WEBVTT

00:00:00.500 --> 00:00:03.940
Cel mai adesea, când oamenii vorbesc

00:00:03.940 --> 00:00:08.310
despre mitoză se referă la o celulă diplodă.

00:00:08.310 --> 00:00:10.670
Aşadar "diploid" înseamnă care are întregul complement

00:00:10.670 --> 00:00:13.780
de cromozomi - 2n cromozomi.

00:00:13.780 --> 00:00:15.950
Acesta este nucleul.

00:00:15.950 --> 00:00:17.410
Asta este întreaga celulă.

00:00:17.410 --> 00:00:19.960
Majoritatea spune că celula însăşi

00:00:19.960 --> 00:00:23.590
se replică în două celule diplode, aşadar se transformă

00:00:23.590 --> 00:00:29.710
în două celule, fiecare având întregul complement de cromozomi,

00:00:29.710 --> 00:00:30.640
2n cromozomi.

00:00:30.640 --> 00:00:33.400
Deci când oamenii spun că o celulă a trecut de mitoza,

00:00:33.400 --> 00:00:34.580
chiar asta înseamnă.

00:00:34.580 --> 00:00:37.850
Dar vreau să clarific ceva, formal,

00:00:37.850 --> 00:00:42.120
mitoza se referă doar la procesul de replicaţie

00:00:42.120 --> 00:00:45.350
al materialului genetic şi al nucleului.

00:00:45.350 --> 00:00:50.180
De exemplu, dacă aş desena asta - să desenez celula -

00:00:50.180 --> 00:00:54.300
are doi nuclei, fiecare cu

00:00:54.300 --> 00:00:57.770
un număr diploid de cromozomi,

00:00:57.770 --> 00:00:59.040
această celulă tocmai şi-a terminat mitoza.

00:00:59.040 --> 00:01:01.870
.....

00:01:01.870 --> 00:01:05.030
Nu a trecut prin citochineză, despre care vom vorbi

00:01:05.030 --> 00:01:07.730
un pic mai încolo, dar acesta este procesul

00:01:07.730 --> 00:01:12.430
în care citoplasma celulei se împarte în două

00:01:12.430 --> 00:01:13.490
celule diferite.

00:01:13.490 --> 00:01:17.160
Pentru a clarifica lucrurile, citolplasme este tot ceea ce

00:01:17.160 --> 00:01:21.630
este în afara nucleului.

00:01:21.630 --> 00:01:23.590
Voi vorbi despre asta imediat, dar retine

00:01:23.590 --> 00:01:25.680
ca în limbajul curent, se vorbeste despre asta

00:01:25.680 --> 00:01:26.670
în cadrul mitozei.

00:01:26.670 --> 00:01:28.860
Dacă ai un profesor mai tehnic,

00:01:28.860 --> 00:01:31.730
asta este cu adevărat mitoză.

00:01:31.730 --> 00:01:35.030
Înseamna împărţirea nucleului sau replicarea nucleului

00:01:35.030 --> 00:01:37.460
în două nuclee diferite.

00:01:37.460 --> 00:01:42.820
Normal, este însoţită de citochineză - când

00:01:42.820 --> 00:01:45.930
citoplasmele celor două celule se separă.

00:01:45.930 --> 00:01:51.250
Acestea fiind spuse, să vedem mecanismele mitozei.

00:01:51.250 --> 00:01:55.150
Primii paşi necesari mitozei

00:01:55.150 --> 00:01:58.920
au loc de fapt în afara mitozei, când în celulă

00:01:58.920 --> 00:02:02.883
se derulează activităţile zilnice - adică în timpul interfazei.

00:02:02.883 --> 00:02:07.570
.....

00:02:07.570 --> 00:02:10.449
Interfaza nu este o fază a mitozei,

00:02:10.449 --> 00:02:14.810
ci momentul in care celula "trăieşte".

00:02:14.810 --> 00:02:17.730
Să zicem că avem o celulă.

00:02:17.730 --> 00:02:20.460
O colorez verde.

00:02:20.460 --> 00:02:22.430
Aici e noua celulă.

00:02:22.430 --> 00:02:24.780
Acesta este nucleul.

00:02:24.780 --> 00:02:29.630
Are 2n cromozomi şi apoi creşte.

00:02:29.630 --> 00:02:32.790
Primeşte nutrimente din afara şi

00:02:32.790 --> 00:02:37.660
sintetizează proteine astfel încât să crească.

00:02:37.660 --> 00:02:42.610
Evident complementul cromozomial ramâne neschimbat.

00:02:42.610 --> 00:02:46.080
La un moment dat în timpul ciclului celular

00:02:46.080 --> 00:02:49.220
în timpul interfazei,

00:02:49.220 --> 00:02:52.460
acest lucru probabil nu îl veţi găsi în cursul de biologie,

00:02:52.460 --> 00:02:53.070
vor interveni nişte etape.

00:02:53.070 --> 00:02:56.650
Se numeşte G1 ce desemnează

00:02:56.650 --> 00:02:58.380
momentul în care celula creşte.

00:02:58.380 --> 00:03:00.840
Doar creşte, acumulează material

00:03:00.840 --> 00:03:05.990
şi apoi abia îşi replică

00:03:05.990 --> 00:03:06.770
cromozomii.

00:03:06.770 --> 00:03:09.760
Numărul cromozomilor încă este diploid.

00:03:09.760 --> 00:03:11.390
Hai să ne apropiem.

00:03:11.390 --> 00:03:12.160
Să desenez asta.

00:03:12.160 --> 00:03:16.490
Acesta se numeşte faza S a interfazei.

00:03:16.490 --> 00:03:19.190
Acum are loc replicaţia

00:03:19.190 --> 00:03:19.430
cromozomilor.

00:03:19.430 --> 00:03:22.340
Din nou, nu am ajuns încă la mitoza.

00:03:22.340 --> 00:03:28.910
În S are loc replicaţia cromozomilor.

00:03:28.910 --> 00:03:34.770
Dacă ar fi să vedem de aproape nucleul în timpul fazei S

00:03:34.770 --> 00:03:38.230
- să încep cu un organism

00:03:38.230 --> 00:03:40.940
care are doi cromozomi -

00:03:40.940 --> 00:03:45.210
Să spunem că suntem la începutul fazei S

00:03:45.210 --> 00:03:48.060
şi voi desene nişte cromozomi

00:03:48.060 --> 00:03:49.300
ca să clarific faptul că sunt în curs de replicare.

00:03:49.300 --> 00:03:54.010
Să zicem că acest cromozom e aici

00:03:54.010 --> 00:03:57.400
şi celălalt aici.

00:03:57.400 --> 00:04:01.180
În timpul fazei S, aceşti cromozomi se replică.

00:04:01.180 --> 00:04:02.430
Desenez nucleul aici.

00:04:02.430 --> 00:04:05.740
Am apropiat aici unde N este 1,

00:04:05.740 --> 00:04:10.050
unde complementul diploid reprezintă doi cromozomi.

00:04:10.050 --> 00:04:16.010
În timpul fazei S, cromozomii se vor replica

00:04:16.010 --> 00:04:21.269
- cel verde se va replica în totalitate -

00:04:21.269 --> 00:04:24.220
şi vor genera o copie fiecare,

00:04:24.220 --> 00:04:26.380
fiind conectaţi la nivelul centromerului.

00:04:26.380 --> 00:04:30.360
Fiecare copie e numită cromatidă,

00:04:30.360 --> 00:04:33.350
cel roşu va face acelaşi lucru.

00:04:33.350 --> 00:04:38.260
Chiar dacă sunt două cromatide, una pentru fiecare cromozom,

00:04:38.260 --> 00:04:41.170
avem patru cromatide, doua pentru fiecare cromozom,

00:04:41.170 --> 00:04:45.120
continuăm să spunem că avem doi cromozomi.

00:04:45.120 --> 00:04:47.000
Acesta este centromerul.

00:04:47.000 --> 00:04:52.410
Toate acestea se întâmplă în timpul fazei S,

00:04:52.410 --> 00:04:53.710
apoi celula continuă să crească.

00:04:53.710 --> 00:04:59.160
Ma concentrez din nou pe celulă - chiar dacă era deja mare,

00:04:59.160 --> 00:05:02.720
continuă să crească din ce în ce mai mult.

00:05:02.720 --> 00:05:05.930
Se măreşte în timpul fazei G2

00:05:05.930 --> 00:05:09.380
din ce în ce mai mult.

00:05:09.380 --> 00:05:12.400
Mai este o parte a celulei despre care

00:05:12.400 --> 00:05:13.900
nu am vorbit încă, dar despre care

00:05:13.900 --> 00:05:14.800
voi vorbi un pic.

00:05:14.800 --> 00:05:17.580
Nu este foarte important,

00:05:17.580 --> 00:05:19.010
dar contează scopul acestor centrozomi.

00:05:19.010 --> 00:05:21.530
Vor fi foarte importanţi mai târziu

00:05:21.530 --> 00:05:25.170
când celula se va diviza, aceştia se vor duplica de asemeni.

00:05:25.170 --> 00:05:27.270
Un centrozom e aici.

00:05:27.270 --> 00:05:29.860
...

00:05:29.860 --> 00:05:31.940
Are centrioli în interior.

00:05:31.940 --> 00:05:33.820
Nu asta e cel mai important, ci faptul

00:05:33.820 --> 00:05:36.370
că ei sunt cilindrici.

00:05:36.370 --> 00:05:38.560
Ca să nu încurci cuvintele

00:05:38.560 --> 00:05:41.710
ccentriol, centrozom şi centromeri,

00:05:41.710 --> 00:05:44.690
aceştia fiind punctele mici unde

00:05:44.690 --> 00:05:46.760
cele două cromatide se ataşează.

00:05:46.760 --> 00:05:51.640
Din nefericire, multe elemente din cadrul acestui proces

00:05:51.640 --> 00:05:53.520
poartă nume similare, sau chiar

00:05:53.520 --> 00:05:55.590
din cadrul celulei.

00:05:55.590 --> 00:05:57.320
Aceşti centrozomi despre care vom vorbi curând

00:05:57.320 --> 00:05:59.720
şi care sunt situaţi în afara nucleului

00:05:59.720 --> 00:06:05.260
se replică.

00:06:05.260 --> 00:06:08.280
Se replică tot în timpul interfazei.

00:06:08.280 --> 00:06:11.100
Înainte era doar unu, acum sunt doi.

00:06:11.100 --> 00:06:13.530
Fiecare la rândul lui are câte doi centrioli

00:06:13.530 --> 00:06:15.930
în interior, dar nu ne vom concentra

00:06:15.930 --> 00:06:17.020
asupra lor încă.

00:06:17.020 --> 00:06:20.460
Deci asta s-a întâmplat în timpul interfazei.

00:06:20.460 --> 00:06:23.280
Asta reprezintă cea mai mare parte din viaţa unei celule:

00:06:23.280 --> 00:06:24.420
creţte şi îşi continuă activitatea.

00:06:24.420 --> 00:06:26.200
Aş vrea sa fac o remarcă.

00:06:26.200 --> 00:06:29.310
Când am desenat ADN-ul, l-am desenat sub formă de cromozomi.

00:06:29.310 --> 00:06:32.140
Dar în realitate, în timpul interfazei,

00:06:32.140 --> 00:06:34.760
ADN-ul nu arată aşa.

00:06:34.760 --> 00:06:37.930
ADN-ul, dacă ar trebui să-l desenăm,

00:06:37.930 --> 00:06:40.580
se afla sub formă de cromatină.

00:06:40.580 --> 00:06:43.670
Nu este aţa condensat cum l-am desenat aici.

00:06:43.670 --> 00:06:46.050
L-am desenat astfel pentru a sublinia faptul că se replică,

00:06:46.050 --> 00:06:51.920
dar în realitate cromozomul verde

00:06:51.920 --> 00:06:53.980
este "desfăcut", iar în cazul în care ai folosi microscopul,

00:06:53.980 --> 00:06:56.330
aproape că nu îl poţi vedea.

00:06:56.330 --> 00:06:59.470
Este sub formă de cromatină.

00:06:59.470 --> 00:07:02.370
Să vorbim un pic despre locul în care se organizează

00:07:02.370 --> 00:07:06.050
înapoi în cromozom, căci sub formă de cromatină,

00:07:06.050 --> 00:07:09.270
este doar ADN şi proteine după care este "înfăşurat" ADN-ul,

00:07:09.270 --> 00:07:11.610
aşadar ai putea gasi proteine

00:07:11.610 --> 00:07:14.990
care ajută la plierea ADN-ului.

00:07:14.990 --> 00:07:16.560
Dar dacă priveşti la microscop,

00:07:16.560 --> 00:07:19.210
vezi ADN-ul şi proteinele foarte difuz.

00:07:19.210 --> 00:07:22.090
La fel pentru molecula roşie.

00:07:22.090 --> 00:07:24.010
Deci, ca ADN-ul să poata fi exprimat,

00:07:24.010 --> 00:07:25.080
trebuie să fie sub acestă formă.

00:07:25.080 --> 00:07:29.150
Trebuie să fie deschis în mediul în care se află

00:07:29.150 --> 00:07:33.960
pentru ca ARNm şi diferite tipuri de proteine ajutătoare

00:07:33.960 --> 00:07:34.790
să poată interacţiona cu el.

00:07:34.790 --> 00:07:37.260
Chiar pentru a fi capabil de replicaţie,

00:07:37.260 --> 00:07:39.360
trebuie să fie "deşirat" pentru a-şi îndeplini funcţia.

00:07:39.360 --> 00:07:41.600
Se va condensa în următoarele faze.

00:07:41.600 --> 00:07:44.630
Am desenat aşa, cel verde

00:07:44.630 --> 00:07:47.080
se replica şi va forma încă unul verde,

00:07:47.080 --> 00:07:49.010
şi se vor ataşa la un anumit punct.

00:07:49.010 --> 00:07:51.260
Cel roşu se va replica pentru a forma unul nou

00:07:51.260 --> 00:07:53.440
iar cei doi se vor ataşa la un anume punct

00:07:53.440 --> 00:07:54.680
dar nu va fi evident.

00:07:54.680 --> 00:07:57.060
Am desenat pentru a arăta ce se întamplă în realitate.

00:07:57.060 --> 00:07:58.320
Aceasta este realitatea.

00:07:58.320 --> 00:07:59.870
Sub formă de cromatină.

00:07:59.870 --> 00:08:03.070
...

00:08:03.070 --> 00:08:06.930
Acum suntem gata pentru mitoză.

00:08:06.930 --> 00:08:09.060
Prima fază a mitozei este

00:08:09.060 --> 00:08:12.420
stai să desenez asta.

00:08:12.420 --> 00:08:17.200
Voi desene celula cu verde.

00:08:17.200 --> 00:08:20.790
Voi desena nucleul mai mare decât de obicei,

00:08:20.790 --> 00:08:23.470
pe moment,

00:08:23.470 --> 00:08:25.820
căci se întâmplămulte lucruri în nucleu.

00:08:25.820 --> 00:08:28.890
Prima fază a mitozei este profaza.

00:08:28.890 --> 00:08:37.559
----

00:08:37.559 --> 00:08:40.809
Numele fazelor sunt arbitrare.

00:08:40.809 --> 00:08:41.890
Cercetătorii au privit la microscop.

00:08:41.890 --> 00:08:45.380
Acesta e un anumit pas peste care vom da mereu

00:08:45.380 --> 00:08:48.100
când nucleul se divide şi se va numi profază.

00:08:48.100 --> 00:08:55.210
În timpul profazei, cromatina

00:08:55.210 --> 00:08:58.050
începe să se condenseze.

00:08:58.050 --> 00:09:02.330
După cum am spus, în timpul interfazei,

00:09:02.330 --> 00:09:04.750
ADN-ul este sub formă decondensată.

00:09:04.750 --> 00:09:08.220
Începe să se condenseze,

00:09:08.220 --> 00:09:09.940
reţine - este deja replicat!

00:09:09.940 --> 00:09:10.480
---

00:09:10.480 --> 00:09:13.990
Replicaţia are loc înainte ca mitoza sî înceapă.

00:09:13.990 --> 00:09:16.840
Avem un cromozom aici,

00:09:16.840 --> 00:09:18.400
iar celălalt aici.

00:09:18.400 --> 00:09:21.740
Are două cromatide-surori

00:09:21.740 --> 00:09:24.270
care se vor despărţi curând.

00:09:24.270 --> 00:09:30.000
În timpul profazei,

00:09:30.000 --> 00:09:35.060
vor începe să apară centromerii.

00:09:35.060 --> 00:09:40.380
Aceştia vor facilita

00:09:40.380 --> 00:09:44.060
generarea microtubulilor

00:09:44.060 --> 00:09:46.770
pe care ii poţi vedea ca pe nişte franghii care

00:09:46.770 --> 00:09:50.890
vor juca un rol important în timpul diviziunii celulare.

00:09:50.890 --> 00:09:52.160
Totul este destul de uimitor.

00:09:52.160 --> 00:09:54.630
Când te gândeşti la o celulă,

00:09:54.630 --> 00:09:56.090
te gândeşti la ceva destul de simplu.

00:09:56.090 --> 00:10:01.940
Este cea mai de bază structură vie.

00:10:01.940 --> 00:10:05.750
Dar chiar şi aici, există mecanisme complexe ce se derulează

00:10:05.750 --> 00:10:07.360
si multe dintre ele încă nu sunt înţelese.

00:10:07.360 --> 00:10:09.820
Chiar dacă le observăm, nu ştim încă

00:10:09.820 --> 00:10:14.140
ce se întâmplă la nivel atomic sau proteic

00:10:14.140 --> 00:10:17.720
care să permită tuturor structurilor să se mişte

00:10:17.720 --> 00:10:18.760
atât de "coregrafic".

00:10:18.760 --> 00:10:21.480
Încă este în cercetare.

00:10:21.480 --> 00:10:23.520
Unele lucruri sunt înţelese, unele nu.

00:10:23.520 --> 00:10:26.910
Însă sunt aceşti doi centrozomi,

00:10:26.910 --> 00:10:30.970
iar ei facilitează dezvoltarea microtubulilor

00:10:30.970 --> 00:10:32.740
ce sunt aceste microstructuri.

00:10:32.740 --> 00:10:40.310
Se pot vedea ca nişte tuburi.

00:10:40.310 --> 00:10:44.230
În timpul derulării profazei, se ajunge la punctul

00:10:44.230 --> 00:10:45.720
în care...

00:10:45.720 --> 00:10:47.955
Nu vreau să scrie "replicaţie" aici.

00:10:47.955 --> 00:10:49.030
Aduce confuzie.

00:10:49.030 --> 00:10:49.950
Să îl şterg.

00:10:49.950 --> 00:10:51.775
Să şterg replicarea.

00:10:51.775 --> 00:10:54.460
-----

00:10:54.460 --> 00:10:58.690
În timpul derulării profazei, membrana nucleară

00:10:58.690 --> 00:10:59.430
dispare.

00:10:59.430 --> 00:11:01.435
Să redesenez asta.

00:11:01.435 --> 00:11:03.855
Stai să copiez aici ce am făcut.

00:11:03.855 --> 00:11:06.820
------

00:11:06.820 --> 00:11:08.536
Pun aici.

00:11:08.536 --> 00:11:15.760
În timpul profazei, membrana nucleară

00:11:15.760 --> 00:11:18.790
incepe sa se dezasambleze.

00:11:18.790 --> 00:11:24.400
Incepe sa se dizolve si sa se dezasambleze

00:11:24.400 --> 00:11:29.330
apoi apar structuri care cresc

00:11:29.330 --> 00:11:29.840
şi se ataşează centromerului.

00:11:29.840 --> 00:11:31.290
Stai să fac asta.

00:11:31.290 --> 00:11:34.230
Toate astea se întâmplă de-alungul profazei.

00:11:34.230 --> 00:11:37.790
-----

00:11:37.790 --> 00:11:40.430
Această parte a profazei,

00:11:40.430 --> 00:11:43.390
numită şi sfârşit de profază,

00:11:43.390 --> 00:11:44.820
poartă numele şi de prometafază.

00:11:44.820 --> 00:11:52.070
-----

00:11:52.070 --> 00:11:54.140
Câteodată se consideră ... nu cred că

00:11:54.140 --> 00:11:55.390
se pune cratimă aici.

00:11:55.390 --> 00:11:57.745
----

00:11:57.745 --> 00:12:00.890
ca o faza separată a mitozei

00:12:00.890 --> 00:12:02.700
chiar dacă atunci când eu am învăţat la şcoală,

00:12:02.700 --> 00:12:04.180
nu se preda noşiunea de prometafază.

00:12:04.180 --> 00:12:06.620
Toată era numită profază.

00:12:06.620 --> 00:12:09.620
La sfârşitul profazei, sau mai bine zis la sfârşitul prometafazei,

00:12:09.620 --> 00:12:13.220
depinde cum vrei să priveşti,

00:12:13.220 --> 00:12:15.510
celula va arăta astfel.

00:12:15.510 --> 00:12:17.390
Avem celula în ansamblul ei.

00:12:17.390 --> 00:12:20.460
Membrana nucleară s-a dezintegrat, deci într-o anumită măsură,

00:12:20.460 --> 00:12:21.980
nu mai există.

00:12:21.980 --> 00:12:24.380
Chiar dacă proteinele care au format-o încă sunt acolo

00:12:24.380 --> 00:12:26.350
vor fi utilizate mai târziu.

00:12:26.350 --> 00:12:29.840
În acest caz avem cei doi cromozomi.

00:12:29.840 --> 00:12:32.800
În cazul oamenilor, sunt 46.

00:12:32.800 --> 00:12:35.320
Cei doi cromozomi au fiecare

00:12:35.320 --> 00:12:41.050
două cromatide-surori.

00:12:41.050 --> 00:12:42.190
Doi cromozomi.

00:12:42.190 --> 00:12:46.900
Bineinţeles, au şi centromerul aici,

00:12:46.900 --> 00:12:55.160
apoi centromerii vor migra în părţile opuse

00:12:55.160 --> 00:12:59.930
a fostului nucleu.

00:12:59.930 --> 00:13:03.370
Microtubulii s-a împrăştiat,

00:13:03.370 --> 00:13:06.740
deci îndeplinesc două functii.

00:13:06.740 --> 00:13:08.270
În acest moment, ei sunt cei care

00:13:08.270 --> 00:13:10.470
depărteazaăcentrozomii.

00:13:10.470 --> 00:13:12.370
Deci ai toate chestiile astea care conectează....

00:13:12.370 --> 00:13:13.880
știi...unele vin dinspre acest centrozom,

00:13:13.880 --> 00:13:15.760
altele dinspre acest centrozom.

00:13:15.760 --> 00:13:17.120
Toate aceste structuri sunt conectate.

00:13:17.120 --> 00:13:20.900
O parte din aceşti microtubuli

00:13:20.900 --> 00:13:23.210
se ataşează de centromerii cromozomilor

00:13:23.210 --> 00:13:31.340
---

00:13:31.340 --> 00:13:34.610
iar structura proteică de care se ataşează

00:13:34.610 --> 00:13:36.570
se numeşte kinetocor.

00:13:36.570 --> 00:13:39.160
Poate exista sau nu un kinetocor.

00:13:39.160 --> 00:13:41.040
.

00:13:41.040 --> 00:13:42.430
Este o structură proteică.

00:13:42.430 --> 00:13:43.940
Asta este chiar fascinant.

00:13:43.940 --> 00:13:46.980
Încă este în cercetare modul în care microtubulii se ataşează

00:13:46.980 --> 00:13:49.350
de kinetocor şi după cum vom vedea imediat,

00:13:49.350 --> 00:13:53.740
la nivelul kinetocorului, microtubulii vor începe

00:13:53.740 --> 00:13:58.400
să tragă la cele doua în direcţii opuse

00:13:58.400 --> 00:14:02.670
cele două cromatide-surori.

00:14:02.670 --> 00:14:03.530
Nu este înca înţeles

00:14:03.530 --> 00:14:04.720
cum funcţionează exact.

00:14:04.720 --> 00:14:09.080
Doar se poate observa că asta se întâmplă.

00:14:09.080 --> 00:14:14.020
Odată ce profaza e încheiată,

00:14:14.020 --> 00:14:17.190
se verifică dacă cromozomii sunt bine aliniaţi.

00:14:17.190 --> 00:14:19.270
I-am desenat aici aliniați metafazei.

00:14:19.270 --> 00:14:22.760
Aceasta se întâmplă de-alungul metafazei,

00:14:22.760 --> 00:14:24.090
ce reprezintă de fapt următoarea fază.

00:14:24.090 --> 00:14:26.040
Prima a fost profaza.

00:14:26.040 --> 00:14:29.280
Acum suntem în metafază, acesta fiind momentul când

00:14:29.280 --> 00:14:32.680
cromozomii se aliniaza aşadar toţi cromozomii

00:14:32.680 --> 00:14:35.300
vor fi aliniaţi în centrul celulei.

00:14:35.300 --> 00:14:42.430
Cromozomul roşu e aici,

00:14:42.430 --> 00:14:45.660
cel verde aici,

00:14:45.660 --> 00:14:49.960
centrozomii de asemeni,

00:14:49.960 --> 00:14:51.570
şi filamentele care se ramifică.

00:14:51.570 --> 00:14:54.250
Unii sunt microtubuli kinetocorieni

00:14:54.250 --> 00:14:59.200
care ataşează centrozomii de cromozomi.

00:14:59.200 --> 00:15:00.470
.

00:15:00.470 --> 00:15:01.910
Este foarte neclar, nu-i așa?

00:15:01.910 --> 00:15:05.850
Centrozomii sunt aceste structuri care ajută să

00:15:05.850 --> 00:15:08.070
direcţioneze activitatea microtubulilor.

00:15:08.070 --> 00:15:11.880
Centriolii sunt structurile în formă cilindrică

00:15:11.880 --> 00:15:14.850
ce se află în interiorul centrozomilor,

00:15:14.850 --> 00:15:19.050
iar centromerul este punctul central unde

00:15:19.050 --> 00:15:22.170
cele două cromatide sunt ataşate într-un cromozom.

00:15:22.170 --> 00:15:25.850
Aceasta e o cromatidă-soră, aceasta este cealaltă,

00:15:25.850 --> 00:15:28.250
şi aceastea se ataşează de centromer.

00:15:28.250 --> 00:15:30.180
Asta se întâmplă în metafază.

00:15:30.180 --> 00:15:33.100
E destul de simplu.

00:15:33.100 --> 00:15:36.310
În metafază, observăm alinierea în interiorul celulei,

00:15:36.310 --> 00:15:38.220
există chiar teorii cu privire la modul în care

00:15:38.220 --> 00:15:39.770
celula poate trece de acest punct.

00:15:39.770 --> 00:15:40.740
Cum ştie celula că

00:15:40.740 --> 00:15:42.240
totul este aliniat şi ataşat?

00:15:42.240 --> 00:15:46.000
Apoi sunt şi alte teorii cum că ar exista

00:15:46.000 --> 00:15:48.970
un mecanism de semnal în cazul în care

00:15:48.970 --> 00:15:52.110
una din proteinele kinetocoriene nu sunt bine ataşate

00:15:52.110 --> 00:15:56.130
de microtubuli, astfel semnalându-se că

00:15:56.130 --> 00:15:56.950
mitoza nu poate continua.

00:15:56.950 --> 00:15:59.200
Aşadar este un proces foarte complicat.

00:15:59.200 --> 00:16:01.540
Îţi poţi imagina că dacă ai 46 de cromozomi şi

00:16:01.540 --> 00:16:05.630
toate aceste procese se petrec în celula şi nu există

00:16:05.630 --> 00:16:08.080
nimeni care să le controleze

00:16:08.080 --> 00:16:08.800
sau orice fel de altă maşinărie care să conducă totul.

00:16:08.800 --> 00:16:14.360
Este controlat la nivel chimic

00:16:14.360 --> 00:16:15.910
şi termodinamic.

00:16:15.910 --> 00:16:23.130
Datorită complexităţii şi eleganţei cu care

00:16:23.130 --> 00:16:26.690
aceste procese se derulează spontan,

00:16:26.690 --> 00:16:29.780
controlându-se unele pe altele, nimic rău nu se

00:16:29.780 --> 00:16:32.210
întâmplă, ceea ce este destul de impresionant.

00:16:32.210 --> 00:16:36.270
Așadar, după metafază, celula este gata să se împartă în două

00:16:36.270 --> 00:16:37.520
și asta este anafaza.

00:16:37.520 --> 00:16:42.570
.

00:16:42.570 --> 00:16:45.760
Așadar în anafază....stai să scriu asta.

00:16:45.760 --> 00:16:48.250
Am schimbat culoarea celulei mele.

00:16:48.250 --> 00:16:50.280
Aceste două chestii se despart.

00:16:50.280 --> 00:16:53.490
Imediat după ce se despart - hai să vedem cum

00:16:53.490 --> 00:16:54.520
chestia asta vine într-o parte.

00:16:54.520 --> 00:16:57.150
Stai să o fac cu verde.

00:16:57.150 --> 00:17:00.540
Deci una dintre cele două cromatide -- nu, asta nu e verde.

00:17:00.540 --> 00:17:03.410
Una dintre cromatidele surori trage în direcția aceasta.

00:17:03.410 --> 00:17:05.660
Una este trasă în direcția aceea.

00:17:05.660 --> 00:17:08.520
La fel se întîmplă și cu cele de culoare magenta.

00:17:08.520 --> 00:17:10.000
Una e trasă în acea direcție și cealaltă este trasă

00:17:10.000 --> 00:17:11.780
în acea direcție.

00:17:11.780 --> 00:17:15.630
Și, desigur, aici avem centrozomii care sunt

00:17:15.630 --> 00:17:19.040
conectați la kinetocori care se găsesc chiar

00:17:19.040 --> 00:17:21.119
acolo și într-acolo trag.

00:17:21.119 --> 00:17:23.890
Mai există o întreagă structură de microtubuli care

00:17:23.890 --> 00:17:25.650
este conectată de cromozomi, care de fapt ajută să

00:17:25.650 --> 00:17:29.260
împingă cei doi cromozomi îndepărtîndu-i unul de altul

00:17:29.260 --> 00:17:32.570
astfel încât totul se îndreaptă înspre polii opuși ai celulei.

00:17:32.570 --> 00:17:37.960
Astfel, de îndată ce aceste două cromatide sunt separate,

00:17:37.960 --> 00:17:40.140
și am vorbit un pic despre asta înainte când am vorbit despre

00:17:40.140 --> 00:17:44.120
vocabularul ADN-ului, imediat după ce structurile se separă

00:17:44.120 --> 00:17:47.030
ele se numesc acum cromozomi.

00:17:47.030 --> 00:17:49.960
Acum poți spune că celula are tot ceea

00:17:49.960 --> 00:17:50.750
ce avea înainte aici.

00:17:50.750 --> 00:17:51.770
Are doi cromozomi.

00:17:51.770 --> 00:17:53.900
Acum are patru cromozomi.

00:17:53.900 --> 00:17:56.210
De îndată ce o cromatidă nu mai este conectată la cromatida soră

00:17:56.210 --> 00:17:59.590
atunci ele sunt considerate cromozomi,

00:17:59.590 --> 00:18:01.100
ceea ce este de fapt doar o convenție de denumire.

00:18:01.100 --> 00:18:02.740
Adică, aceleași structuri erau acolo și înainte și după.

00:18:02.740 --> 00:18:04.510
Doar că înainte erau conectate.

00:18:04.510 --> 00:18:06.390
Acum nu mai sunt conectatate și sunt analizate

00:18:06.390 --> 00:18:08.930
ca entități individuale.

00:18:08.930 --> 00:18:10.590
După asta aproape că am terminat.

00:18:10.590 --> 00:18:11.960
Ultima etapă este telofaza.

00:18:11.960 --> 00:18:16.350
.

00:18:16.350 --> 00:18:19.900
O să desenez celula un pic diferit aici

00:18:19.900 --> 00:18:22.650
pentru că este ceva ce se întâmplă în paralel cu telofaza

00:18:22.650 --> 00:18:24.720
de cele mai multe ori.

00:18:24.720 --> 00:18:26.910
Așadar telofaza...de fapt o să rotesc celula

00:18:26.910 --> 00:18:28.520
cu 90 de grade.

00:18:28.520 --> 00:18:30.800
Să presupunem că acesta este un centromer.

00:18:30.800 --> 00:18:32.930
Aceasta este celălalt centromer.

00:18:32.930 --> 00:18:34.640
În acest punct ADN-ul

00:18:34.640 --> 00:18:37.670
a fost atras de către centromer.

00:18:37.670 --> 00:18:43.000
Așadar acest centromer a atras un cromozom din acesta

00:18:43.000 --> 00:18:45.130
și unul din acesta.

00:18:45.130 --> 00:18:46.730
Acest centromer a făcut la fel aici sus.

00:18:46.730 --> 00:18:50.370
Centromerul a atras o copie ....ups, am folosit

00:18:50.370 --> 00:18:54.060
o culoare diferită...din fiecare cromozom către el însuși.

00:18:54.060 --> 00:18:57.190
Stai să desenez asta așa.

00:18:57.190 --> 00:19:01.200
Acum membranele nucleare încep să formeze

00:19:01.200 --> 00:19:01.980
aceste două terminații.

00:19:01.980 --> 00:19:04.660
Acum începe să se formeze membrană nucleară

00:19:04.660 --> 00:19:06.760
dinspre aceste două capete.

00:19:06.760 --> 00:19:09.310
Astfel până la sfârșitul telofazei...la care moment am ajuns acum...

00:19:09.310 --> 00:19:13.880
mitoza va fi completă.

00:19:13.880 --> 00:19:17.110
Noi ne vom fi replicat cei doi nuclei originali și tot

00:19:17.110 --> 00:19:21.300
materialul genetic din interior.

00:19:21.300 --> 00:19:24.430
Apoi, în paralele cu desfășurarea telofazei,

00:19:24.430 --> 00:19:27.440
se întâmplă și citokinezia, fenomen prin care

00:19:27.440 --> 00:19:31.260
aceste două planuri de clivaj se despart îndepărtîndu-se

00:19:31.260 --> 00:19:33.570
unul de altul în timpul telofazei din ce în ce mai mult

00:19:33.570 --> 00:19:37.720
cu ajutorul microtubulilor astfel încât ajung la polii celulei

00:19:37.720 --> 00:19:42.166
la polii citoplasmei celulei

00:19:42.166 --> 00:19:45.270
și aproape că poți să vizualizezi cum împing cei doi poli

00:19:45.270 --> 00:19:46.860
ca să alungească celula.

00:19:46.860 --> 00:19:49.440
Pe măsură ce acest fenomen se petrece, acest braț suferă

00:19:49.440 --> 00:19:51.310
o mică adâncire.

00:19:51.310 --> 00:19:54.520
Până la finalul telofazei se petrece și acest proces de citokineză

00:19:54.520 --> 00:19:58.340
prin care acest plan de clivaj se adâncește

00:19:58.340 --> 00:20:01.900
din ce în ce mai mult până când citoplasma

00:20:01.900 --> 00:20:04.730
se separă practic în două compartimente.

00:20:04.730 --> 00:20:08.560
Aceasta este citokineza. Citokineza nu face parte din mitoză

00:20:08.560 --> 00:20:13.450
dar se petrece în mod normal în paralel cu telofaza,

00:20:13.450 --> 00:20:16.950
astfel că la sfârșitul mitozei, ai practic două

00:20:16.950 --> 00:20:18.770
celule identice.

00:20:18.770 --> 00:20:22.800
Odată ce ai aceste două celule identice, fiecare

00:20:22.800 --> 00:20:25.140
dintre aceste două celule vor intra individual în interfază.

00:20:25.140 --> 00:20:27.840
Atfel spus, fiecare din aceste două celule considerate

00:20:27.840 --> 00:20:30.780
individual vor fi în faza G1.

00:20:30.780 --> 00:20:34.650
La un moment dat aceste două chestii se vor replica

00:20:34.650 --> 00:20:36.500
în timpul fazei S, astfel ajungîndu-se in faza G2,

00:20:36.500 --> 00:20:41.280
și această celulă va suferi o nouă mitoză.