1
00:00:00,000 --> 00:00:01,000
Dintre cele cinci simţuri,

2
00:00:01,000 --> 00:00:04,000
văzul este cel pe care-l apreciez cel mai mult

3
00:00:04,000 --> 00:00:07,000
şi este cel pe care pot cel mai puţin să-l iau drept sigur.

4
00:00:07,000 --> 00:00:10,000
Asta se datorează în parte tatălui meu, care a fost orb.

5
00:00:11,000 --> 00:00:13,000
Se ştia că, în general, nu făcea mare caz de asta.

6
00:00:13,000 --> 00:00:14,000
Odată, în Noua Scoţie,

7
00:00:14,000 --> 00:00:16,000
când am fost să vedem o eclipsă totală de soare,

8
00:00:17,000 --> 00:00:19,000
da, cea care e şi în melodia lui Carly Simon,

9
00:00:19,000 --> 00:00:21,000
care se poate sau nu referi

10
00:00:21,000 --> 00:00:24,000
la James Taylor, Warren Beatty sau Mick Jagger; nu ştim sigur.

11
00:00:24,000 --> 00:00:27,000
Au împărţit nişte ochelari din plastic închişi la culoare

12
00:00:27,000 --> 00:00:29,000
care ne permiteau să privim direct spre soare

13
00:00:29,000 --> 00:00:30,000
fără să ne afecteze ochii.

14
00:00:31,000 --> 00:00:32,000
Dar tata s-a speriat tare:

15
00:00:32,000 --> 00:00:33,000
nu voia să facem aşa ceva,

16
00:00:34,000 --> 00:00:37,000
ci să folosim nişte periscoape ieftine din carton,

17
00:00:37,000 --> 00:00:40,000
să nu fie absolut nicio posibilitate să ne afecteze ochii.

18
00:00:41,000 --> 00:00:42,000
Pe atunci, mi s-a părut cam ciudat.

19
00:00:43,000 --> 00:00:44,000
Ceea ce nu ştiam eu atunci

20
00:00:44,000 --> 00:00:46,000
era că tata se născuse cu o vedere perfect normală.

21
00:00:47,000 --> 00:00:49,000
Când el şi sora sa Martha erau foarte mici,

22
00:00:49,000 --> 00:00:52,000
mama lor i-a dus să vadă o eclipsă totală,

23
00:00:52,000 --> 00:00:53,000
o eclipsă de soare,

24
00:00:53,000 --> 00:00:54,000
şi, la puţin timp,

25
00:00:54,000 --> 00:00:57,000
amândoi au început să-şi piardă vederea.

26
00:00:58,000 --> 00:00:59,000
Decenii mai târziu,

27
00:00:59,000 --> 00:01:01,000
s-a aflat că sursa orbirii lor

28
00:01:01,000 --> 00:01:04,000
era, cel mai posibil, un tip de infecţie bacteriană.

29
00:01:04,000 --> 00:01:05,000
Din câte putem spune,

30
00:01:05,000 --> 00:01:09,000
n-a avut nimic de-a face cu eclipsa de soare,

31
00:01:09,000 --> 00:01:11,000
dar, pe atunci, bunica intrase deja în mormânt

32
00:01:11,000 --> 00:01:12,000
crezând că fusese vina ei.

33
00:01:14,000 --> 00:01:17,000
Aşadar, tata a absolvit Harvardul în 1946,

34
00:01:17,000 --> 00:01:18,000
s-a însurat cu mama

35
00:01:18,000 --> 00:01:21,000
şi a cumpărat o casă în Lexington, Massachusetts,

36
00:01:21,000 --> 00:01:25,000
unde fuseseră trase primele focuri împotriva britanicilor în 1775,

37
00:01:25,000 --> 00:01:27,000
deşi n-am atins niciunul până la Concord.

38
00:01:27,000 --> 00:01:29,000
S-a angajat la Raytheon,

39
00:01:29,000 --> 00:01:31,000
proiectând sisteme de ghidare

40
00:01:31,000 --> 00:01:34,000
care făceau parte din Ruta 128 a axei de tehnologii înalte a acelor zile,

41
00:01:34,000 --> 00:01:37,000
echivalentul din anii '70 a Silicone Valley.

42
00:01:37,000 --> 00:01:40,000
Tata nu era un tip prea militarist,

43
00:01:40,000 --> 00:01:43,000
dar îi părea rău că nu putuse lupta în al Doilea Război Mondial

44
00:01:43,000 --> 00:01:44,000
din cauza handicapului său,

45
00:01:44,000 --> 00:01:46,000
deşi l-au lăsat să treacă

46
00:01:46,000 --> 00:01:50,000
examenul fizic al armatei care dura câteva ore,

47
00:01:50,000 --> 00:01:51,000
până au ajuns chiar la ultimul test,

48
00:01:51,000 --> 00:01:52,000
cel al vederii.

49
00:01:52,000 --> 00:01:56,000
(Râsete)

50
00:01:56,000 --> 00:01:59,000
Aşadar, tata a început să obțină toate aceste brevete

51
00:01:59,000 --> 00:02:02,000
şi să câştige reputaţia de geniu orb, inginer de rachete, inventator.

52
00:02:02,000 --> 00:02:03,000
Dar, pentru noi, era doar tata

53
00:02:03,000 --> 00:02:07,000
şi viaţa în casă era destul de normală.

54
00:02:07,000 --> 00:02:09,000
Copil fiind, mă uitam mult la televizor

55
00:02:09,000 --> 00:02:11,000
şi aveam o grămadă de hobby-uri de tocilar,

56
00:02:11,000 --> 00:02:14,000
cum ar fi mineralogia sau microbiologia şi programul spaţial

57
00:02:14,000 --> 00:02:15,000
şi puţintică politică.

58
00:02:15,000 --> 00:02:17,000
Jucam mult şah.

59
00:02:17,000 --> 00:02:18,000
Dar, la 14 ani,

60
00:02:18,000 --> 00:02:19,000
un prieten mi-a trezit interesul în benzi desenate

61
00:02:19,000 --> 00:02:22,000
şi am decis că din asta vreau să-mi câştig existenţa.

62
00:02:23,000 --> 00:02:24,000
Iată-l pe tata:

63
00:02:24,000 --> 00:02:29,000
e om de ştiinţă, inginer şi contractor militar.

64
00:02:30,000 --> 00:02:33,000
Şi are patru copii, da?

65
00:02:33,000 --> 00:02:34,000
Unul a crescut şi a devenit specialist în calculatoare,

66
00:02:34,000 --> 00:02:36,000
una a intrat în Marina Militară,

67
00:02:37,000 --> 00:02:38,000
unul a devenit inginer

68
00:02:39,000 --> 00:02:40,000
şi iată-mă pe mine:

69
00:02:41,000 --> 00:02:43,000
artistul de benzi desenate.

70
00:02:43,000 --> 00:02:46,000
(Râsete)

71
00:02:46,000 --> 00:02:47,000
Asta, din întâmplare, mă face opusul lui Dean Kamen,

72
00:02:47,000 --> 00:02:49,000
căci eu sunt artist de benzi desenate, fiu de inventator,

73
00:02:49,000 --> 00:02:51,000
iar el este inventator, fiul unui artist de benzi desenate.

74
00:02:52,000 --> 00:02:53,000
(Râsete)

75
00:02:53,000 --> 00:02:55,000
Da, e adevărat.

76
00:02:55,000 --> 00:02:58,000
(Aplauze)

77
00:02:58,000 --> 00:03:00,000
Amuzant este că tata avea mare încredere în mine.

78
00:03:00,000 --> 00:03:03,000
Avea încredere în abilităţile mele de desenator,

79
00:03:03,000 --> 00:03:06,000
deşi nu avea nicio dovadă directă că aş fi bun de ceva,

80
00:03:06,000 --> 00:03:08,000
tot ce vedea el era în ceaţă.

81
00:03:08,000 --> 00:03:10,000
Asta dă un nou sens expresiei "credinţă oarbă",

82
00:03:10,000 --> 00:03:14,000
care, pentru mine, nu are conotaţia negativă pe care o are pentru alţi oameni.

83
00:03:15,000 --> 00:03:18,000
Credinţa în lucruri care nu pot fi văzute, nu pot fi dovedite

84
00:03:18,000 --> 00:03:22,000
nu e genul de credinţă pe care s-o fi îmbrăţişat eu vreodată prea mult.

85
00:03:22,000 --> 00:03:23,000
Eu înclin spre ştiinţă,

86
00:03:23,000 --> 00:03:25,000
unde ceea ce vezi

87
00:03:25,000 --> 00:03:28,000
şi poţi verifica este fundaţia a ceea ce ştim.

88
00:03:29,000 --> 00:03:31,000
Dar e şi o cale de mijloc.

89
00:03:31,000 --> 00:03:34,000
O cale de mijloc bătătorită de persoane precum Charles Babbage

90
00:03:34,000 --> 00:03:38,000
şi computerele lui acţionate de abur care nu au fost construite niciodată.

91
00:03:38,000 --> 00:03:40,000
Nimeni nu a înţeles exact ce avea el în cap,

92
00:03:40,000 --> 00:03:43,000
cu excepţia Adei Lovelace,

93
00:03:44,000 --> 00:03:47,000
şi a murit încercând să urmeze acest vis.

94
00:03:47,000 --> 00:03:49,000
Vannevar Bush cu al lui Memex,

95
00:03:49,000 --> 00:03:52,000
ideea conform căreia cunoaşterea umană e la degetul tău mic.

96
00:03:52,000 --> 00:03:54,000
El a avut această viziune.

97
00:03:54,000 --> 00:03:55,000
Şi cred că mulţi oameni din vremea lui

98
00:03:55,000 --> 00:03:57,000
au crezut probabil că e cam nebun.

99
00:03:57,000 --> 00:03:59,000
Şi, într-adevăr, putem privi înapoi şi să spunem:

100
00:03:59,000 --> 00:04:03,000
"Da, haha, totul e microfilm." Dar acesta e...

101
00:04:03,000 --> 00:04:06,000
Nu asta e ideea. El a înţeles forma viitorului.

102
00:04:06,000 --> 00:04:10,000
La fel şi J.C.R. Liklider şi conceptele sale de interacţiune între computer şi om.

103
00:04:10,000 --> 00:04:13,000
Acelaşi lucru: a înţeles forma viitorului,

104
00:04:13,000 --> 00:04:16,000
chiar dacă era ceva ce urma

105
00:04:16,000 --> 00:04:19,000
să fie implementat de oameni mult mai târziu.

106
00:04:19,000 --> 00:04:22,000
Sau Paul Barron, cu viziunea lui asupra comutării pachetelor.

107
00:04:22,000 --> 00:04:24,000
Aproape nimeni nu i-a dat atenţie în vremea lui.

108
00:04:25,000 --> 00:04:27,000
Sau chiar şi cei care au reuşit,

109
00:04:27,000 --> 00:04:30,000
cei de la Bolt, Beranek şi Newman din Boston,

110
00:04:30,000 --> 00:04:32,000
care doar au schiţat aceste structuri

111
00:04:32,000 --> 00:04:35,000
din ceea ce urma sa devina până la urmă o reţea globală.

112
00:04:35,000 --> 00:04:39,000
Şi schiţând pe spatele unui şerveţel şi pe hârtiuţe

113
00:04:39,000 --> 00:04:41,000
şi dezbătând la cină la Howard Johnson...

114
00:04:41,000 --> 00:04:43,000
pe Ruta 128, în Lexington, Massachusetts,

115
00:04:43,000 --> 00:04:46,000
la doar 3 km de locul unde studiam tactica reginei întârziate

116
00:04:46,000 --> 00:04:48,000
şi ascultam Gladys Knight & the Pips

117
00:04:48,000 --> 00:04:50,000
cântând "Midnight Train to Georgia" în timp ce...

118
00:04:50,000 --> 00:04:51,000
(Râsete)

119
00:04:51,000 --> 00:04:54,000
...în fotoliul mare al tatei.

120
00:04:54,000 --> 00:04:56,000
Aşadar, există trei tipuri de viziune, da?

121
00:04:56,000 --> 00:04:59,000
Viziunea bazată pe ceea ce nu putem vedea,

122
00:04:59,000 --> 00:05:02,000
viziunea asupra nevăzutului şi necunoscutului.

123
00:05:02,000 --> 00:05:05,000
Viziunea a ceea ce a fost deja dovedit sau poate fi stabilit.

124
00:05:05,000 --> 00:05:07,000
Şi acest al treilea tip

125
00:05:08,000 --> 00:05:10,000
de viziune, a ceva ce

126
00:05:10,000 --> 00:05:11,000
poate fi, care e posibil să fie,

127
00:05:12,000 --> 00:05:15,000
pe baza cunoaşterii, dar nu a fost încă dovedit.

128
00:05:15,000 --> 00:05:20,000
Aţi văzut multe exemple de oameni care urmăresc o asemenea viziune în ştiinţă,

129
00:05:20,000 --> 00:05:22,000
dar cred că e valabil şi în arte, în politică,

130
00:05:22,000 --> 00:05:25,000
e valabil şi în încercările personale.

131
00:05:25,000 --> 00:05:27,000
Se ajunge, de fapt, la patru principii de bază:

132
00:05:27,000 --> 00:05:29,000
învaţă de la toţi,

133
00:05:29,000 --> 00:05:31,000
nu urma pe nimeni,

134
00:05:31,000 --> 00:05:33,000
urmăreşte tiparele

135
00:05:33,000 --> 00:05:34,000
şi munceşte pe brânci.

136
00:05:34,000 --> 00:05:37,000
Cred că acestea sunt cele patru principii valabile aici.

137
00:05:37,000 --> 00:05:39,000
Şi cea de-a treia e, în mod deosebit,

138
00:05:39,000 --> 00:05:41,000
cea în care viziunile asupra viitorului

139
00:05:41,000 --> 00:05:43,000
încep să se manifeste.

140
00:05:43,000 --> 00:05:45,000
Interesant e că această modalitate de a privi lumea

141
00:05:46,000 --> 00:05:48,000
e, după opinia mea, doar una din cele trei feluri

142
00:05:48,000 --> 00:05:50,000
care se manifestă în diferite domenii de strădanie.

143
00:05:50,000 --> 00:05:52,000
În benzile desenate, ştiu că

144
00:05:52,000 --> 00:05:55,000
duce la un fel de atitudine formalistă

145
00:05:55,000 --> 00:05:57,000
spre înţelegerea felului cum funcţionează.

146
00:05:57,000 --> 00:06:00,000
Apoi e celălalt tip de atitudine, clasic,

147
00:06:00,000 --> 00:06:02,000
care îmbrăţişează frumuseţea şi meşteşugul.

148
00:06:02,000 --> 00:06:06,000
Alta care crede în transparenţa pură a conţinutului.

149
00:06:06,000 --> 00:06:08,000
Apoi e alta,

150
00:06:08,000 --> 00:06:10,000
care pune accent pe unicitatea experienţei umane,

151
00:06:10,000 --> 00:06:12,000
pe sinceritate şi neprelucrare.

152
00:06:12,000 --> 00:06:14,000
Sunt patru feluri foarte diferite de a privi lumea. Le-am denumit:

153
00:06:14,000 --> 00:06:18,000
clasicistul, animistul, formalistul şi iconoclastul.

154
00:06:18,000 --> 00:06:19,000
Par să corespundă mai mult sau mai puţin

155
00:06:19,000 --> 00:06:22,000
celor patru subdiviziuni ale gândirii umane, după Jung.

156
00:06:24,000 --> 00:06:26,000
Reflectă o dihotomie între artă şi desfătare

157
00:06:26,000 --> 00:06:28,000
în stânga şi în dreapta;

158
00:06:28,000 --> 00:06:30,000
tradiţie şi revoluţie sus şi jos.

159
00:06:30,000 --> 00:06:32,000
Pe diagonală, aveţi conţinut şi formă,

160
00:06:32,000 --> 00:06:34,000
apoi frumuseţe şi adevăr.

161
00:06:34,000 --> 00:06:35,000
Şi probabil se aplică la fel de bine

162
00:06:35,000 --> 00:06:38,000
la muzică, filme şi arte frumoase,

163
00:06:38,000 --> 00:06:41,000
care nu au nimic de-a face cu viziunea,

164
00:06:41,000 --> 00:06:44,000
nici chiar cu tema conferinţei noastre,

165
00:06:44,000 --> 00:06:45,000
"Inspirat din natură",

166
00:06:45,000 --> 00:06:48,000
cu excepţia fabulei cu broasca

167
00:06:48,000 --> 00:06:51,000
ce îl cară pe spate pe scorpion să-l treacă râul,

168
00:06:51,000 --> 00:06:53,000
pentru că scorpionul promisese să n-o înţepe.

169
00:06:53,000 --> 00:06:55,000
Dar scorpionul o înţeapă până la urmă şi mor amândoi.

170
00:06:55,000 --> 00:06:58,000
Nu înainte ca broasca să-l întrebe de ce, iar el răspunde:

171
00:06:58,000 --> 00:06:59,000
"Pentru că e în natura mea".

172
00:06:59,000 --> 00:07:01,000
La acest sens, da.

173
00:07:01,000 --> 00:07:03,000
(Râsete)

174
00:07:03,000 --> 00:07:04,000
Deci...

175
00:07:05,000 --> 00:07:08,000
Aceasta era natura mea. Am observat

176
00:07:08,000 --> 00:07:10,000
că drumul pe care l-am ales pentru a descoperi

177
00:07:10,000 --> 00:07:13,000
acest centru de interes în munca mea

178
00:07:13,000 --> 00:07:15,000
şi cine eram,

179
00:07:15,000 --> 00:07:17,000
l-am văzut ca pe un drum spre descoperire.

180
00:07:17,000 --> 00:07:19,000
Eram eu, acceptându-mi propria natură,

181
00:07:19,000 --> 00:07:21,000
ceea ce înseamnă

182
00:07:21,000 --> 00:07:24,000
că n-am sărit prea departe de trunchi.

183
00:07:26,000 --> 00:07:28,000
Ce face o "gândire ştiinţifică"

184
00:07:28,000 --> 00:07:30,000
în artă?

185
00:07:31,000 --> 00:07:32,000
Am început să fac benzi desenate,

186
00:07:32,000 --> 00:07:34,000
dar am încercat şi să le înţeleg, aproape imediat.

187
00:07:34,000 --> 00:07:37,000
Printre cele mai interesante lucruri la benzile desenate, am descoperit,

188
00:07:37,000 --> 00:07:39,000
a fost că benzile desenate sunt un mijloc vizual,

189
00:07:39,000 --> 00:07:43,000
dar încearcă să includă toate simţurile în el.

190
00:07:43,000 --> 00:07:47,000
Aşadar, diferite elemente din benzile desenate, cum ar fi imaginile şi cuvintele,

191
00:07:47,000 --> 00:07:50,000
diferitele simboluri, alături de toate celelalte

192
00:07:50,000 --> 00:07:51,000
pe care benzile desenate le prezintă

193
00:07:51,000 --> 00:07:53,000
sunt toate împinse spre un singur canal, vederea.

194
00:07:53,000 --> 00:07:55,000
Ai elemente precum asemănarea,

195
00:07:55,000 --> 00:07:58,000
unde ceva ce seamănă cu lumea fizică poate fi abstractizat

196
00:07:58,000 --> 00:08:00,000
în câteva direcţii diferite:

197
00:08:00,000 --> 00:08:02,000
abstractizate din asemănare,

198
00:08:02,000 --> 00:08:04,000
dar păstrând încă sensul complet,

199
00:08:04,000 --> 00:08:08,000
sau abstractizate distanţându-se de asemănare şi sens spre planul imaginii.

200
00:08:08,000 --> 00:08:10,000
Aduceţi toate acestea laolaltă şi obţineţi o hartă frumoasă

201
00:08:10,000 --> 00:08:13,000
ale întregii graniţe a iconografiei vizuale

202
00:08:13,000 --> 00:08:15,000
pe care benzile desenate o pot cuprinde.

203
00:08:15,000 --> 00:08:18,000
Şi, dacă mergi spre dreapta, ai şi limbajul,

204
00:08:18,000 --> 00:08:21,000
căci se abstractizează şi mai mult de asemănare,

205
00:08:21,000 --> 00:08:23,000
dar păstrând încă sensul.

206
00:08:24,000 --> 00:08:26,000
Vederea este solicitată să reprezinte sunetul

207
00:08:26,000 --> 00:08:29,000
şi să înţeleagă proprietăţile comune ale celor două

208
00:08:29,000 --> 00:08:31,000
şi moştenirea lor comună, de asemenea,

209
00:08:31,000 --> 00:08:34,000
ca să încerce să reprezinte textura sunetului,

210
00:08:34,000 --> 00:08:38,000
să-i capteze caracteristicile esenţiale prin ilustraţii.

211
00:08:39,000 --> 00:08:41,000
Şi există şi un echilibru

212
00:08:41,000 --> 00:08:43,000
între vizibil şi invizibil în benzile desenate.

213
00:08:44,000 --> 00:08:46,000
Benzile desenate sunt un fel de apel şi răspuns

214
00:08:46,000 --> 00:08:47,000
în care artistul îţi oferă

215
00:08:47,000 --> 00:08:48,000
să vezi ceva în interiorul cadrelor,

216
00:08:48,000 --> 00:08:52,000
apoi îţi oferă ceva de imaginat între cadre.

217
00:08:53,000 --> 00:08:55,000
Un alt simţ

218
00:08:55,000 --> 00:08:58,000
reprezentat de imaginile benzilor desenate este timpul.

219
00:08:59,000 --> 00:09:02,000
Succesiunea e un aspect foarte important la benzile desenate.

220
00:09:03,000 --> 00:09:05,000
Benzile desenate prezintă un fel de hartă temporală.

221
00:09:06,000 --> 00:09:09,000
Această hartă temporală a fost ceva ce a activat benzile desenate moderne,

222
00:09:09,000 --> 00:09:12,000
dar eu mă întrebam dacă nu cumva activează

223
00:09:12,000 --> 00:09:14,000
şi altfel de forme.

224
00:09:14,000 --> 00:09:15,000
Şi am găsit câteva în istorie.

225
00:09:16,000 --> 00:09:19,000
Puteţi observa acelaşi principiu operând

226
00:09:19,000 --> 00:09:22,000
în aceste versiuni vechi ale aceleiaşi idei.

227
00:09:22,000 --> 00:09:24,000
Forma de artă intră în coliziune

228
00:09:24,000 --> 00:09:25,000
cu tehnologia dată,

229
00:09:25,000 --> 00:09:29,000
fie că e pictată pe piatră, ca Mormântul Scribului din Egiptul antic,

230
00:09:29,000 --> 00:09:31,000
sau ca sculptură în basorelief ce se ridică pe o columnă de piatră,

231
00:09:32,000 --> 00:09:34,000
sau o broderie lungă de 60 de metri,

232
00:09:34,000 --> 00:09:36,000
sau piele de căprioară sau scoarţă de copac pictate

233
00:09:36,000 --> 00:09:39,000
ce se desfăşoară pe 88 de pagini împăturite in evantai.

234
00:09:39,000 --> 00:09:41,000
Interesant e că, după ce ajungi la tipar,

235
00:09:41,000 --> 00:09:43,000
şi asta se întâmplă din 1450, apropo,

236
00:09:43,000 --> 00:09:45,000
încep să se observe toate caracteristicile benzilor desenate moderne:

237
00:09:45,000 --> 00:09:47,000
aranjarea în cadre rectilinii,

238
00:09:47,000 --> 00:09:49,000
desen în linii simple, fără tonuri

239
00:09:49,000 --> 00:09:52,000
şi secvenţa de citire de la stânga la dreapta.

240
00:09:53,000 --> 00:09:54,000
Şi, de 100 de ani,

241
00:09:54,000 --> 00:09:57,000
se pot vedea deja baloane cu cuvinte şi texte

242
00:09:58,000 --> 00:10:00,000
şi e doar un pas de aici, aici.

243
00:10:01,000 --> 00:10:03,000
Am scris o carte despre asta în 1993,

244
00:10:03,000 --> 00:10:05,000
dar, pe măsură ce finalizam cartea,

245
00:10:05,000 --> 00:10:06,000
a trebuit să fac puţină culegere de text

246
00:10:06,000 --> 00:10:08,000
şi mă săturasem să mă tot duc la centrul de copiere din zonă,

247
00:10:08,000 --> 00:10:10,000
aşa că am cumpărat un calculator.

248
00:10:11,000 --> 00:10:14,000
Era ceva minor, nu era bun decât pentru introducere de text,

249
00:10:14,000 --> 00:10:17,000
dar tata îmi spusese de Legea lui Moore,

250
00:10:17,000 --> 00:10:20,000
datând de prin anii '70, şi ştiam ce urmează.

251
00:10:21,000 --> 00:10:23,000
Aşa că am ţinut ochii mari

252
00:10:23,000 --> 00:10:25,000
să văd dacă schimbarea care a avut loc

253
00:10:25,000 --> 00:10:28,000
când am trecut de la benzile desenate dinaintea tiparului la cele tipărite

254
00:10:28,000 --> 00:10:31,000
se va petrece când trecem mai departe, la benzile desenate de după tipar.

255
00:10:31,000 --> 00:10:33,000
Unul dintre primele lucruri propuse

256
00:10:33,000 --> 00:10:35,000
a fost să combinăm partea vizuală a benzilor desenate

257
00:10:35,000 --> 00:10:37,000
cu sunetul, mişcarea şi interactivitatea

258
00:10:37,000 --> 00:10:39,000
CD-ROM-urilor care se făceau pe atunci.

259
00:10:39,000 --> 00:10:41,000
Asta era chiar înaintea internetului.

260
00:10:41,000 --> 00:10:42,000
Unul din lucrurile pe care le-au făcut a fost

261
00:10:42,000 --> 00:10:44,000
să încerce să ia pagina aşa cum e ea

262
00:10:44,000 --> 00:10:45,000
şi să o transfere pe monitoare.

263
00:10:45,000 --> 00:10:47,000
Asta era o greşeală de tip McLuhan clasică

264
00:10:48,000 --> 00:10:51,000
de a aloca forma tehnologiei anterioare

265
00:10:51,000 --> 00:10:53,000
drept conţinutul noii tehnologii.

266
00:10:53,000 --> 00:10:54,000
Astfel, ceea ce făceau era

267
00:10:54,000 --> 00:10:56,000
să creeze nişte pagini de benzi desenate ce semănau cu cele tipărite

268
00:10:56,000 --> 00:10:59,000
şi introduceau sunetele şi mişcarea.

269
00:11:00,000 --> 00:11:02,000
Problema era că, dacă urmai această idee,

270
00:11:02,000 --> 00:11:05,000
ideea simplă că spaţiul e egal cu timpul în benzile desenate,

271
00:11:05,000 --> 00:11:07,000
ce se întâmplă e că, introducând sunetul şi mişcarea,

272
00:11:07,000 --> 00:11:11,000
care sunt fenomene temporale ce pot fi reprezentate doar prin timp,

273
00:11:11,000 --> 00:11:16,000
acestea distrug continuitatea prezentării.

274
00:11:17,000 --> 00:11:18,000
Interactivitatea era altceva.

275
00:11:18,000 --> 00:11:19,000
Sunt benzi desenate cu hipertext.

276
00:11:19,000 --> 00:11:20,000
Dar chestia la hipertext

277
00:11:20,000 --> 00:11:23,000
e că totul în hipertext e sau aici, sau nu e aici, sau e legat de aici.

278
00:11:23,000 --> 00:11:25,000
Este absolut ne-spaţial.

279
00:11:25,000 --> 00:11:28,000
Distanţa dintre Abraham Lincoln, la Lincoln penny,

280
00:11:28,000 --> 00:11:30,000
la Penny Marshall, la Planul Marshall,

281
00:11:30,000 --> 00:11:31,000
la "Planul 9", la 9 vieţi...

282
00:11:31,000 --> 00:11:33,000
e mereu aceeaşi.

283
00:11:33,000 --> 00:11:34,000
(Râsete)

284
00:11:34,000 --> 00:11:36,000
Dar, în benzile desenate,

285
00:11:37,000 --> 00:11:39,000
fiecare aspect sau element al lucrării

286
00:11:40,000 --> 00:11:43,000
are o relaţie spaţială cu oricare alt element tot timpul.

287
00:11:43,000 --> 00:11:44,000
Aşadar, întrebarea era:

288
00:11:44,000 --> 00:11:47,000
exista vreo cale de păstrare a relaţiei spaţiale,

289
00:11:47,000 --> 00:11:49,000
profitând, în acelaşi timp, de toate lucrurile

290
00:11:49,000 --> 00:11:51,000
pe care ni le poate oferi lumea digitală?

291
00:11:51,000 --> 00:11:53,000
Şi mi-am găsit propriul răspuns la asta

292
00:11:53,000 --> 00:11:55,000
în acele benzi desenate antice pe care vi le-am arătat.

293
00:11:56,000 --> 00:11:59,000
Fiecare era un rând neîntrerupt de citire,

294
00:11:59,000 --> 00:12:01,000
fie că mergea în zigzag de-a lungul pereţilor,

295
00:12:01,000 --> 00:12:03,000
sau în spirală în susul columnei,

296
00:12:03,000 --> 00:12:06,000
sau direct de la stânga spre dreapta, sau în zigzag invers

297
00:12:06,000 --> 00:12:08,000
de-a lungul acelor 88 de pagini ca un acordeon.

298
00:12:08,000 --> 00:12:10,000
Se întâmplă acelaşi lucru şi anume, ca ideea de bază ca:

299
00:12:11,000 --> 00:12:13,000
--pe măsură ce te mişti în spaţiu, te mişti în timp--

300
00:12:13,000 --> 00:12:15,000
este realizată fără niciun compromis,

301
00:12:15,000 --> 00:12:18,000
dar au apărut compromisuri odată cu tiparul.

302
00:12:18,000 --> 00:12:21,000
Spaţii adiacente nu mai erau momente adiacente,

303
00:12:21,000 --> 00:12:24,000
aşa că ideea principală a benzilor desenate era împărţită iar şi iar,

304
00:12:24,000 --> 00:12:25,000
iar şi iar...

305
00:12:25,000 --> 00:12:26,000
Şi m-am gândit: "Da, bine...

306
00:12:26,000 --> 00:12:28,000
Dacă e adevărat, e vreo cale,

307
00:12:29,000 --> 00:12:31,000
când trecem dincolo de tiparul de azi,

308
00:12:31,000 --> 00:12:33,000
să aducem cumva asta înapoi?"

309
00:12:34,000 --> 00:12:36,000
Monitorul

310
00:12:37,000 --> 00:12:39,000
e, tehnic, la fel de limitat ca şi o pagină, nu?

311
00:12:39,000 --> 00:12:41,000
Are altă formă dar, în afară de asta,

312
00:12:41,000 --> 00:12:43,000
are aceleaşi limitări principale.

313
00:12:43,000 --> 00:12:46,000
Asta se întâmplă doar când priveşti monitorul ca pe o pagină,

314
00:12:47,000 --> 00:12:49,000
nu când îl priveşti ca pe o fereastră.

315
00:12:50,000 --> 00:12:52,000
Şi iată ce am propus: poate am reuşi să creăm aceste benzi desenate

316
00:12:52,000 --> 00:12:53,000
pe pânze infinite,

317
00:12:54,000 --> 00:12:58,000
de-a lungul axei X, şi Y, şi a scărilor.

318
00:12:59,000 --> 00:13:01,000
Putem crea fire narative circulare care sunt circulare la propriu.

319
00:13:01,000 --> 00:13:04,000
Putem face o întorsatura în poveste care este chiar o întoarcere.

320
00:13:05,000 --> 00:13:07,000
Firele narative paralele pot fi chiar paralele.

321
00:13:09,000 --> 00:13:11,000
X, Y şi, de asemenea, Z.

322
00:13:12,000 --> 00:13:14,000
Aveam toate aceste noţiuni, era pe la sfârşitul anilor '90

323
00:13:14,000 --> 00:13:17,000
şi toţi din breasla mea credeau că sunt cam nebun.

324
00:13:18,000 --> 00:13:20,000
Dar multe persoane de atunci au mers mai departe şi chiar au făcut asta.

325
00:13:20,000 --> 00:13:22,000
Vă voi arăta acum câteva.

326
00:13:23,000 --> 00:13:26,000
Iată o bandă desenată de facultate de începuturi a unui coleg pe nume Jason Lex.

327
00:13:30,000 --> 00:13:32,000
Observaţi ce se întâmplă aici.

328
00:13:32,000 --> 00:13:34,000
Ceea ce caut e o mutaţie de durată,

329
00:13:34,000 --> 00:13:36,000
asta căutăm toţi.

330
00:13:36,000 --> 00:13:38,000
Pe măsură ce media se îndreaptă spre o nouă eră,

331
00:13:38,000 --> 00:13:41,000
căutăm mutaţii

332
00:13:41,000 --> 00:13:45,000
care sunt durabile, care au puterea de a rezista.

333
00:13:45,000 --> 00:13:49,000
Luăm ideea simplă de a prezenta benzile desenate într-un mediu vizual,

334
00:13:49,000 --> 00:13:52,000
apoi o realizăm până la capăt, de la început, până la final.

335
00:13:52,000 --> 00:13:54,000
Întreaga bandă desenată pe care tocmai aţi văzut-o

336
00:13:54,000 --> 00:13:56,000
e pe ecran chiar acum.

337
00:13:56,000 --> 00:13:59,000
Dar, deşi trăim fiecare parte pe rând,

338
00:13:59,000 --> 00:14:01,000
doar aici a ajuns tehnologia acum.

339
00:14:01,000 --> 00:14:03,000
Pe măsură ce tehnologia evoluează,

340
00:14:03,000 --> 00:14:06,000
când avem ecrane în care ne cufundăm cu totul sau mai ştiu eu ce,

341
00:14:06,000 --> 00:14:08,000
astfel de lucruri doar vor progresa.

342
00:14:08,000 --> 00:14:10,000
Se vor adapta.

343
00:14:10,000 --> 00:14:12,000
Se vor adapta la mediul lor:

344
00:14:12,000 --> 00:14:14,000
e o mutaţie durabilă.

345
00:14:15,000 --> 00:14:17,000
Să vă mai arăt una. E a lui Drew Weing.

346
00:14:17,000 --> 00:14:18,000
Se numeşte

347
00:14:18,000 --> 00:14:20,000
"Pop contemplă moartea termică a Universului".

348
00:14:46,000 --> 00:14:47,000
Observaţi ce se întâmplă aici!

349
00:14:48,000 --> 00:14:51,000
Pe măsură ce desenăm aceste poveşti pe pânze infinite,

350
00:14:53,000 --> 00:14:56,000
se creează o expresie mai pură

351
00:14:57,000 --> 00:14:59,000
a sensului acestui mediu.

352
00:15:04,000 --> 00:15:06,000
Vom trece de asta puţin mai repede... înţelegeţi voi.

353
00:15:06,000 --> 00:15:08,000
Vreau să ajung la ultimul cadru.

354
00:15:14,000 --> 00:15:17,000
(Râsete)

355
00:15:17,000 --> 00:15:18,000
Aşa...

356
00:15:20,000 --> 00:15:22,000
(Râsete)

357
00:15:25,000 --> 00:15:28,000
(Râsete)

358
00:15:31,000 --> 00:15:32,000
Încă una...

359
00:15:34,000 --> 00:15:36,000
Că tot era vorba de pânze infinite...

360
00:15:37,000 --> 00:15:39,000
E făcut de un tip pe nume Daniel Merlin Goodbrey din Marea Britanie.

361
00:15:40,000 --> 00:15:42,000
De ce e important?

362
00:15:43,000 --> 00:15:45,000
Cred că e important pentru că media,

363
00:15:46,000 --> 00:15:47,000
toate mediile media,

364
00:15:48,000 --> 00:15:51,000
ne oferă o fereastră înapoi spre lumea noastră.

365
00:15:51,000 --> 00:15:53,000
Ar putea fi acel film artistic,

366
00:15:53,000 --> 00:15:56,000
sau, până la urmă, realitatea virtuală, sau echivalentul ei,

367
00:15:56,000 --> 00:15:58,000
un tip de ecran în care te afunzi,

368
00:15:58,000 --> 00:16:03,000
ne va oferi cea mai eficientă evadare din lumea în care ne aflăm.

369
00:16:03,000 --> 00:16:06,000
De aceea majoritatea se întorc la naraţiune, este un mod de evadare.

370
00:16:06,000 --> 00:16:09,000
Dar media ne oferă o fereastră

371
00:16:09,000 --> 00:16:12,000
înapoi spre lumea în care trăim.

372
00:16:13,000 --> 00:16:15,000
Şi, când media evoluează

373
00:16:16,000 --> 00:16:21,000
astfel încât identitatea media devine tot mai unică.

374
00:16:21,000 --> 00:16:24,000
Pentru că acum priviţi benzile desenate la puterea a treia:

375
00:16:24,000 --> 00:16:27,000
benzi desenate care seamănă mai mult ca oricând cu benzile desenate.

376
00:16:28,000 --> 00:16:31,000
Când se întâmplă asta, le oferi oamenilor mai multe feluri

377
00:16:31,000 --> 00:16:34,000
de a re-intra în lume prin diferite ferestre.

378
00:16:35,000 --> 00:16:38,000
Când faci asta, le permiţi să facă triangulaţia lumii în care trăiesc

379
00:16:38,000 --> 00:16:40,000
şi să îi vadă forma.

380
00:16:40,000 --> 00:16:42,000
Din acest motiv cred că e important.

381
00:16:42,000 --> 00:16:44,000
Unul dintre mai multe motive, dar acum trebuie să plec.

382
00:16:44,000 --> 00:16:45,000
Mulţumesc că m-aţi invitat!