Majoritatea oamenilor cred
că tehnologia nouă și avansată
nu poate veni niciodată din Africa.
În schimb, ei cred că cel mai bun mod
de a ajuta acest continent
e prin intermediul ajutoarelor
și serviciilor
pe care continentul nu și le poate
asigura singur.
În timp ce vedem tehnologii avansate
precum robotica
și inteligența artificială
avansând exponențial în lumea dezvoltată,
aceiași oameni sunt îngrijorați
că tehnologia din Africa rămâne în urmă.
Această atitudine nu poate fi mai greșită.
Sunt un antreprenor în robotică
ce petrece mult timp în Africa.
Iar în 2014 am creat Zipline,
o companie ce folosește drone
electrice autonome
pentru a livra la cerere medicamente
spitalelor și centrelor medicale.
Anul trecut am lansat primul
sistem autonom de livrare
operațional la scară națională.
Și ghiciți ce?
Nu am făcut asta în SUA,
nici în Japonia,
nici măcar în Europa.
De fapt președintele Paul Kagame
și ministrul sănătății din Rwanda
și-au asumat riscurile aferente
acestei tehnologii
și au semnat un contract comercial
pentru a livra la cerere
majoritatea cererii de sânge.
(Aplauze)
Da, merită aplauze.
Deci, de ce e sângele important?
Rwanda colectează între 60 și 80 de mii
de unități de sânge în fiecare an.
Acesta e un produs de care ai nevoie,
chiar ai nevoie.
Sângele e o provocare grea,
deoarece are o durată
de depozitare foarte mică,
sunt foarte multe cerințe
pentru depozitare
și e destul de greu să anticipezi cererea
pentru toate grupele sangvine de sânge
înainte ca pacientul să aibă nevoie de el.
Dar partea bună e că folosind
această tehnologie,
Rwanda a reușit să depoziteze
centralizat mai mult sânge
și apoi să îl livreze pacienților
ce au nevoie de el,
la oricare spital sau centru medical,
într-un timp de 20-30 de minute.
Vreți să vedeți cum funcționează?
(Publicul) Da.
Bine. Nimeni nu mă crede pe cuvânt,
așa că vă arăt.
Acesta e centrul de distribuție,
ce e la aproximativ 20 de km de Kigali.
Aici a fost un lan de porumb
acum nouă luni,
iar împreună cu guvernul din Rwanda
am nivelat și construit
acest centru în câteva săptămâni.
Deci, când un pacient are o urgență,
un doctor sau o asistentă din acel spital
ne trimite un mesaj pe WhatsApp,
în care ne transmite ce au nevoie.
Și atunci echipa noastră
intră imediat în acțiune.
Scoatem sângele din stocul nostru,
ce e livrat de Centru Național
de Transfuzii Sangvine;
scanăm sângele în sistemul nostru
astfel încât Ministerul Sănătății
să știe unde merge sângele;
și apoi îl încărcăm într-un Zip,
adică în acest avion autonom
ce funcționează pe baterii.
Și odată ce avionul e pregătit,
îl accelerăm de la 0 la 100 de km/h
în aproape jumătate de secundă.
(Publicul) Oau!
Și din moment ce părăsește
rampa de lansare,
e complet autonom.
(Video: Controlorul de trafic aerian
dirijează traficul)
Acesta e controlorul de trafic aerian
comunicând cu
Aeroportul Internațional Kigali.
Iar când avionul ajunge la spital,
coboară la aproximativ 30 de metri
și aruncă pachetul.
Folosim o parașută simplă din hârtie -
lucrurile simple sunt cele mai bune -
ce permite o aterizare lină a pachetului
în același loc de fiecare dată.
E ca o livrare de pizza:
doctorii primesc un mesaj
cu un minut înainte de aterizare:
„Vino afară pentru a primi livrarea.”
(Râsete)
Apoi...
(Aplauze)
apoi doctorii pot salva viața pacientului.
Așa arată o livrare
din centrul nostru de distribuție;
acest avion e la aproximativ
50 de km depărtare.
Putem vizualiza un avion
în timp ce face livrarea la spital
în timp real.
Puteți observa pe ecran
că locația acestuia
e actualizată la câteva secunde.
Acest lucru se întâmplă
deoarece folosim
pachete de date de la rețeaua
de telefonie.
Deci aceste avioane
au cartele SIM la fel ca un telefon,
și comunică folosind rețeaua de telefonie
pentru a ne transmite
locația în timp real.
Credeți sau nu,
noi cumpărăm planuri de familie -
(Râsete)
pentru această flotă de vehicule,
deoarece așa obținem
cele mai bune prețuri.
(Râsete)
Nu e o glumă.
(Râsete)
În prezent livrăm aproximativ 20%
din rezerva de sânge din Rwanda
în împrejurimile orașului Kigali.
Deservim 12 spitale
și adăugăm spitale la această rețea
într-un ritm accelerat.
Toate aceste spitale
primesc sânge doar în acest mod
și majoritatea acestora plasează
comenzi multiple în fiecare zi.
Scopul,
în toate sistemele logistice,
e echilibrarea risipei cu accesul.
Deci, dacă vrei să elimini risipa,
ții totul centralizat.
Ca rezultat,
atunci când un pacient are o urgență,
uneori spitalul nu are produsul
de care au nevoie.
Dacă vrei să ai mai mult acces,
stochezi multe medicamente
în fiecare spital sau centru medical,
ca fiecare pacient
să aibă orice medicament.
Dar sfârșești prin a arunca
multe medicamente,
ce e foarte scump.
Ce e atât de incredibil
e că guvernul din Rwanda a reușit
să rupă acest ciclu.
Deoarece doctorii pot obține
ceea ce au nevoie instant,
de fapt stochează
mai puțin sânge în spitale.
Deși utilizarea produselor derivate
din sânge a crescut substanțial
la toate spitalele deservite,
în ultimele nouă luni
nicio unitate de sânge nu a expirat
la toate aceste spitale.
(Aplauze)
E un rezultat fantastic.
Acest lucru nu a fost făcut
de niciun sistem de sănătate
din întreaga lume,
dar am reușit aici.
Dar, desigur, când vorbim despre
livrarea instantă a produselor medicale,
cel mai important lucru e pacientul.
Să vă dau un exemplu.
Acum câteva luni, o mamă de 24 de ani
a venit la unul dintre spitalele
pe care le deservim,
unde a născut prin cezariană.
Dar au avut loc niște complicații
și a început să sângereze.
Din fericire, doctorii au avut
sânge compatibil la îndemână
ce a fost livrat prin serviciul
Zipline de rutină
și astfel a fost transfuzată
cu câteva unități de sânge.
Dar a sângerat, iar tot acel volum
s-a terminat în 10 minute.
În această situație viața mamei
e în mare pericol
în oricare spital din lume.
Dar din fericire, doctorii ce aveau
grijă de ea
au sunat imediat
la centrul de distribuție,
unde au plasat o comandă de urgență,
iar echipa noastră a făcut de urgență
livrare după livrare,
apoi iar livrare.
Au trimis șapte unități de sânge,
patru unități de plasmă
și două unități de trombocite.
E mai mult sânge decât are corpul uman.
Tot acest sânge a fost transfuzat mamei,
doctorii au reușit să o stabilizeze,
și acum e sănătoasă.
(Aplauze)
De la începutul proiectului
am avut 400 de livrări de urgență
și există o poveste asemănătoare
în spatele fiecărei urgențe.
Acestea sunt doar unele mame
care au primit transfuzii în acest mod
în ultimele luni.
Ne reamintim întotdeauna: când poți ajuta
un doctor să salveze o mamă,
nu îi salvezi doar viața.
E vorba și despre un copil
care are o mamă care să-l crească.
(Aplauze)
Dar vreau să fiu clar:
hemoragiile post-partum
nu sunt o problemă în Rwanda,
nu sunt o problemă
în țările în dezvoltare,
e o problemă globală.
Îngrijirea maternală e o problemă oriunde.
Diferența principală e că Rwanda
a fost prima țară
care a folosit o tehnologie radicală
pentru a face ceva în privința asta.
Și din această cauză,
atitudinea cum că Africa e în urmă
sau că tehnologia avansată
nu funcționează aici
sau că are nevoie de ajutor
e total greșită.
Africa poate fi vârful de lance.
Aceste economii în dezvoltare mici
și agile pot depăși țările mari și bogate.
Și pot sări peste lipsa
de infrastructură din trecut
și trece direct la niște sisteme
mai noi și mai bune.
În 2000,
dacă ai fi spus că rețelele
de telefonie mobilă de calitate
vor fi în toată Africa,
oamenii ar fi spus că ești nebun.
Și totuși, nimeni nu a anticipat
cât de repede aceste rețele
aveau să conecteze oamenii.
Astăzi, 44% din produsul intern brut
al Kenyei e tranzacționat prin M-Pesa,
platforma lor mobilă de plăți.
Și nu doar asta,
dar flota noastră de avioane autonome
se bazează pe rețeaua de telefonie mobilă.
În următorii ani, pe măsură ce începem
să lucrăm cu sistemul privat de sănătate,
vom folosi tot această platformă
de plăți mobile
pentru a primi plățile pentru livrări.
Deci inovația duce la mai multă
inovație și tot așa.
Și între timp,
majoritatea oamenilor ce trăiesc
în țările dezvoltate
cred că sistemul de livrare cu drone
e imposibil tehnologic,
dar mai ales să fie implementat
la scară națională în estul Africii.
Și mă refer la estul Africii,
nu doar la Rwanda.
Joi, acum câteva zile,
ministrul sănătății din Tanzania a anunțat
că vor folosi aceeași tehnologie
pentru a livra instant o gamă variată
de produse medicale
la cei 10 milioane de oameni
la care e cel mai greu de ajuns.
(Aplauze)
Va fi cel mai mare sistem
autonom din lume.
Pentru a înțelege ce însemnă asta,
acesta e unul dintre primele
centre de distribuție.
Puteți vedea un cerc cu raza de 75 de km
în jurul centrului de distribuție
și asta ne permite să servim
sute de facilități medicale și spitale,
toate fiind în mediul rural,
din acel singur centru de distribuție.
Dar pentru a deservi 20%
din populația Tanzaniei
vom avea nevoie de mai multe centre.
Vom avea nevoie de patru.
Și din aceste centre
ne așteptăm să facem sute de livrări
salvatoare de vieți în fiecare zi,
iar acest sistem va servi în cele din urmă
peste 1.000 de facilități medicale
și spitale din țară.
Deci, da, Africa de Est se mișcă rapid.
Un lucru pe care cred
că oamenii nu îl înțeleg
e că genul acesta de salt
generează câștiguri substanțiale.
De exemplu, Rwanda, investind
în infrastructura sistemului de sănătate,
are acum o rețea aeriană de logistică
pe care o poate folosi
pentru a cataliza
alte părți ale economiei,
precum agricultura
sau comerțul electronic.
Chiar și mai important,
100% din echipele angajate în aceste
centre de distribuție sunt localnici.
Aici e echipa din Rwanda,
un grup extraordinar de ingineri
și operatori.
Ei conduc primul sistem de livrare
autonom din lume
operat la scară națională.
Au reușit să deprindă ceva ce
marile companii tehnologice din lume
nici nu au reușit să înțeleagă.
Deci sunt niște eroi adevărați.
(Aplauze)
Sunt niște eroi.
Misiunea echipei noastre e să oferim
accesul medical de bază
pentru toate cele șapte miliarde
de oameni de pe planetă,
indiferent când de greu
poate fi să ajungem la ei.
Deseori le spunem oamenilor misiunea,
iar aceștia spun: „E atât de generos
din partea ta, atât de filantropic.”
Nu!
Nu are nimic de-a face cu filantropia.
Datorită contractelor comerciale
pe care la avem cu ministerele sănătății,
acele rețele sunt 100% sustenabile
și accesibile.
Și motivul pentru care vrem să corectăm
această neînțelegere
e pentru că antreprenoriatul e singura
forță din istoria umanității
care a ridicat milioane
de oameni din sărăcie.
(Aplauze)
Nicio cantitate de ajutor
străin nu va angaja
250 de milioane de tineri africani.
Iar locurile de muncă pe care
le-ar avea acești copii peste 10 ani
sunt automatizate în mare parte
sau sunt schimbate radical de tehnologie.
Deci ei urmăresc alte abilități,
noi avantaje competiționale.
Ei urmăresc startup-urile.
Deci, de ce nu sunt mai multe startup-uri
care să abordeze aceste probleme globale
ce sunt îndurate de miliarde de oameni
din economiile în dezvoltare?
Motivul e că investitorii și antreprenorii
nu văd oportunitatea.
Credem că aceste probleme sunt de domeniul
ONG-urilor sau guvernelor,
nu al companiilor private.
Asta trebuie să se schimbe.
Poate ați observat
că am exclus ceva din videoclipul
pe care vi l-am arătat.
Nu v-am arătat cum aterizează avioanele
când se întorc la centrul de distribuție.
Poate e evident pentru voi,
dar niciun avion nu are roți de aterizare.
Nu avem nici piste.
Deci, trebuie să decelerăm avionul
de la 100 de km/h la zero
în jumătate de secundă.
Și modul în care o facem
e folosind un fir
ce prinde avionul în zbor
cu o acuratețe de nivelul centimetrilor.
Agățăm avionul din zbor
și îl așezăm ușor pe o pernă de aer.
E o combinație dintre un portavion
și un castel gonflabil.
(Râsete)
Să vă arăt.
(Râsete)
(Aplauze)
Poate e evident de ce am vrut
să termin cu acest videoclip.
Am vrut să vă arăt copiii și adolescenții
ce se aliniază lângă gard în fiecare zi.
Se bucură la fiecare lansare
și la fiecare aterizare.
(Râsete)
(Aplauze)
Uneori vin la centrul de distribuție
mai devreme,
fiind afectat de diferența de fus orar.
Vin mai devreme cu o oră
de începerea lucrului.
Iar lângă gard copiii își aleg
cele mai bune locuri.
(Râsete)
Și apoi îi întrebi:
„Ce sunt aceste avioane?”
Iar ei îți răspund:
„Sunt ambulanțe zburătoare.”
Ei înțeleg.
Înțeleg mai multe
decât majoritatea adulților.
Mai devreme am fost întrebat:
cine va crea companiile
tehnologice viitoare ale Africii
în următorul deceniu?
Acești copii o vor face.
Ei sunt inginerii Rwandei și Africii.
Ei sunt inginerii viitorului nostru comun.
Dar singurul mod prin care pot construi
acel viitor e dacă realizăm
că companiile ce pot schimba lumea
sunt accesibile în Africa
și că tehnologiile noi
pot apărea aici prima dată.
Mulțumesc!
(Aplauze)