WEBVTT 00:00:07.222 --> 00:00:09.452 Furnici gigante căutătoare de aur, 00:00:09.452 --> 00:00:14.181 un rege furios care ordonă ca marea să fie biciuită de 300 de ori 00:00:14.181 --> 00:00:18.802 şi un delfin care salvează un poet faimos de la înec. NOTE Paragraph 00:00:18.802 --> 00:00:22.762 Acestea sunt doar câteva dintre poveştile din „Istorii” de Herodot, 00:00:22.762 --> 00:00:26.761 un scriitor din Grecia antică ce a trăit în secolul al cincilea î.Hr. 00:00:26.761 --> 00:00:29.503 Poate că nu toate evenimentele din scriere s-au întâmplat 00:00:29.503 --> 00:00:31.253 exact cum le-a raportat Herodot, 00:00:31.253 --> 00:00:35.883 dar această lucrare a revoluţionat felul în care trecutul a fost consemnat. 00:00:35.883 --> 00:00:40.222 Înainte de Herodot, trecutul era însemnat ca o listă de evenimente 00:00:40.222 --> 00:00:42.934 cu nicio tentativă de a explica cauzele 00:00:42.934 --> 00:00:47.153 dincolo de a accepta lucrurile ca voia zeilor. 00:00:47.153 --> 00:00:50.383 Herodot voia o înţelegere mai adâncă şi raţională 00:00:50.383 --> 00:00:52.193 aşa că a abordat situaţia altfel: 00:00:52.193 --> 00:00:57.695 privea evenimentele din ambele perspective pentru a le înţelege cauzele. NOTE Paragraph 00:00:57.695 --> 00:01:01.195 Deşi era grec, oraşul natal al lui Herodot era Halicarnas 00:01:01.195 --> 00:01:03.874 şi făcea parte din Imperiul Persan. 00:01:03.874 --> 00:01:07.663 El a crescut în timp ce se dădeau numeroase războaie între persani puternici 00:01:07.663 --> 00:01:09.665 şi greci neînsemnaţi, 00:01:09.665 --> 00:01:13.885 şi s-a decis să afle cât de mult putea despre acest subiect. 00:01:13.885 --> 00:01:18.774 În povestirile lui Herodot, războaiele persane au început în anul 499 î.Hr, 00:01:18.774 --> 00:01:22.014 când atenienii participau la o rebeliune a grecilor, 00:01:22.014 --> 00:01:23.994 care erau sub dominaţia persană. 00:01:23.994 --> 00:01:30.595 În anul 490, regele Persan, Darius, şi-a trimis armata să se răzbune pe atenieni. 00:01:30.595 --> 00:01:35.776 Dar la Bătălia de la Marathon, atenienii au obţinut o victorie neaşteptată. NOTE Paragraph 00:01:35.776 --> 00:01:40.535 Zece ani mai târziu, persanii s-au întors, planificând să cucerească întreaga Grecie 00:01:40.535 --> 00:01:44.396 sub conducere fiului lui Darius, Xerxes. 00:01:44.396 --> 00:01:47.216 Conform lui Herodot, atunci când Xerxes a venit, 00:01:47.216 --> 00:01:51.335 armata sa de un milion de oameni a fost iniţial înfruntată de o forţă grecească 00:01:51.335 --> 00:01:56.544 condusă de 300 de spartani la trecerea muntoasă de la Termopile. 00:01:56.544 --> 00:01:58.386 Deşi persanii au plătit un preţ imens, 00:01:58.386 --> 00:02:02.496 spartanii şi regele lor, Leonidas, au fost ucişi. 00:02:02.496 --> 00:02:07.687 Această înfrângere eroică a rămas de atunci o inspiraţie pentru cei slabi. NOTE Paragraph 00:02:07.687 --> 00:02:11.277 Câteva săptămâni mai târziu, marina greacă a păcălit flota persană 00:02:11.277 --> 00:02:14.937 să lupte într-un canal îngust aproape de Atena. 00:02:14.937 --> 00:02:20.307 Persanii au fost învinşi şi Xerxes a fugit şi nu s-a mai întors niciodată. NOTE Paragraph 00:02:20.307 --> 00:02:23.897 Pentru a explica cum au apărut aceste războaie şi cum grecii au triumfat, 00:02:23.897 --> 00:02:28.187 Herodot a adunat poveşti din toate regiunile mediteraneene. 00:02:28.187 --> 00:02:31.447 El a consemnat şi realizărilor grecilor şi ale non-grecilor. 00:02:31.447 --> 00:02:34.568 înainte ca ele să se piardă din cauza trecerii timpului. 00:02:34.568 --> 00:02:37.818 Cartea „Istorii” începe cu o propoziţie faimoasă: 00:02:37.818 --> 00:02:42.089 „Herodot din Halicarnas prezintă aici întrebările sale”. 00:02:42.089 --> 00:02:44.170 Prin considerarea cărţii o „întrebare”, 00:02:44.170 --> 00:02:47.309 Herodot îi permite să conţină multe poveşti diferite, 00:02:47.309 --> 00:02:50.409 unele serioase, altele mai puţin. 00:02:50.409 --> 00:02:52.938 A însemnat dezbaterile tribunalului persan, 00:02:52.938 --> 00:02:56.218 dar şi poveştile şerpilor egipteni zburători 00:02:56.218 --> 00:03:00.579 şi sfaturi practice despre cum să prinzi un crocodil. 00:03:00.579 --> 00:03:03.458 Cuvântul grec pentru această metodă este „autopsia”, 00:03:03.458 --> 00:03:06.379 însemnând „văzând cu proprii ochi”. 00:03:06.379 --> 00:03:08.970 Herodot a fost primul care a examinat trecutul 00:03:08.970 --> 00:03:12.816 prin combinarea diferitelor tipuri de dovezi ce erau colectate: 00:03:12.816 --> 00:03:15.007 opsis, sau mărturiri oculare, 00:03:15.007 --> 00:03:17.124 akoe, sau zvonuri, 00:03:17.124 --> 00:03:19.824 şi ta legomena, sau tradiţie. 00:03:19.824 --> 00:03:22.350 Apoi se folosea de gnome, sau raţiune, 00:03:22.350 --> 00:03:26.350 pentru a ajunge la concluzii despre ce s-a întâmplat cu adevărat. NOTE Paragraph 00:03:26.350 --> 00:03:29.780 Mulţi dintre cititorii timpurii ai cărţii erau de fapt ascultători. 00:03:29.780 --> 00:03:33.256 „Istorii” a fost scrisă original în 28 de capitole, 00:03:33.256 --> 00:03:37.261 fiecare durând aproape patru ore să fie citită cu voce tare. 00:03:37.261 --> 00:03:40.331 Cu cât grecii îşi creşteau puterea şi influenţa, 00:03:40.337 --> 00:03:44.023 scrierile lui Herodot şi ideea istoriei s-au răspândit 00:03:44.023 --> 00:03:46.473 în toate regiunile mediteraneene. NOTE Paragraph 00:03:46.473 --> 00:03:49.934 Ca prim istoric propriu-zis, Herodot nu era perfect. 00:03:49.934 --> 00:03:53.039 Uneori, favoriza grecii în ciuda persanilor 00:03:53.039 --> 00:03:56.416 şi credea mult prea repede unele poveşti pe care le auzea, 00:03:56.416 --> 00:03:59.121 ce se dovedeau a fi neadevăruri. 00:03:59.121 --> 00:04:01.862 Totuși, dovezile moderne au explicat 00:04:01.862 --> 00:04:04.950 unele dintre spusele sale ce păreau de necrezut. 00:04:04.950 --> 00:04:08.742 De exemplu, există o specie de marmote în munţii Himalaya 00:04:08.742 --> 00:04:11.638 ce împrăştie praf de aur în timp ce sapă. 00:04:11.638 --> 00:04:13.828 Cuvântul folosit de persanii antici pentru marmote 00:04:13.828 --> 00:04:16.828 seamănă destul de mult cu cel folosit pentru furnici, 00:04:16.828 --> 00:04:21.728 aşa că se poate ca Herodot să fi fost victima unei erori de traducere. NOTE Paragraph 00:04:21.728 --> 00:04:25.691 În linii mari, pentru cineva care a scris într-un stil cu totul nou, 00:04:25.691 --> 00:04:28.159 Herodot s-a descurcat remarcabil de bine, 00:04:28.159 --> 00:04:32.838 Istoria, chiar până în prezent, a suferit mereu de parţialitate 00:04:32.838 --> 00:04:35.239 şi de greşelile istoricilor. 00:04:35.239 --> 00:04:38.299 Metoda lui Herodot şi creativitatea i-au adus titlul 00:04:38.299 --> 00:04:42.601 pe care autorul roman Cicero i l-a dat sute de ani mai târziu: 00:04:42.601 --> 00:04:45.501 „Părintele istoriei”.