1
00:00:00,000 --> 00:00:03,000
Deci e 1995,

2
00:00:03,000 --> 00:00:05,000
sunt în facultate

3
00:00:05,000 --> 00:00:08,000
şi împreună cu o prietenă plec într-o excursie

4
00:00:08,000 --> 00:00:10,000
din Providence, Rhode Island

5
00:00:10,000 --> 00:00:12,000
până în Portland, Oregon.

6
00:00:12,000 --> 00:00:15,000
Suntem tinere, fără servici,

7
00:00:15,000 --> 00:00:17,000
aşa că facem toată excursia

8
00:00:17,000 --> 00:00:19,000
pe drumuri lăturalnice, prin parcuri naţionale

9
00:00:19,000 --> 00:00:22,000
şi păduri --

10
00:00:22,000 --> 00:00:25,000
practic cel mai lung drum posibil.

11
00:00:26,000 --> 00:00:29,000
Şi undeva prin mijlocul statului Dakota de Sud

12
00:00:29,000 --> 00:00:32,000
mă întorc spre amica mea

13
00:00:32,000 --> 00:00:34,000
şi îi pun o întrebare

14
00:00:34,000 --> 00:00:36,000
care mă frământa

15
00:00:36,000 --> 00:00:39,000
de 2000 de mile.

16
00:00:40,000 --> 00:00:44,000
"Ce-i cu caracterul chinezesc pe care-l tot văd pe marginea drumului?"

17
00:00:47,000 --> 00:00:51,000
Prietena mea se uită la mine cu o privire perplexă.

18
00:00:51,000 --> 00:00:53,000
E un domn în primul rând

19
00:00:53,000 --> 00:00:56,000
care o imită perfect.

20
00:00:56,000 --> 00:00:59,000
(Râsete)

21
00:00:59,000 --> 00:01:01,000
Şi eu zic: "Ştii,

22
00:01:01,000 --> 00:01:03,000
toate semnele astea pe care le tot vedem

23
00:01:03,000 --> 00:01:06,000
cu caracterul chinzesc pe ele."

24
00:01:07,000 --> 00:01:10,000
Se uită la mine câteva clipe,

25
00:01:10,000 --> 00:01:13,000
după care izbucneşte în râs,

26
00:01:13,000 --> 00:01:15,000
pentru că realizează despre ce vorbesc.

27
00:01:15,000 --> 00:01:18,000
Vorbesc despre asta.

28
00:01:18,000 --> 00:01:24,000
(Râsete)

29
00:01:24,000 --> 00:01:28,000
Da, faimosul caracter chinezesc pentru zona de picnic.

30
00:01:28,000 --> 00:01:30,000
(Râsete)

31
00:01:30,000 --> 00:01:34,000
Mi-am petrecut ultimii 5 ani

32
00:01:34,000 --> 00:01:36,000
gândindu-mă la situaţii

33
00:01:36,000 --> 00:01:39,000
exact ca asta --

34
00:01:39,000 --> 00:01:41,000
de ce uneori înţelegem greşit

35
00:01:41,000 --> 00:01:43,000
semnele din jurul nostru,

36
00:01:43,000 --> 00:01:46,000
cum ne comportăm când se întâmplă,

37
00:01:46,000 --> 00:01:50,000
şi ce ne spun toate astea despre natura umană.

38
00:01:50,000 --> 00:01:52,000
Cu alte cuvinte, cum l-aţi auzit pe Chris spunând,

39
00:01:52,000 --> 00:01:54,000
mi-am petrecut ultimii 5 ani

40
00:01:54,000 --> 00:01:57,000
gândindu-mă la cum facem greșeli.

41
00:01:57,000 --> 00:02:00,000
Poate vi se pare o direcție ciudată în carieră,

42
00:02:00,000 --> 00:02:03,000
dar are un foarte mare avantaj:

43
00:02:03,000 --> 00:02:05,000
nu există competiţie.

44
00:02:05,000 --> 00:02:07,000
(Râsete)

45
00:02:07,000 --> 00:02:10,000
De fapt, majoritatea ne străduim

46
00:02:10,000 --> 00:02:13,000
să evităm să ne gândim le greşeli,

47
00:02:13,000 --> 00:02:15,000
sau cel puţin evităm să gândim la posibilitatea

48
00:02:15,000 --> 00:02:17,000
că noi înşine greşim.

49
00:02:17,000 --> 00:02:19,000
Înțelegem, în termeni abstracţi.

50
00:02:19,000 --> 00:02:21,000
Toţi ştim că fiecare din această sală face greşeli.

51
00:02:22,000 --> 00:02:25,000
Specia umană, în general, e supusă greşelilor -- nicio problemă.

52
00:02:26,000 --> 00:02:29,000
Dar când vine vorba de mine,

53
00:02:29,000 --> 00:02:31,000
de toate părerile mele,

54
00:02:31,000 --> 00:02:34,000
acum în prezent,

55
00:02:34,000 --> 00:02:38,000
brusc toată recunoașterea asta abstractă a failibilității

56
00:02:38,000 --> 00:02:41,000
zboară pe fereastră --

57
00:02:41,000 --> 00:02:44,000
şi chiar nu pot găsi ceva despre care n-am dreptate.

58
00:02:45,000 --> 00:02:48,000
Şi adevărul e că trăim în prezent.

59
00:02:48,000 --> 00:02:51,000
Mergem la întâlniri în prezent;

60
00:02:51,000 --> 00:02:53,000
mergem în vacanţe cu familia în prezent;

61
00:02:53,000 --> 00:02:57,000
mergem şi votăm în prezent.

62
00:02:57,000 --> 00:03:00,000
Deci practic, toţi ajungem să trecem prin viaţă

63
00:03:00,000 --> 00:03:02,000
prinşi într-o mică bulă

64
00:03:02,000 --> 00:03:05,000
în care simţim că avem dreptate despre tot.

65
00:03:06,000 --> 00:03:08,000
Eu cred că asta este o problemă.

66
00:03:08,000 --> 00:03:11,000
Cred că e o problemă pentru fiecare dintre noi ca indivizi,

67
00:03:11,000 --> 00:03:14,000
în vieţile noastre personale şi profesionale,

68
00:03:14,000 --> 00:03:17,000
şi cred că e o problemă pentru noi toţi colectiv, ca societate.

69
00:03:17,000 --> 00:03:19,000
Deci azi vreau în primul rând,

70
00:03:19,000 --> 00:03:22,000
să vorbesc despre motivul pentru care ne blocăm

71
00:03:22,000 --> 00:03:24,000
pe acestă senzaţie că avem dreptate.

72
00:03:24,000 --> 00:03:27,000
Şi în al doilea rând, de ce e aşa o problemă.

73
00:03:27,000 --> 00:03:29,000
Şi în final, vreau să vă conving

74
00:03:29,000 --> 00:03:31,000
că e posibil

75
00:03:31,000 --> 00:03:33,000
să ne trezim din această iluzie,

76
00:03:33,000 --> 00:03:35,000
şi că dacă poţi face asta,

77
00:03:35,000 --> 00:03:37,000
e cel mai grozav salt

78
00:03:37,000 --> 00:03:40,000
moral, intelectual și creativ pe care-l poţi face.

79
00:03:42,000 --> 00:03:44,000
Deci de ce ne blocăm

80
00:03:44,000 --> 00:03:46,000
în această impresie că avem dreptate?

81
00:03:46,000 --> 00:03:49,000
Unul din motive are de-a face cu sentimentul de-a greși.

82
00:03:49,000 --> 00:03:51,000
Dați-mi voie să vă întreb --

83
00:03:51,000 --> 00:03:55,000
de fapt, să vă întreb pe voi pentru că sunteţi chiar aici:

84
00:03:55,000 --> 00:03:58,000
Cum vă simţiţi -- emoţional --

85
00:03:58,000 --> 00:04:01,000
cum vă simţiţi când greşiţi?

86
00:04:01,000 --> 00:04:04,000
Îngrozitor. Învins.

87
00:04:04,000 --> 00:04:06,000
Penibil. Okay, minunat, bine.

88
00:04:06,000 --> 00:04:08,000
Îngrozitor. Învins. Penibil.

89
00:04:08,000 --> 00:04:11,000
Mulţumesc, sunt răspunsuri grozave,

90
00:04:11,000 --> 00:04:14,000
dar sunt răspunsuri la o întrebare diferită.

91
00:04:14,000 --> 00:04:16,000
Voi răspundeţi la întrebarea:

92
00:04:16,000 --> 00:04:19,000
Cum vă simţiţi când realizaţi că aţi greşit?

93
00:04:19,000 --> 00:04:23,000
(Râsete)

94
00:04:23,000 --> 00:04:26,000
Când realizezi că greşeşti simți toate astea şi multe altele, nu-i aşa?

95
00:04:26,000 --> 00:04:29,000
Poate fi devastator, poate fi revelator,

96
00:04:29,000 --> 00:04:31,000
poate fi chiar amuzant,

97
00:04:31,000 --> 00:04:34,000
ca aberația mea nătângă cu caracterul chinezesc.

98
00:04:34,000 --> 00:04:37,000
Dar doar să greşeşti

99
00:04:37,000 --> 00:04:39,000
nu se simte nicicum.

100
00:04:39,000 --> 00:04:42,000
Vă fac o analogie.

101
00:04:42,000 --> 00:04:44,000
Vă amintiţi desenele animate Loony Tunes

102
00:04:44,000 --> 00:04:46,000
unde apare acel lup de prerie jalnic

103
00:04:46,000 --> 00:04:48,000
care fugărește mereu o pasăre care aleargă dar n-o prinde niciodată?

104
00:04:48,000 --> 00:04:51,000
Cam în fiecare episod din aceste desene,

105
00:04:51,000 --> 00:04:53,000
e o secvenţă când lupul fugărește pasărea

106
00:04:53,000 --> 00:04:55,000
şi pasărea sare de pe o stâncă,

107
00:04:55,000 --> 00:04:58,000
ceea ce-i în regulă, e pasăre, poate să zboare.

108
00:04:58,000 --> 00:05:02,000
Dar problema e că lupul sare de pe stâncă după ea.

109
00:05:02,000 --> 00:05:04,000
Şi ce-i amuzant --

110
00:05:04,000 --> 00:05:06,000
cel puţin dacă ai şase ani --

111
00:05:06,000 --> 00:05:08,000
e că lupul e şi el în regulă.

112
00:05:08,000 --> 00:05:10,000
Continuă să alerge --

113
00:05:10,000 --> 00:05:12,000
până în clipa când se uită în jos

114
00:05:12,000 --> 00:05:15,000
şi realizează că e în aer.

115
00:05:15,000 --> 00:05:18,000
Atunci cade.

116
00:05:19,000 --> 00:05:21,000
Când greşim în legătură cu ceva --

117
00:05:21,000 --> 00:05:24,000
nu când realizăm, ci înainte --

118
00:05:24,000 --> 00:05:27,000
suntem ca lupul

119
00:05:27,000 --> 00:05:30,000
după ce sare de pe stâncă şi înainte să se uite în jos.

120
00:05:31,000 --> 00:05:34,000
Ştiţi, deja am greşit,

121
00:05:34,000 --> 00:05:36,000
deja am intrat în bucluc,

122
00:05:36,000 --> 00:05:39,000
dar ne simţim în siguranţă.

123
00:05:40,000 --> 00:05:43,000
Ar trebui să corectez ce am spus mai devreme.

124
00:05:43,000 --> 00:05:46,000
Totuşi simţim ceva când greşim:

125
00:05:46,000 --> 00:05:49,000
simţim că avem dreptate.

126
00:05:49,000 --> 00:05:52,000
(Râsete)

127
00:05:52,000 --> 00:05:55,000
Deci acesta e un motiv, un motiv structural,

128
00:05:55,000 --> 00:05:57,000
din pricina căruia ne blocăm pe sentimentul că avem dreptate.

129
00:05:57,000 --> 00:05:59,000
Eu numesc asta a fi orb la erori.

130
00:05:59,000 --> 00:06:01,000
De obicei

131
00:06:01,000 --> 00:06:04,000
nu avem niciun fel de semnal intern

132
00:06:04,000 --> 00:06:06,000
să ne dea de ştire că greşim în legătură cu ceva,

133
00:06:06,000 --> 00:06:09,000
până când e prea târziu.

134
00:06:09,000 --> 00:06:12,000
Dar mai e un motiv pentru care suntem prinși în capcana acestui sentiment --

135
00:06:12,000 --> 00:06:14,000
şi acesta e cultural.

136
00:06:15,000 --> 00:06:18,000
Gândiţi-vă o clipă la şcoala generală.

137
00:06:18,000 --> 00:06:20,000
Sunteţi în clasă

138
00:06:20,000 --> 00:06:23,000
şi învățătoarea înapoiază nişte lucrări,

139
00:06:23,000 --> 00:06:25,000
iar una din ele arată cam aşa.

140
00:06:25,000 --> 00:06:27,000
Nu e a mea.

141
00:06:27,000 --> 00:06:29,000
(Râsete)

142
00:06:29,000 --> 00:06:32,000
Deci sunteţi în şcoala primară

143
00:06:32,000 --> 00:06:34,000
şi ştiţi exact ce să credeţi

144
00:06:34,000 --> 00:06:37,000
despre puştiul care a făcut această lucrare.

145
00:06:37,000 --> 00:06:40,000
E prostul clasei, cel care face probleme,

146
00:06:40,000 --> 00:06:43,000
cel care nu-şi face niciodată temele.

147
00:06:43,000 --> 00:06:46,000
Deci până să impliniţi nouă ani

148
00:06:46,000 --> 00:06:48,000
aţi învăţat deja, în primul rând,

149
00:06:48,000 --> 00:06:50,000
că oamenii care greşesc

150
00:06:50,000 --> 00:06:53,000
sunt nişte tâmpiţi leneşi şi iresponsabili --

151
00:06:53,000 --> 00:06:55,000
şi în al doilea rând,

152
00:06:55,000 --> 00:06:57,000
că modul de-a reuşi în viaţă

153
00:06:57,000 --> 00:07:00,000
e să nu faci niciodată greşeli.

154
00:07:01,000 --> 00:07:05,000
Învăţăm aceste lecţii foarte proaste foarte bine.

155
00:07:06,000 --> 00:07:08,000
Şi mulţi dintre noi --

156
00:07:08,000 --> 00:07:12,000
şi presupun mai ales mulţi din această sală --

157
00:07:12,000 --> 00:07:14,000
rezolvăm dilema pur şi simplu devenind

158
00:07:14,000 --> 00:07:16,000
studenţi de nota zece,

159
00:07:16,000 --> 00:07:19,000
perfecţionişti, cu super rezultate.

160
00:07:19,000 --> 00:07:21,000
Corect,

161
00:07:21,000 --> 00:07:25,000
domnule Director Financiar, astrofizician, super-alergător la maraton?

162
00:07:25,000 --> 00:07:32,000
(Râsete)

163
00:07:32,000 --> 00:07:36,000
Toţi sunteţi Directori Financiari, astrofizicieni, super-alergători la maraton, se pare.

164
00:07:36,000 --> 00:07:38,000
Okay, în regulă.

165
00:07:38,000 --> 00:07:41,000
Doar că atunci ne panicăm

166
00:07:41,000 --> 00:07:43,000
la posibilitatea că am greşit ceva.

167
00:07:43,000 --> 00:07:46,000
Pentru că din acest punct de vedere,

168
00:07:46,000 --> 00:07:48,000
a greşi ceva

169
00:07:48,000 --> 00:07:51,000
înseamnă că e ceva greşit cu noi.

170
00:07:51,000 --> 00:07:53,000
Aşa că insistăm că avem dreptate

171
00:07:53,000 --> 00:07:55,000
pentru că ne face să ne simţim deştepţi, responsabili,

172
00:07:55,000 --> 00:07:58,000
virtuoşi şi în siguranţă.

173
00:07:59,000 --> 00:08:01,000
Să vă spun o poveste.

174
00:08:01,000 --> 00:08:03,000
Acum câţiva ani,

175
00:08:03,000 --> 00:08:06,000
o femeie vine la centrul medical Beth Israel Deaconess pentru operaţie.

176
00:08:06,000 --> 00:08:08,000
Centrul Beth Isreal din Boston.

177
00:08:08,000 --> 00:08:10,000
E spitalul pentru studenţii de la Harvard --

178
00:08:10,000 --> 00:08:12,000
unul din cele mai bune spitale din ţară.

179
00:08:12,000 --> 00:08:15,000
Deci această femeie vine şi e dusă în sala de operaţii.

180
00:08:15,000 --> 00:08:17,000
E pusă sub anestezie, chirurgul face operația --

181
00:08:17,000 --> 00:08:20,000
o coase, o trimite la recuperare.

182
00:08:20,000 --> 00:08:23,000
Totul pare să fi mers bine.

183
00:08:23,000 --> 00:08:26,000
Se trezeşte, se uită la picioare

184
00:08:26,000 --> 00:08:30,000
şi spune: "De ce mi-e bandajată partea greşită a corpului?"

185
00:08:30,000 --> 00:08:33,000
Ei bine, partea greşită a corpului e bandajată

186
00:08:33,000 --> 00:08:35,000
deoarece chirurgul i-a făcut o operaţie majoră

187
00:08:35,000 --> 00:08:38,000
pe piciorul stâng în loc de cel drept.

188
00:08:39,000 --> 00:08:42,000
Când vicepreşedintele departamentului pentru calitatea serviciilor medicale de la Beth Israel

189
00:08:42,000 --> 00:08:45,000
a vorbit despre acest incident

190
00:08:45,000 --> 00:08:48,000
a spus ceva foarte interesant.

191
00:08:48,000 --> 00:08:51,000
A spus: "Din cine știe ce motiv,

192
00:08:51,000 --> 00:08:53,000
chirugul pur şi simplu a simţit

193
00:08:53,000 --> 00:08:55,000
că opera pe partea corectă."

194
00:08:55,000 --> 00:08:58,000
(Râsete)

195
00:09:00,000 --> 00:09:02,000
Morala acestei poveşti

196
00:09:02,000 --> 00:09:05,000
e că prea multă încredere în impresia

197
00:09:05,000 --> 00:09:08,000
că eşti de partea bună a oricărui lucru

198
00:09:08,000 --> 00:09:11,000
poate fi foarte periculosă.

199
00:09:11,000 --> 00:09:14,000
Acestă aparență internă de dreptate

200
00:09:14,000 --> 00:09:16,000
pe care o simţim toţi foarte des

201
00:09:16,000 --> 00:09:18,000
nu e un ghid de încredere

202
00:09:18,000 --> 00:09:21,000
pentru ce se întâmplă de fapt în lumea externă.

203
00:09:21,000 --> 00:09:23,000
Şi când ne purtăm ca şi cum este

204
00:09:23,000 --> 00:09:27,000
şi încetăm să considerăm posibilitatea că am putea greşi,

205
00:09:27,000 --> 00:09:29,000
atunci ajungem să facem lucruri

206
00:09:29,000 --> 00:09:33,000
ca vărsarea a 200 milioane galoane de petrol în Golful Mexic,

207
00:09:33,000 --> 00:09:36,000
sau bulversarea economiei globale.

208
00:09:37,000 --> 00:09:40,000
Deci asta e o enormă problemă practică.

209
00:09:40,000 --> 00:09:43,000
Dar e deasemenea o enormă problemă socială.

210
00:09:43,000 --> 00:09:47,000
Gândiţi-vă o clipă la ce înseamnă să simţi că ai dreptate.

211
00:09:47,000 --> 00:09:49,000
Înseamnă să crezi că părerile tale

212
00:09:49,000 --> 00:09:52,000
reflectă perfect realitatea.

213
00:09:52,000 --> 00:09:54,000
Şi când ai acest sentiment

214
00:09:54,000 --> 00:09:56,000
ai o problemă de rezolvat,

215
00:09:56,000 --> 00:09:58,000
și anume -- cum vei explica ce e

216
00:09:58,000 --> 00:10:01,000
cu toţi oamenii care nu sunt de acord cu tine?

217
00:10:01,000 --> 00:10:04,000
Ei bine, majoritatea explicăm existenţa acelor oameni în acelaşi fel,

218
00:10:04,000 --> 00:10:07,000
apelând la o serie de ipoteze nefericite.

219
00:10:08,000 --> 00:10:11,000
Primul lucru pe care-l facem când cineva nu e de acord cu noi

220
00:10:11,000 --> 00:10:14,000
e să îl bănuim de ignoranţă.

221
00:10:14,000 --> 00:10:16,000
Nu are acces la aceleaşi informaţii ca noi,

222
00:10:16,000 --> 00:10:19,000
iar când îi vom împărtăşi cu generozitate aceste informaţii,

223
00:10:19,000 --> 00:10:22,000
o să vadă lumina de la capătul tunelului şi o să ni se alăture.

224
00:10:22,000 --> 00:10:25,000
Când asta nu merge,

225
00:10:25,000 --> 00:10:27,000
când se dovedeşte că toţi acei oameni au aceleaşi informaţii ca şi noi

226
00:10:27,000 --> 00:10:29,000
şi în continuare nu sunt de acord cu noi,

227
00:10:29,000 --> 00:10:31,000
atunci trecem la a doua presupunere,

228
00:10:31,000 --> 00:10:33,000
aceea că sunt nişte idioţi.

229
00:10:33,000 --> 00:10:35,000
(Râsete)

230
00:10:35,000 --> 00:10:37,000
Au toate piesele pentru puzzle,

231
00:10:37,000 --> 00:10:40,000
dar sunt prea imbecili să le asambleze cum trebuie.

232
00:10:40,000 --> 00:10:42,000
Şi când nici asta nu merge,

233
00:10:42,000 --> 00:10:45,000
când se dovedeşte că oamenii care nu sunt de acord cu noi

234
00:10:45,000 --> 00:10:47,000
au toate informaţiile pe care le avem şi noi

235
00:10:47,000 --> 00:10:50,000
şi sunt de fapt destul de inteligenţi,

236
00:10:50,000 --> 00:10:53,000
atunci trecem la o a treia deducție:

237
00:10:53,000 --> 00:10:56,000
ştiu adevărul

238
00:10:56,000 --> 00:10:58,000
şi îl distorsionează voit

239
00:10:58,000 --> 00:11:01,000
pentru propriile lor scopuri răuvoitoare.

240
00:11:02,000 --> 00:11:04,000
Prin urmare e o catastrofă.

241
00:11:04,000 --> 00:11:07,000
Acest ataşament la propria dreptate

242
00:11:07,000 --> 00:11:09,000
ne împiedică să prevenim greşeli

243
00:11:09,000 --> 00:11:11,000
când avem absolută nevoie să le prevenim

244
00:11:11,000 --> 00:11:14,000
şi ne face să ne tratăm unii pe alţii foarte urât.

245
00:11:15,000 --> 00:11:17,000
Dar pentru mine, cel mai surprinzător

246
00:11:17,000 --> 00:11:20,000
și mai tragic

247
00:11:20,000 --> 00:11:24,000
e că ratează scopul de a fi uman.

248
00:11:24,000 --> 00:11:26,000
E ca şi cum vrem să ne imaginăm

249
00:11:26,000 --> 00:11:29,000
că minţile noastre sunt nişte ferestre perfect translucide

250
00:11:29,000 --> 00:11:31,000
şi noi doar privim prin ele

251
00:11:31,000 --> 00:11:34,000
şi descriem lumea desfăşurându-se.

252
00:11:34,000 --> 00:11:36,000
Şi vrem ca toată lumea să se uite prin aceeaşi ferestră

253
00:11:36,000 --> 00:11:38,000
şi să vadă exact acelaşi lucru.

254
00:11:38,000 --> 00:11:40,000
Acest lucru nu e adevărat,

255
00:11:40,000 --> 00:11:43,000
iar dacă ar fi, viaţa ar fi incredibil de plictisitoare.

256
00:11:43,000 --> 00:11:46,000
Miracolul minţii voastre

257
00:11:46,000 --> 00:11:49,000
nu e că puteţi vedea lumea aşa cum este.

258
00:11:50,000 --> 00:11:53,000
E că puteţi vedea lumea aşa cum nu este.

259
00:11:54,000 --> 00:11:56,000
Ne putem aminti trecutul

260
00:11:56,000 --> 00:11:59,000
şi ne putem gândi la viitor

261
00:11:59,000 --> 00:12:01,000
şi ne putem imagina cum ar fi

262
00:12:01,000 --> 00:12:04,000
să fim o altă persoană într-un alt loc.

263
00:12:04,000 --> 00:12:06,000
Şi toţi facem asta puţin diferit,

264
00:12:06,000 --> 00:12:08,000
motiv pentru care toţi ne putem uita la cer noaptea

265
00:12:08,000 --> 00:12:10,000
şi să vedem asta

266
00:12:10,000 --> 00:12:12,000
şi asta

267
00:12:12,000 --> 00:12:15,000
şi asta.

268
00:12:15,000 --> 00:12:18,000
Şi da, din acelaşi motiv uneori greşim.

269
00:12:19,000 --> 00:12:21,000
Cu 1200 de ani înainte ca Descartes să spună faimosul:

270
00:12:21,000 --> 00:12:23,000
"Gândesc, deci exist",

271
00:12:23,000 --> 00:12:25,000
acest tip, Sf. Augustin, s-a aşezat

272
00:12:25,000 --> 00:12:28,000
şi a scris "Fallor ergo sum" --

273
00:12:28,000 --> 00:12:32,000
"Greşesc deci exist."

274
00:12:32,000 --> 00:12:34,000
Augustin a înţeles:

275
00:12:34,000 --> 00:12:36,000
capacitatea noastră de-a greși

276
00:12:36,000 --> 00:12:38,000
nu e vreun defect ruşinos

277
00:12:38,000 --> 00:12:40,000
al sistemului uman,

278
00:12:40,000 --> 00:12:43,000
ceva ce putem eradica sau depăşi.

279
00:12:43,000 --> 00:12:46,000
E fundamental pentru ceea ce suntem.

280
00:12:46,000 --> 00:12:48,000
Pentru că, spre deosebire de Dumnezeu,

281
00:12:48,000 --> 00:12:51,000
nu prea ştim ce se întâmplă în lume.

282
00:12:51,000 --> 00:12:54,000
Iar spre deosebire de celelalte animale,

283
00:12:54,000 --> 00:12:58,000
suntem obsedaţi să descoperim.

284
00:12:58,000 --> 00:13:00,000
Pentru mine, acestă obsesie

285
00:13:00,000 --> 00:13:02,000
e sursa şi rădăcina

286
00:13:02,000 --> 00:13:05,000
productivităţii şi creativităţii noastre.

287
00:13:05,000 --> 00:13:08,000
Anul trecut, din diverse motive,

288
00:13:08,000 --> 00:13:10,000
m-am trezit ascultând multe episoade

289
00:13:10,000 --> 00:13:12,000
la radio din emisiunea The American Life.

290
00:13:12,000 --> 00:13:15,000
Şi ascult şi tot ascult

291
00:13:15,000 --> 00:13:18,000
şi la un moment dat încep să am sentimentul

292
00:13:18,000 --> 00:13:21,000
că toate poveştile sunt despre erori.

293
00:13:22,000 --> 00:13:24,000
Iar primul meu gând a fost

294
00:13:24,000 --> 00:13:26,000
"Am înnebunit.

295
00:13:26,000 --> 00:13:28,000
Am devenit doamna nebună care se ocupă cu erorile.

296
00:13:28,000 --> 00:13:30,000
Mi le imaginam peste tot",

297
00:13:30,000 --> 00:13:32,000
ceea ce s-a întâmplat.

298
00:13:32,000 --> 00:13:34,000
Dar câteva luni mai târziu

299
00:13:34,000 --> 00:13:36,000
am avut ocazia să-i iau un interviu lui Ira Glass, gazda emisiunii.

300
00:13:36,000 --> 00:13:38,000
Şi i-am menţionat impresia mea

301
00:13:38,000 --> 00:13:41,000
şi el mi-a spus: "Nu, de fapt e adevărat.

302
00:13:41,000 --> 00:13:43,000
De fapt", spune el,

303
00:13:43,000 --> 00:13:45,000
"ca echipă, glumim

304
00:13:45,000 --> 00:13:47,000
că fiecare episod al emisiunii

305
00:13:47,000 --> 00:13:50,000
are aceeaşi temă criptică.

306
00:13:50,000 --> 00:13:52,000
Iar acestă temă criptică este:

307
00:13:52,000 --> 00:13:55,000
'Am crezut că o să se întâmple ceva

308
00:13:55,000 --> 00:13:58,000
dar s-a întâmplat altceva în loc'.

309
00:13:58,000 --> 00:14:01,000
Adevărul ", spune Ira Glass, "e că avem nevoie de asta.

310
00:14:01,000 --> 00:14:03,000
Avem nevoie de aceste clipe

311
00:14:03,000 --> 00:14:05,000
de surprinderi și întorsături şi erori

312
00:14:05,000 --> 00:14:07,000
să facem ca aceste poveşti captivante".

313
00:14:07,000 --> 00:14:09,000
Iar noi ceilalți, audiența,

314
00:14:09,000 --> 00:14:12,000
ca ascultători, ca cititori,

315
00:14:12,000 --> 00:14:14,000
mâncăm asta pe pâine.

316
00:14:14,000 --> 00:14:17,000
Iubim scenarii cu răsturnări de intrigi,

317
00:14:17,000 --> 00:14:20,000
devieri şi finaluri surpriză.

318
00:14:20,000 --> 00:14:23,000
Când vine vorba de poveştile noastre,

319
00:14:23,000 --> 00:14:26,000
ne place să greşim.

320
00:14:26,000 --> 00:14:28,000
Dar poveştile noastre sunt aşa

321
00:14:28,000 --> 00:14:31,000
pentru că vieţile noastre sunt aşa.

322
00:14:31,000 --> 00:14:34,000
Credem că o să se întâmple ceva

323
00:14:34,000 --> 00:14:37,000
şi altceva se întâmplă în loc.

324
00:14:37,000 --> 00:14:39,000
George Bush a crezut că o să invadeze Irakul,

325
00:14:39,000 --> 00:14:41,000
o să găsească arme de distrugere în masă,

326
00:14:41,000 --> 00:14:44,000
o să elibereze oamenii şi o să aducă democraţia în Orientul Mijlociu.

327
00:14:45,000 --> 00:14:47,000
Dar s-a întâmplat altceva.

328
00:14:48,000 --> 00:14:50,000
Iar Hosni Mubarak

329
00:14:50,000 --> 00:14:52,000
a crezut că va fi dictatorul Egiptului pentru restul vieţii,

330
00:14:52,000 --> 00:14:54,000
până când va fi prea bătrân sau prea bolnav

331
00:14:54,000 --> 00:14:57,000
şi va putea da hamurile puterii fiului său.

332
00:14:57,000 --> 00:15:00,000
Dar s-a întâmplat altceva.

333
00:15:01,000 --> 00:15:03,000
Şi poate că voi aţi crezut

334
00:15:03,000 --> 00:15:05,000
că o să creşteţi mari şi o să vă căsătoriţi cu iubitul din liceu

335
00:15:05,000 --> 00:15:08,000
şi o să vă mutaţi înapoi în oraşul natal şi o să creşteţi mulți copii împreună.

336
00:15:09,000 --> 00:15:12,000
Dar s-a întâmplat altceva.

337
00:15:12,000 --> 00:15:14,000
Şi trebuie să vă spun

338
00:15:14,000 --> 00:15:16,000
că am crezut că scriam o carte incredibil de plictisitoare

339
00:15:16,000 --> 00:15:18,000
despre un subiect pe care toată lumea îl urăşte ,

340
00:15:18,000 --> 00:15:21,000
pentru un public care nu se va materializa niciodată.

341
00:15:21,000 --> 00:15:23,000
Dar s-a întâmplat altceva.

342
00:15:23,000 --> 00:15:25,000
(Râsete)

343
00:15:25,000 --> 00:15:27,000
Asta-i viaţa.

344
00:15:27,000 --> 00:15:29,000
La bine şi la rău,

345
00:15:29,000 --> 00:15:32,000
generăm nişte poveşti incredibile

346
00:15:32,000 --> 00:15:34,000
despre lumea din jur,

347
00:15:34,000 --> 00:15:37,000
după care lumea se întoarce şi ne uimeşte.

348
00:15:40,000 --> 00:15:43,000
Fără supărare, dar toată conferinţa asta

349
00:15:43,000 --> 00:15:45,000
e un monument incredibil

350
00:15:45,000 --> 00:15:47,000
al capacităţii noastre de a greşi.

351
00:15:47,000 --> 00:15:49,000
Tocmai am petrecut o întreagă săptămână

352
00:15:49,000 --> 00:15:51,000
vorbind despre inovaţii şi progrese

353
00:15:51,000 --> 00:15:53,000
şi îmbunătăţiri,

354
00:15:53,000 --> 00:15:56,000
dar ştiţi de ce avem nevoie de toate aceste inovaţii

355
00:15:56,000 --> 00:15:58,000
și progrese şi îmbunătăţiri?

356
00:15:58,000 --> 00:16:00,000
Pentru că jumătate din lucruri,

357
00:16:00,000 --> 00:16:03,000
cele mai surprinzătoare şi care schimbă lumea --

358
00:16:03,000 --> 00:16:05,000
TED 1998 --

359
00:16:05,000 --> 00:16:07,000
Eh.

360
00:16:07,000 --> 00:16:11,000
(Râsete)

361
00:16:11,000 --> 00:16:13,000
Nu prea a mers aşa.

362
00:16:13,000 --> 00:16:15,000
(Râsete)

363
00:16:15,000 --> 00:16:18,000
Unde e jetpack-ul meu, Chris?

364
00:16:18,000 --> 00:16:22,000
(Râsete)

365
00:16:22,000 --> 00:16:27,000
(Aplauze)

366
00:16:27,000 --> 00:16:30,000
Şi iată-ne aici din nou.

367
00:16:30,000 --> 00:16:32,000
Şi cam aşa merg lucrurile.

368
00:16:32,000 --> 00:16:34,000
Venim cu o altă idee.

369
00:16:34,000 --> 00:16:37,000
Spunem o altă poveste.

370
00:16:37,000 --> 00:16:40,000
Ţinem o altă conferinţă.

371
00:16:40,000 --> 00:16:42,000
Tema acesteia,

372
00:16:42,000 --> 00:16:44,000
cum aţi auzit deja de şapte milioane de ori,

373
00:16:44,000 --> 00:16:46,000
e redescoperirea umirii.

374
00:16:46,000 --> 00:16:48,000
Iar pentru mine,

375
00:16:48,000 --> 00:16:51,000
dacă vrei cu adevărat să redescoperi uimirea,

376
00:16:51,000 --> 00:16:53,000
trebuie să ieşi

377
00:16:53,000 --> 00:16:59,000
din acel spaţiu mărunt, terifiant al dreptăţii

378
00:16:59,000 --> 00:17:02,000
și să te uiţi la cei din jur,

379
00:17:02,000 --> 00:17:05,000
să te uiţi la întinderea,

380
00:17:05,000 --> 00:17:08,000
complexitatea şi misterul

381
00:17:08,000 --> 00:17:11,000
universului

382
00:17:11,000 --> 00:17:14,000
şi să poţi spune

383
00:17:14,000 --> 00:17:18,000
"Wow, nu ştiu.

384
00:17:18,000 --> 00:17:20,000
Poate greşesc."

385
00:17:20,000 --> 00:17:22,000
Mulţumesc.

386
00:17:22,000 --> 00:17:25,000
(Aplauze)

387
00:17:25,000 --> 00:17:27,000
Mulţumesc.

388
00:17:27,000 --> 00:17:30,000
(Aplauze)