dedică doar 12 procente
din timp ştirilor internaţionale.
Dar internetul?
Cele mai populare site-uri de ştiri
nu se prezintă mai bine.
Anul trecut, Pew şi Colombia J-School
au analizat 14.000 de ştiri
care au apărut pe prima pagină
a Google News.
Şi care, de fapt, au acoperit
aceleaşi 24 de ştiri.
Similar, un studiu în conţinut electronic
a arătat că majoritatea ştirilor globale
din Statele Unite
sunt ştiri reciclate de la serviciile
Associated Press şi Reuters,
şi nu pun lucrurile într-un asemenea
context încât oamenii
să poată face conexiuni.
Dacă tragem linie, aceasta ar putea
explica de ce absolvenţii
de facultate de astăzi
ca şi americanii mai puţin educaţi
ştiu mai puţin despre lume decât
predecesorii lor de acum 20 de ani.
Şi dacă credeţi că e pur şi simplu
fiindcă nu suntem interesaţi,
v-aţi înşela.
În ultimii ani, americanii care spun
că urmăresc ştirile globale aproape mereu
a crescut la peste 50 de procente.
Întrebarea reală:
e imaginea distorsionată
a lumii ceea ce vrem pentru americani
în lumea noastră
din ce în ce mai interconectată?
Ştiu că putem face mai bine.
Ne putem permite altfel.
Vă mulţumesc.
(Aplauze)