(Muzică)
(Aplauze)
Bună tuturor. Eu sunt Sirena.
Am 11 ani şi sunt din Connecticut.
(Aplauze)
Ei bine, nu sunt cu adevărat sigură de ce mă aflu aici.
(Râsete)
Vreau să spun, ce legătură are asta cu
tehnologia, divertismentul şi designul? (TED)
Ei bine, consider tehnologie iPod-ul meu, telefonul mobil şi computerul
dar asta nu are nici o legatură cu aşa ceva.
Aşadar, am făcut un pic de cercetare despre acest lucru.
Ei bine, asta e ce am găsit.
Bineînteles, sper că o pot memora.
Vioara este făcută în esenţă dintr-o cutie de lemn
şi patru corzi principale.
Cântând la coardă, coarda vibrează
şi produce o undă sonoră.
Sunetul trece printr-o bucată de lemn numită punte
şi merge mai departe către cutia de lemn şi este amplificată
dar... lăsaţi-mă să mă gândesc.
(Râsete)
OK. Pe de altă parte
plasând degetul într-o poziţie diferită pe gâtul viorii
se schimbă lungimea corzii
care schimbă frecvenţa undei de sunet.
Oh, Doamne!
(Râsete)
OK. Aceasta este un fel de tehnologie
dar o pot numi o tehnologie a secolului al 16-lea.
Dar de fapt, cel mai fascinant lucru pe care l-am găsit
a fost faptul că sistemul audio
sau transmiterea undelor în zilele noastre
sunt încă în esenţă bazate pe acelaşi principiu
de producere şi amplificare a sunetului.
Nu e grozav?
(Râsete)
(Aplauze)
Design -- iubesc designul ei.
Îmi amintesc că atunci când eram mică
mama m-a întrebat,
vrei să cânţi la vioară sau la pian?
M-am uitat la acel monstru gigantic
şi mi-am spus mie însumi --
Nu am să mă încui în casă pe banca aia
toată ziua.
Asta este mică şi uşoară.
Pot să cânt din picioare, aşezată sau mergând.
Şi ştiţi ce?
Cel mai mişto este că dacă nu vreau să exersez
o pot ascunde.
(Râsete)
Vioara este foarte frumoasă.
Unii oameni o aseamănă cu forma unei femei
dar fie că vă place sau nu
a fost aşa pentru mai mult de 400 de ani,
spre deosebire de lucrurile moderne care se demodează repede.
Dar cred că este foarte personal şi unic faptul că,
deşi fiecare vioară arată destul de asemănător
nu există două viori care să sune la fel.
Chiar şi de la acelaşi producător
sau bazate pe acelaşi model.
Divertismentul -- iubesc divertismentul
dar de fapt, instrumentul în sine
nu este foarte distractiv.
Vreau să spun, când am primit prima vioară
şi am încercat să cânt a fost
de fapt, foarte rău pentru că
nu a sunat aşa cum auzisem la alţi copii
atât de oribil şi de scârţâitor
deci nu a fost deloc distractiv.
Dar pe lângă astea, fratelui meu i se părea foarte amuzant acest lucru.
Yuk, yuk,yuk.
(Râsete)
Câţiva ani mai târziu am auzit o glumă despre
cel mai mare violonist, Jascha Heifetz.
După concertul domnului Heifetz
o doamnă a venit şi l-a complimentat,
Oh, domnule Heifetz, vioara dumneavoastră a sunat atât de minunat în seara aceasta.
Şi domnul Heifetz era o persoană foarte cool
şi a ridicat vioara şi a spus,
ciudat, eu nu aud nimic.
(Râsete)
Şi acum, realizez că în postura de muzician,
noi oamenii, avem o minte minunată,
suflet artistic şi priceperea
care poate schimba tehnologia secolului al 16-lea
şi un design legendar
într-un divertisment minunat.
Acum, ştiu de ce mă aflu aici.
(Muzică)
(Aplauze)
La început am crezut că o să mă aflu aici numai pentru a interpreta
dar într-un mod neaşteptat, am învăţat şi m-am bucurat de mult mai multe.
Dar... cu toate că unele dintre ele erau destul de avansate pentru mine.
(Râsete)
Precum chestiile multidimensionale.
Vreau să spun, sincer, aş fi suficient de fericită
dacă aş nimeri corect cele două dimensiuni ale mele în şcoală.
(Râsete)
Dar de fapt, cel mai impresionant lucru pentru mine
este că ... ei bine, de fapt,
aş vrea de asemenea să vorbesc pentru toţi copiii
şi anume să spun, mulţumesc, tuturor adulţilor
pentru că au într-adevăr grijă de noi
şi pentru că fac lumea în care vom trăi un loc mai bun.
Vă mulţumesc.
(Aplauze)
(Muzică)
(Aplauze)
(Muzică)
(Aplauze)