1
00:00:10,724 --> 00:00:13,616
Marea parte a pădurii trăiește
la umbra giganților

2
00:00:13,616 --> 00:00:15,757
care formează marele coronament.

3
00:00:15,757 --> 00:00:17,376
Ei sunt cei mai bătrâni copaci,

4
00:00:17,376 --> 00:00:21,003
cu sute de copii și mii de nepoți.

5
00:00:21,003 --> 00:00:24,325
Aceștia comunică cu vecinii lor,
împărțind hrană, provizii

6
00:00:24,325 --> 00:00:27,468
și înțelepciune, acumulate
pe parcursul vieții lor îndelungate.

7
00:00:27,468 --> 00:00:33,564
Fac toate acestea înrădăcinați,
fără a vorbi, a se întinde sau a se mișca.

8
00:00:33,564 --> 00:00:37,132
Secretul succesului lor
zace în subteranul pădurii,

9
00:00:37,132 --> 00:00:41,134
unde sisteme întinse de rădăcini
susțin trunchiurile falnice de deasupra.

10
00:00:41,134 --> 00:00:45,937
Alături de aceste rădăcini 
sunt fungi simbiotici numiți micorize.

11
00:00:45,937 --> 00:00:49,965
Acești fungi au nenumărate hife
ramificate în filamente subțiri

12
00:00:49,965 --> 00:00:52,965
care împreună formează miceliul.

13
00:00:52,965 --> 00:00:57,329
Miceliul se întinde pe o zonă mai largă
decât cea a rădăcinilor de copaci

14
00:00:57,329 --> 00:01:00,425
și conectează rădăcinile diferitor copaci.

15
00:01:00,425 --> 00:01:03,517
Aceste conexiuni formează 
rețele de micorize.

16
00:01:03,517 --> 00:01:05,158
Prin acestea,

17
00:01:05,158 --> 00:01:10,538
fungii pot trimite resurse și molecule
de semnalizare între copaci.

18
00:01:10,538 --> 00:01:13,904
Se știe că cei mai bătrâni copaci 
au cele mai mari rețele de micorize,

19
00:01:13,904 --> 00:01:16,056
cu cele mai multe legături cu alți copaci,

20
00:01:16,056 --> 00:01:19,438
dar aceste legături
sunt foarte greu de urmărit.

21
00:01:19,438 --> 00:01:23,782
Asta pentru că există aproximativ
100 de specii de fungi micorizi –

22
00:01:23,782 --> 00:01:28,482
iar un singur copac poate fi colonizat 
de o mulțime de organisme fungice,

23
00:01:28,482 --> 00:01:31,675
fiecare dintre ele conectându-se
la un set unic de alți copaci,

24
00:01:31,675 --> 00:01:36,101
care la rândul lor au un set unic
de asocieri fungice.

25
00:01:36,101 --> 00:01:39,293
Pentru a înțelege mai bine cum circulă
substanțele în această rețea,

26
00:01:39,293 --> 00:01:41,142
să ne concentrăm pe zaharuri,

27
00:01:41,142 --> 00:01:45,007
cum călătoresc de la un copac matur
la un puiet învecinat.

28
00:01:45,007 --> 00:01:47,518
Călătoria zaharurilor 
începe deasupra solului,

29
00:01:47,518 --> 00:01:50,553
în interiorul frunzelor
din coronamentul înalt al copacilor.

30
00:01:50,553 --> 00:01:55,433
Frunzele folosesc lumina soarelui
pentru a crea zaharuri prin fotosinteză.

31
00:01:55,433 --> 00:01:58,016
Acest nutriment esențial
călătorește prin copac

32
00:01:58,016 --> 00:02:00,749
către baza trunchiului,
prin seva din interior.

33
00:02:00,749 --> 00:02:04,069
De acolo, zaharurile coboară
către rădăcini.

34
00:02:04,069 --> 00:02:06,717
Fungii micorizali
de la capătul rădăcinilor

35
00:02:06,717 --> 00:02:10,096
și fie înconjoară, fie pătrund
în celulele exterioare ale rădăcinii,

36
00:02:10,096 --> 00:02:12,628
în funcție de tipul de fungi.

37
00:02:12,628 --> 00:02:17,468
Fungii nu pot produce zaharuri, 
deși au nevoie de acestea ca și copacii.

38
00:02:17,468 --> 00:02:18,477
Totuși, aceștia pot

39
00:02:18,477 --> 00:02:22,226
să colecteze nutrienți din sol
mult mai eficient decât rădăcinile

40
00:02:22,226 --> 00:02:25,765
și să transfere acești nutrienți
către rădăcinile copacilor.

41
00:02:25,765 --> 00:02:26,571
În general,

42
00:02:26,571 --> 00:02:30,425
substanțele circulă de la zonele bogate
în materie, la cele mai lipsite,

43
00:02:30,425 --> 00:02:32,322
sau din centru la periferii.

44
00:02:32,322 --> 00:02:36,234
Asta înseamnă că zaharurile circulă 
de la rădăcini, la hifele fungice.

45
00:02:36,234 --> 00:02:38,040
Îndată ce zaharurile intră în fungi,

46
00:02:38,040 --> 00:02:41,329
acestea circulă de-a lungul hifelor
prin porii dintre celule

47
00:02:41,329 --> 00:02:44,412
sau prin niște hife
transportatoare speciale.

48
00:02:44,412 --> 00:02:46,592
Fungii absorb o parte din zaharuri,

49
00:02:46,592 --> 00:02:50,113
iar restul continuă și intră
în rădăcinile copacului învecinat,

50
00:02:50,113 --> 00:02:53,403
un puiet care crește în umbră
și are mai puține șanse

51
00:02:53,403 --> 00:02:56,047
de a crea zaharuri prin fotosinteză.

52
00:02:56,047 --> 00:02:59,536
Dar de ce transportă fungii resurse
de la un copac la altul?

53
00:02:59,536 --> 00:03:02,946
Acesta e unul dintre misterele
rețelelor de micorize.

54
00:03:02,946 --> 00:03:07,255
E logic ca fungii să schimbe zaharuri 
și nutrienți ai solului cu un copac -

55
00:03:07,255 --> 00:03:09,346
ambele părți sunt au de câștigat.

56
00:03:09,346 --> 00:03:13,348
Fungii beneficiază mai puțin evident
de faptul că fac parte dintr-o rețea

57
00:03:13,348 --> 00:03:17,758
între copaci, dar modul exact
nu e îndeajuns de clar.

58
00:03:17,761 --> 00:03:20,048
Poate fungii beneficiază având conexiuni

59
00:03:20,048 --> 00:03:22,458
cu cât mai mulți copaci diferiți posibil

60
00:03:22,458 --> 00:03:26,380
și își mărește legăturile 
prin schimbul de molecule între copaci.

61
00:03:26,380 --> 00:03:29,212
Sau poate plantele își reduc
contribuția către fungi

62
00:03:29,212 --> 00:03:32,778
dacă aceștia nu facilitează
schimburile între copaci.

63
00:03:32,778 --> 00:03:34,126
Oricare ar fi motivele,

64
00:03:34,126 --> 00:03:38,576
acești fungi transmit o cantitate imensă
de informații între copaci.

65
00:03:38,576 --> 00:03:42,964
Prin micorize, copacii pot detecta când
nutrienții sau moleculele de semnalizare

66
00:03:42,964 --> 00:03:46,305
vin de la un membru al speciei lor sau nu.

67
00:03:46,305 --> 00:03:49,512
Pot chiar să determine când informația
vine de la o rudă apropiată,

68
00:03:49,512 --> 00:03:51,722
cum ar fi un frate sau un părinte.

69
00:03:51,722 --> 00:03:54,977
Copacii mai pot să împărtășească
informații legate de secetă

70
00:03:54,977 --> 00:03:57,434
sau invazii de insecte,
prin rețelele lor de fungi,

71
00:03:57,434 --> 00:04:00,817
cauzând creșterea producției
de enzime protective de către vecinii lor,

72
00:04:00,817 --> 00:04:03,347
în așteptarea amenințărilor.

73
00:04:03,347 --> 00:04:08,037
Sănătatea pădurii se bazează pe aceste
comunicări și schimburi complexe.

74
00:04:08,040 --> 00:04:10,699
Cum totul este atât de interconectat,

75
00:04:10,699 --> 00:04:14,949
ceea ce afectează o specie
este sortit să afecteze și altele.