WEBVTT 00:00:13.601 --> 00:00:17.101 Tabelul lui Mendeleev e recunoscut instantaneu. 00:00:17.101 --> 00:00:19.699 Nu-l găsești doar în orice laborator de chimie, 00:00:19.699 --> 00:00:23.499 Îl vedem pe tricouri, pe căni de cafea și pe perdele de duș. 00:00:23.499 --> 00:00:26.316 Dar tabelul periodic nu e ceva la modă, trecător. 00:00:26.316 --> 00:00:29.383 E un tablou al geniului uman, 00:00:29.383 --> 00:00:34.566 la rând cu Taj Mahal, Mona Lisa și sandviciul de înghețată -- 00:00:34.566 --> 00:00:40.249 Creatorul tabelului, Dmitri Mendeleev, este un autentic nume faimos. 00:00:40.249 --> 00:00:42.934 Dar de ce? Ce-i așa grozav despre el și tabelul lui? 00:00:42.934 --> 00:00:46.050 Pentru că a făcut o listă inteligibilă de elemente cunoscute la vremea lui? 00:00:46.050 --> 00:00:50.267 Neh. Nu obții un loc de onoare în știință doar pentru o listă. 00:00:50.267 --> 00:00:54.518 De fapt, Mendeleev n-a fost primul care a făcut-o. 00:00:54.518 --> 00:00:58.583 Atunci, poate, pentru că Mendeleev a grupat elementele cu proprietăți similare? 00:00:58.583 --> 00:01:01.416 Nu chiar. Și asta fusese deja făcut. 00:01:01.416 --> 00:01:03.999 Atunci prin ce a fost Mendeleev genial? 00:01:03.999 --> 00:01:08.034 Să ne uităm la una din primele versiuni ale tabelului de prin 1870. 00:01:08.034 --> 00:01:12.317 Vedem elementele, cu simboluri din două litere, aranjate într-un tabel. 00:01:12.317 --> 00:01:15.483 Uitați-vă la a 3-a coloană, rândul 5. 00:01:15.483 --> 00:01:17.316 Este o liniuță acolo. 00:01:17.316 --> 00:01:22.100 Prin acea amplasare rezultă strălucirea genială a lui Mendeleev. 00:01:22.100 --> 00:01:25.583 Acea liniuță este știință. 00:01:25.583 --> 00:01:28.600 Punând o liniuță acolo, Dimitri făcea o afirmație îndrăzneață. 00:01:28.600 --> 00:01:31.100 El spunea -- parafrazez -- 00:01:31.100 --> 00:01:35.735 Voi încă n-ați descoperit acest element. Până atunci am să-i dau un nume. 00:01:35.735 --> 00:01:39.749 E în căsuța vecină cu Aluminiu, așa că îl voi numi eka-aluminiu. 00:01:39.749 --> 00:01:41.816 "eka" în sanscrită înseamnă unu. 00:01:41.816 --> 00:01:45.815 Nimeni nu găsise eka-aluminium încă, deci nu se știa nimic despre el, corect? 00:01:45.815 --> 00:01:51.066 Incorect! Bazat pe locul din tabel, Mendeleev i-a prezis toate proprietățile. 00:01:51.066 --> 00:01:55.716 Întâi, un atom de eka-aluminiu are greutatea atomică 68, 00:01:55.716 --> 00:01:58.366 cam de 68 de ori mai greu decât atomul de Hidrogen. 00:01:58.366 --> 00:02:02.966 Când eka-aluminiu e în stare pură, va fi un solid la temperatura camerei. 00:02:02.966 --> 00:02:04.967 E lucios, e bun conducător de căldură, 00:02:04.967 --> 00:02:07.358 poate fi laminat în plăci subțiri, filamentat în sârmă subțire, 00:02:07.404 --> 00:02:11.616 dar punctul de topire e scăzut, uimitor de scăzut. 00:02:11.616 --> 00:02:15.566 Oh, iar 1 cm cub din acest metal cântărește 6 g. 00:02:15.566 --> 00:02:20.133 Mendeleev a putut prezice toate astea din poziția golului vacant, 00:02:20.133 --> 00:02:23.799 și pentru că înțelegea cum se comportau elementele din jur. 00:02:23.799 --> 00:02:25.533 Câțiva ani după prezicerea lui, 00:02:25.533 --> 00:02:29.082 un francez pe nume Paul Emile Lecoq de Boisbaudran 00:02:29.082 --> 00:02:31.316 a descoperit un element nou într-un zăcământ 00:02:31.316 --> 00:02:35.100 și l-a nimit Galiu, după Gaul, numele istoric al Franței. 00:02:35.100 --> 00:02:38.883 Galiu e vecin cu Aluminiu în tabel. 00:02:38.883 --> 00:02:43.449 E de fapt eka-aluminiul prezis de Mendeleev. Deci a avut dreptate Mendeleev? 00:02:43.449 --> 00:02:46.915 Masa atomică a Galiului este 69.72. 00:02:46.915 --> 00:02:50.750 Un cm cub cântărește 5,9 grame. 00:02:50.750 --> 00:02:52.966 E un metal solid la temperatura camerei, 00:02:52.966 --> 00:02:56.132 dar se topește la 30 de grade Celsius, 00:02:56.132 --> 00:02:58.517 adică 85 grade Fahrenheit. 00:02:58.517 --> 00:03:01.049 Se topește în gură sau în palmă. 00:03:01.049 --> 00:03:03.966 Mendeleev nu a prezis doar Galiu, 00:03:03.966 --> 00:03:06.716 ci și alte elemente necunoscute la acea vreme: 00:03:06.716 --> 00:03:09.749 scandiu, germaniu, rheniu. 00:03:09.749 --> 00:03:13.899 Elementul pe care l-a numit eka-magneziu e acum numit technețiu. 00:03:13.899 --> 00:03:21.748 Technețiu e atât de rar că n-a putut fi izolat decât sintetizat într-un ciclotron abia în 1937, 00:03:21.748 --> 00:03:26.198 la 70 de ani după ce Dimitri i-a prezis existența, 00:03:26.198 --> 00:03:28.749 30 de ani după moartea sa. 00:03:28.749 --> 00:03:34.883 Dimitri a murit în 1970 fără Nobel Prize, dar a primit multe alte onoruri. 00:03:34.883 --> 00:03:43.399 În 1955, oamenii de știință de la UC Berkeley au creat 17 atomi dintr-un element necunoscut anterior. 00:03:43.399 --> 00:03:48.235 Acest element a umplut un loc gol în tabelul periodic la numărul atomic 101 00:03:48.235 --> 00:03:52.616 și a fost oficial numit Mendelevium, în 1963. 00:03:52.616 --> 00:03:55.816 Au existat peste 800 de premiați cu Premiul Nobel, 00:03:55.816 --> 00:03:59.551 dar numai 15 au un element chimic numit după ei. 00:03:59.551 --> 00:04:02.215 Deci data viitoare când te uiți la tabelul lui Mendeleev, 00:04:02.215 --> 00:04:06.782 fie de pe peretele clasei sau imprimat pe o cană de cafea 00:04:06.782 --> 00:04:10.549 Dmitri Mendeleev, arhitectul tabelului periodic, 00:04:10.549 --> 00:04:12.799 se va uita la tine din trecut.