Știai că de fiecare dată
când muzicienii își iau instrumentele,
în creierul lor
au loc focuri de artificii ?
La exterior, poate par
calmi și concentrați,
citind partiturile și făcând
mișcările necesare exersate,
dar în creierul lor se dă o petrecere.
Cum știm asta?
În ultimele decenii,
neurologii au făcut
descoperiri extraordinare
în descifrarea mecanismului creierului,
monitorizându-l în timp real
cu instrumente precum
IRMf și tomografii cu emisie de pozitroni.
Când oamenii sunt legați
la aceste aparate,
activități ca cititul sau rezolvarea
problemelor de matematică
corespund unei anumite zone în creier,
a cărei activitate poate fi observată.
Dar când cercetătorii le-au dat
subiecților să asculte muzică,
au văzut artificii.
Multiple zone din creier
se aprindeau deodată,
în timp ce ei procesau sunetul,
îl descompuneau ca să înțeleagă
elemente ca melodia și ritmul,
apoi îl unificau într-o experiență
muzicală completă.
Creierele noastre fac treaba asta
într-o fracțiune de secundă,
între primul moment când auzim muzica
și cel când începem să batem ritmul.
Dar când oamenii de știință
au trecut de la observarea
creierului celor ce ascultă muzică
la cel al muzicienilor,
artificiile s-au transformat în jubilee.
Se pare că, în timp ce ascultatul muzicii
antrenează creierul
în niște activități interesante,
cântatul la un instrument echivalează
cu un antrenament fizic complet.
Neurologii au văzut cum se aprind
multe zone din creier,
procesând simultan diferite informații,
în secvențe complicate, interconectate
și incredibil de rapide.
Dar de ce tocmai compusul muzicii
iluminează creierul?
Cercetările sunt încă noi,
dar neurologii propun o explicație.
Cântatul la un instrument
antrenează practic fiecare zonă
din creier în același timp,
în special cortexurile vizual,
auditiv și motor.
Ca în antrenamentul fizic, și în muzică
exersarea disciplinată, structurată
întărește funcțiile creierului
și astfel ne permite
să aplicăm acea putere în alte activități.
Cea mai evidentă diferență
dintre ascultat și cântat
e că pentru a cânta e nevoie
de abilități motorii precise,
care sunt controlate de ambele emisfere.
Cântatul combină și precizia
lingvistică și matematică,
care implică mai mult emisfera stângă,
cu conținutul nou și creativ,
specific emisferei drepte.
Din aceste motive, s-a descoperit
cum cântatul la un instrument
mărește volumul și activitatea
în corpus callosum,
legătura dintre cele două emisfere,
și permite transmiterea mai rapidă
a mesajelor în creier, pe diverse căi.
Asta îi poate ajuta pe muzicieni
să rezolve probleme
mai eficient și mai creativ,
în mediul academic și social.
Deoarece compunerea muzicii implică
și crearea și înțelegerea
mesajului emoțional,
muzicienii au adesea
funcții executive mai bune,
o categorie de activități interconectate
care include planificarea,
gândirea strategică și atenția la detalii,
și necesită analiza simultană
a aspectelor cognitive și emoționale.
Această abilitate are un impact
și asupra sistemelor de memorare.
Într-adevăr, muzicienii dau dovadă
de funcții de memorare mai bune,
creând, stocând și recuperând
amintiri mai rapid și eficient.
Studiile au arătat că, aparent, muzicienii
își folosesc creierul super-conectat
pentru a pune etichete
pe fiecare amintire,
precum etichetă conceptuală,
etichetă emoțională,
etichetă audio, etichetă contextuală,
ca un motor de căutare pe internet.
Cum știm că aceste beneficii
se datorează exclusiv muzicii,
dar nu și sportului sau pictatului?
Sau oare persoanele
care se apucă de muzică
erau deja mai deștepte?
Neurologii au explorat aceste probleme,
dar până acum au aflat
că aspectele artistice și estetice
dobândite când înveți să cânți
la un instrument muzical
sunt diferite de orice altă activitate
studiată, inclusiv alte arte.
Câteva studii diferite
cu participanți care la început
aveau același nivel
de funcții cognitive
și procesare neuronală,
au constatat îmbunătățiri
în multiple zone din creier
la cei expuși la o perioadă
de învățat muzică.
Cercetările recente despre beneficiile
cântatului asupra creierului
au dezvoltat modul în care înțelegem
funcțiile mentale,
revelând ritmurile interioare
și mecanismul complex
care constituie minunata orchestră
a creierului nostru.