0:00:00.500,0:00:03.940
Cel mai adesea, când oamenii vorbesc

0:00:03.940,0:00:08.310
despre mitoză se referă la o celulă diplodă.

0:00:08.310,0:00:10.670
Aşadar "diploid" înseamnă care are întregul complement

0:00:10.670,0:00:13.780
de cromozomi - 2n cromozomi.

0:00:13.780,0:00:15.950
Acesta este nucleul.

0:00:15.950,0:00:17.410
Asta este întreaga celulă.

0:00:17.410,0:00:19.960
Majoritatea spune că celula însăşi

0:00:19.960,0:00:23.590
se replică în două celule diplode, aşadar se transformă

0:00:23.590,0:00:29.710
în două celule, fiecare având întregul complement de cromozomi,

0:00:29.710,0:00:30.640
2n cromozomi.

0:00:30.640,0:00:33.400
Deci când oamenii spun că o celulă a trecut de mitoza,

0:00:33.400,0:00:34.580
chiar asta înseamnă.

0:00:34.580,0:00:37.850
Dar vreau să clarific ceva, formal,

0:00:37.850,0:00:42.120
mitoza se referă doar la procesul de replicaţie

0:00:42.120,0:00:45.350
al materialului genetic şi al nucleului.

0:00:45.350,0:00:50.180
De exemplu, dacă aş desena asta - să desenez celula -

0:00:50.180,0:00:54.300
are doi nuclei, fiecare cu

0:00:54.300,0:00:57.770
un număr diploid de cromozomi,

0:00:57.770,0:00:59.040
această celulă tocmai şi-a terminat mitoza.

0:00:59.040,0:01:01.870
.....

0:01:01.870,0:01:05.030
Nu a trecut prin citochineză, despre care vom vorbi

0:01:05.030,0:01:07.730
un pic mai încolo, dar acesta este procesul

0:01:07.730,0:01:12.430
în care citoplasma celulei se împarte în două

0:01:12.430,0:01:13.490
celule diferite.

0:01:13.490,0:01:17.160
Pentru a clarifica lucrurile, citolplasme este tot ceea ce

0:01:17.160,0:01:21.630
este în afara nucleului.

0:01:21.630,0:01:23.590
Voi vorbi despre asta imediat, dar retine

0:01:23.590,0:01:25.680
ca în limbajul curent, se vorbeste despre asta

0:01:25.680,0:01:26.670
în cadrul mitozei.

0:01:26.670,0:01:28.860
Dacă ai un profesor mai tehnic,

0:01:28.860,0:01:31.730
asta este cu adevărat mitoză.

0:01:31.730,0:01:35.030
Înseamna împărţirea nucleului sau replicarea nucleului

0:01:35.030,0:01:37.460
în două nuclee diferite.

0:01:37.460,0:01:42.820
Normal, este însoţită de citochineză - când

0:01:42.820,0:01:45.930
citoplasmele celor două celule se separă.

0:01:45.930,0:01:51.250
Acestea fiind spuse, să vedem mecanismele mitozei.

0:01:51.250,0:01:55.150
Primii paşi necesari mitozei

0:01:55.150,0:01:58.920
au loc de fapt în afara mitozei, când în celulă

0:01:58.920,0:02:02.883
se derulează activităţile zilnice - adică în timpul interfazei.

0:02:02.883,0:02:07.570
.....

0:02:07.570,0:02:10.449
Interfaza nu este o fază a mitozei,

0:02:10.449,0:02:14.810
ci momentul in care celula "trăieşte".

0:02:14.810,0:02:17.730
Să zicem că avem o celulă.

0:02:17.730,0:02:20.460
O colorez verde.

0:02:20.460,0:02:22.430
Aici e noua celulă.

0:02:22.430,0:02:24.780
Acesta este nucleul.

0:02:24.780,0:02:29.630
Are 2n cromozomi şi apoi creşte.

0:02:29.630,0:02:32.790
Primeşte nutrimente din afara şi

0:02:32.790,0:02:37.660
sintetizează proteine astfel încât să crească.

0:02:37.660,0:02:42.610
Evident complementul cromozomial ramâne neschimbat.

0:02:42.610,0:02:46.080
La un moment dat în timpul ciclului celular

0:02:46.080,0:02:49.220
în timpul interfazei,

0:02:49.220,0:02:52.460
acest lucru probabil nu îl veţi găsi în cursul de biologie,

0:02:52.460,0:02:53.070
vor interveni nişte etape.

0:02:53.070,0:02:56.650
Se numeşte G1 ce desemnează

0:02:56.650,0:02:58.380
momentul în care celula creşte.

0:02:58.380,0:03:00.840
Doar creşte, acumulează material

0:03:00.840,0:03:05.990
şi apoi abia îşi replică

0:03:05.990,0:03:06.770
cromozomii.

0:03:06.770,0:03:09.760
Numărul cromozomilor încă este diploid.

0:03:09.760,0:03:11.390
Hai să ne apropiem.

0:03:11.390,0:03:12.160
Să desenez asta.

0:03:12.160,0:03:16.490
Acesta se numeşte faza S a interfazei.

0:03:16.490,0:03:19.190
Acum are loc replicaţia

0:03:19.190,0:03:19.430
cromozomilor.

0:03:19.430,0:03:22.340
Din nou, nu am ajuns încă la mitoza.

0:03:22.340,0:03:28.910
În S are loc replicaţia cromozomilor.

0:03:28.910,0:03:34.770
Dacă ar fi să vedem de aproape nucleul în timpul fazei S

0:03:34.770,0:03:38.230
- să încep cu un organism

0:03:38.230,0:03:40.940
care are doi cromozomi -

0:03:40.940,0:03:45.210
Să spunem că suntem la începutul fazei S

0:03:45.210,0:03:48.060
şi voi desene nişte cromozomi

0:03:48.060,0:03:49.300
ca să clarific faptul că sunt în curs de replicare.

0:03:49.300,0:03:54.010
Să zicem că acest cromozom e aici

0:03:54.010,0:03:57.400
şi celălalt aici.

0:03:57.400,0:04:01.180
În timpul fazei S, aceşti cromozomi se replică.

0:04:01.180,0:04:02.430
Desenez nucleul aici.

0:04:02.430,0:04:05.740
Am apropiat aici unde N este 1,

0:04:05.740,0:04:10.050
unde complementul diploid reprezintă doi cromozomi.

0:04:10.050,0:04:16.010
În timpul fazei S, cromozomii se vor replica

0:04:16.010,0:04:21.269
- cel verde se va replica în totalitate -

0:04:21.269,0:04:24.220
şi vor genera o copie fiecare,

0:04:24.220,0:04:26.380
fiind conectaţi la nivelul centromerului.

0:04:26.380,0:04:30.360
Fiecare copie e numită cromatidă,

0:04:30.360,0:04:33.350
cel roşu va face acelaşi lucru.

0:04:33.350,0:04:38.260
Chiar dacă sunt două cromatide, una pentru fiecare cromozom,

0:04:38.260,0:04:41.170
avem patru cromatide, doua pentru fiecare cromozom,

0:04:41.170,0:04:45.120
continuăm să spunem că avem doi cromozomi.

0:04:45.120,0:04:47.000
Acesta este centromerul.

0:04:47.000,0:04:52.410
Toate acestea se întâmplă în timpul fazei S,

0:04:52.410,0:04:53.710
apoi celula continuă să crească.

0:04:53.710,0:04:59.160
Ma concentrez din nou pe celulă - chiar dacă era deja mare,

0:04:59.160,0:05:02.720
continuă să crească din ce în ce mai mult.

0:05:02.720,0:05:05.930
Se măreşte în timpul fazei G2

0:05:05.930,0:05:09.380
din ce în ce mai mult.

0:05:09.380,0:05:12.400
Mai este o parte a celulei despre care

0:05:12.400,0:05:13.900
nu am vorbit încă, dar despre care

0:05:13.900,0:05:14.800
voi vorbi un pic.

0:05:14.800,0:05:17.580
Nu este foarte important,

0:05:17.580,0:05:19.010
dar contează scopul acestor centrozomi.

0:05:19.010,0:05:21.530
Vor fi foarte importanţi mai târziu

0:05:21.530,0:05:25.170
când celula se va diviza, aceştia se vor duplica de asemeni.

0:05:25.170,0:05:27.270
Un centrozom e aici.

0:05:27.270,0:05:29.860
...

0:05:29.860,0:05:31.940
Are centrioli în interior.

0:05:31.940,0:05:33.820
Nu asta e cel mai important, ci faptul

0:05:33.820,0:05:36.370
că ei sunt cilindrici.

0:05:36.370,0:05:38.560
Ca să nu încurci cuvintele

0:05:38.560,0:05:41.710
ccentriol, centrozom şi centromeri,

0:05:41.710,0:05:44.690
aceştia fiind punctele mici unde

0:05:44.690,0:05:46.760
cele două cromatide se ataşează.

0:05:46.760,0:05:51.640
Din nefericire, multe elemente din cadrul acestui proces

0:05:51.640,0:05:53.520
poartă nume similare, sau chiar

0:05:53.520,0:05:55.590
din cadrul celulei.

0:05:55.590,0:05:57.320
Aceşti centrozomi despre care vom vorbi curând

0:05:57.320,0:05:59.720
şi care sunt situaţi în afara nucleului

0:05:59.720,0:06:05.260
se replică.

0:06:05.260,0:06:08.280
Se replică tot în timpul interfazei.

0:06:08.280,0:06:11.100
Înainte era doar unu, acum sunt doi.

0:06:11.100,0:06:13.530
Fiecare la rândul lui are câte doi centrioli

0:06:13.530,0:06:15.930
în interior, dar nu ne vom concentra

0:06:15.930,0:06:17.020
asupra lor încă.

0:06:17.020,0:06:20.460
Deci asta s-a întâmplat în timpul interfazei.

0:06:20.460,0:06:23.280
Asta reprezintă cea mai mare parte din viaţa unei celule:

0:06:23.280,0:06:24.420
creţte şi îşi continuă activitatea.

0:06:24.420,0:06:26.200
Aş vrea sa fac o remarcă.

0:06:26.200,0:06:29.310
Când am desenat ADN-ul, l-am desenat sub formă de cromozomi.

0:06:29.310,0:06:32.140
Dar în realitate, în timpul interfazei,

0:06:32.140,0:06:34.760
ADN-ul nu arată aşa.

0:06:34.760,0:06:37.930
ADN-ul, dacă ar trebui să-l desenăm,

0:06:37.930,0:06:40.580
se afla sub formă de cromatină.

0:06:40.580,0:06:43.670
Nu este aţa condensat cum l-am desenat aici.

0:06:43.670,0:06:46.050
L-am desenat astfel pentru a sublinia faptul că se replică,

0:06:46.050,0:06:51.920
dar în realitate cromozomul verde

0:06:51.920,0:06:53.980
este "desfăcut", iar în cazul în care ai folosi microscopul,

0:06:53.980,0:06:56.330
aproape că nu îl poţi vedea.

0:06:56.330,0:06:59.470
Este sub formă de cromatină.

0:06:59.470,0:07:02.370
Să vorbim un pic despre locul în care se organizează

0:07:02.370,0:07:06.050
înapoi în cromozom, căci sub formă de cromatină,

0:07:06.050,0:07:09.270
este doar ADN şi proteine după care este "înfăşurat" ADN-ul,

0:07:09.270,0:07:11.610
aşadar ai putea gasi proteine

0:07:11.610,0:07:14.990
care ajută la plierea ADN-ului.

0:07:14.990,0:07:16.560
Dar dacă priveşti la microscop,

0:07:16.560,0:07:19.210
vezi ADN-ul şi proteinele foarte difuz.

0:07:19.210,0:07:22.090
La fel pentru molecula roşie.

0:07:22.090,0:07:24.010
Deci, ca ADN-ul să poata fi exprimat,

0:07:24.010,0:07:25.080
trebuie să fie sub acestă formă.

0:07:25.080,0:07:29.150
Trebuie să fie deschis în mediul în care se află

0:07:29.150,0:07:33.960
pentru ca ARNm şi diferite tipuri de proteine ajutătoare

0:07:33.960,0:07:34.790
să poată interacţiona cu el.

0:07:34.790,0:07:37.260
Chiar pentru a fi capabil de replicaţie,

0:07:37.260,0:07:39.360
trebuie să fie "deşirat" pentru a-şi îndeplini funcţia.

0:07:39.360,0:07:41.600
Se va condensa în următoarele faze.

0:07:41.600,0:07:44.630
Am desenat aşa, cel verde

0:07:44.630,0:07:47.080
se replica şi va forma încă unul verde,

0:07:47.080,0:07:49.010
şi se vor ataşa la un anumit punct.

0:07:49.010,0:07:51.260
Cel roşu se va replica pentru a forma unul nou

0:07:51.260,0:07:53.440
iar cei doi se vor ataşa la un anume punct

0:07:53.440,0:07:54.680
dar nu va fi evident.

0:07:54.680,0:07:57.060
Am desenat pentru a arăta ce se întamplă în realitate.

0:07:57.060,0:07:58.320
Aceasta este realitatea.

0:07:58.320,0:07:59.870
Sub formă de cromatină.

0:07:59.870,0:08:03.070
...

0:08:03.070,0:08:06.930
Acum suntem gata pentru mitoză.

0:08:06.930,0:08:09.060
Prima fază a mitozei este

0:08:09.060,0:08:12.420
stai să desenez asta.

0:08:12.420,0:08:17.200
Voi desene celula cu verde.

0:08:17.200,0:08:20.790
Voi desena nucleul mai mare decât de obicei,

0:08:20.790,0:08:23.470
pe moment,

0:08:23.470,0:08:25.820
căci se întâmplămulte lucruri în nucleu.

0:08:25.820,0:08:28.890
Prima fază a mitozei este profaza.

0:08:28.890,0:08:37.559
----

0:08:37.559,0:08:40.809
Numele fazelor sunt arbitrare.

0:08:40.809,0:08:41.890
Cercetătorii au privit la microscop.

0:08:41.890,0:08:45.380
Acesta e un anumit pas peste care vom da mereu

0:08:45.380,0:08:48.100
când nucleul se divide şi se va numi profază.

0:08:48.100,0:08:55.210
În timpul profazei, cromatina

0:08:55.210,0:08:58.050
începe să se condenseze.

0:08:58.050,0:09:02.330
După cum am spus, în timpul interfazei,

0:09:02.330,0:09:04.750
ADN-ul este sub formă decondensată.

0:09:04.750,0:09:08.220
Începe să se condenseze,

0:09:08.220,0:09:09.940
reţine - este deja replicat!

0:09:09.940,0:09:10.480
---

0:09:10.480,0:09:13.990
Replicaţia are loc înainte ca mitoza sî înceapă.

0:09:13.990,0:09:16.840
Avem un cromozom aici,

0:09:16.840,0:09:18.400
iar celălalt aici.

0:09:18.400,0:09:21.740
Are două cromatide-surori

0:09:21.740,0:09:24.270
care se vor despărţi curând.

0:09:24.270,0:09:30.000
În timpul profazei,

0:09:30.000,0:09:35.060
vor începe să apară centromerii.

0:09:35.060,0:09:40.380
Aceştia vor facilita

0:09:40.380,0:09:44.060
generarea microtubulilor

0:09:44.060,0:09:46.770
pe care ii poţi vedea ca pe nişte franghii care

0:09:46.770,0:09:50.890
vor juca un rol important în timpul diviziunii celulare.

0:09:50.890,0:09:52.160
Totul este destul de uimitor.

0:09:52.160,0:09:54.630
Când te gândeşti la o celulă,

0:09:54.630,0:09:56.090
te gândeşti la ceva destul de simplu.

0:09:56.090,0:10:01.940
Este cea mai de bază structură vie.

0:10:01.940,0:10:05.750
Dar chiar şi aici, există mecanisme complexe ce se derulează

0:10:05.750,0:10:07.360
si multe dintre ele încă nu sunt înţelese.

0:10:07.360,0:10:09.820
Chiar dacă le observăm, nu ştim încă

0:10:09.820,0:10:14.140
ce se întâmplă la nivel atomic sau proteic

0:10:14.140,0:10:17.720
care să permită tuturor structurilor să se mişte

0:10:17.720,0:10:18.760
atât de "coregrafic".

0:10:18.760,0:10:21.480
Încă este în cercetare.

0:10:21.480,0:10:23.520
Unele lucruri sunt înţelese, unele nu.

0:10:23.520,0:10:26.910
Însă sunt aceşti doi centrozomi,

0:10:26.910,0:10:30.970
iar ei facilitează dezvoltarea microtubulilor

0:10:30.970,0:10:32.740
ce sunt aceste microstructuri.

0:10:32.740,0:10:40.310
Se pot vedea ca nişte tuburi.

0:10:40.310,0:10:44.230
În timpul derulării profazei, se ajunge la punctul

0:10:44.230,0:10:45.720
în care...

0:10:45.720,0:10:47.955
Nu vreau să scrie "replicaţie" aici.

0:10:47.955,0:10:49.030
Aduce confuzie.

0:10:49.030,0:10:49.950
Să îl şterg.

0:10:49.950,0:10:51.775
Să şterg replicarea.

0:10:51.775,0:10:54.460
-----

0:10:54.460,0:10:58.690
În timpul derulării profazei, membrana nucleară

0:10:58.690,0:10:59.430
dispare.

0:10:59.430,0:11:01.435
Să redesenez asta.

0:11:01.435,0:11:03.855
Stai să copiez aici ce am făcut.

0:11:03.855,0:11:06.820
------

0:11:06.820,0:11:08.536
Pun aici.

0:11:08.536,0:11:15.760
În timpul profazei, membrana nucleară

0:11:15.760,0:11:18.790
incepe sa se dezasambleze.

0:11:18.790,0:11:24.400
Incepe sa se dizolve si sa se dezasambleze

0:11:24.400,0:11:29.330
apoi apar structuri care cresc

0:11:29.330,0:11:29.840
şi se ataşează centromerului.

0:11:29.840,0:11:31.290
Stai să fac asta.

0:11:31.290,0:11:34.230
Toate astea se întâmplă de-alungul profazei.

0:11:34.230,0:11:37.790
-----

0:11:37.790,0:11:40.430
Această parte a profazei,

0:11:40.430,0:11:43.390
numită şi sfârşit de profază,

0:11:43.390,0:11:44.820
poartă numele şi de prometafază.

0:11:44.820,0:11:52.070
-----

0:11:52.070,0:11:54.140
Câteodată se consideră ... nu cred că

0:11:54.140,0:11:55.390
se pune cratimă aici.

0:11:55.390,0:11:57.745
----

0:11:57.745,0:12:00.890
ca o faza separată a mitozei

0:12:00.890,0:12:02.700
chiar dacă atunci când eu am învăţat la şcoală,

0:12:02.700,0:12:04.180
nu se preda noşiunea de prometafază.

0:12:04.180,0:12:06.620
Toată era numită profază.

0:12:06.620,0:12:09.620
La sfârşitul profazei, sau mai bine zis la sfârşitul prometafazei,

0:12:09.620,0:12:13.220
depinde cum vrei să priveşti,

0:12:13.220,0:12:15.510
celula va arăta astfel.

0:12:15.510,0:12:17.390
Avem celula în ansamblul ei.

0:12:17.390,0:12:20.460
Membrana nucleară s-a dezintegrat, deci într-o anumită măsură,

0:12:20.460,0:12:21.980
nu mai există.

0:12:21.980,0:12:24.380
Chiar dacă proteinele care au format-o încă sunt acolo

0:12:24.380,0:12:26.350
vor fi utilizate mai târziu.

0:12:26.350,0:12:29.840
În acest caz avem cei doi cromozomi.

0:12:29.840,0:12:32.800
În cazul oamenilor, sunt 46.

0:12:32.800,0:12:35.320
Cei doi cromozomi au fiecare

0:12:35.320,0:12:41.050
două cromatide-surori.

0:12:41.050,0:12:42.190
Doi cromozomi.

0:12:42.190,0:12:46.900
Bineinţeles, au şi centromerul aici,

0:12:46.900,0:12:55.160
apoi centromerii vor migra în părţile opuse

0:12:55.160,0:12:59.930
a fostului nucleu.

0:12:59.930,0:13:03.370
Microtubulii s-a împrăştiat,

0:13:03.370,0:13:06.740
deci îndeplinesc două functii.

0:13:06.740,0:13:08.270
În acest moment, ei sunt cei care

0:13:08.270,0:13:10.470
depărteazaăcentrozomii.

0:13:10.470,0:13:12.370
Deci ai toate chestiile astea care conectează....

0:13:12.370,0:13:13.880
știi...unele vin dinspre acest centrozom,

0:13:13.880,0:13:15.760
altele dinspre acest centrozom.

0:13:15.760,0:13:17.120
Toate aceste structuri sunt conectate.

0:13:17.120,0:13:20.900
O parte din aceşti microtubuli

0:13:20.900,0:13:23.210
se ataşează de centromerii cromozomilor

0:13:23.210,0:13:31.340
---

0:13:31.340,0:13:34.610
iar structura proteică de care se ataşează

0:13:34.610,0:13:36.570
se numeşte kinetocor.

0:13:36.570,0:13:39.160
Poate exista sau nu un kinetocor.

0:13:39.160,0:13:41.040
.

0:13:41.040,0:13:42.430
Este o structură proteică.

0:13:42.430,0:13:43.940
Asta este chiar fascinant.

0:13:43.940,0:13:46.980
Încă este în cercetare modul în care microtubulii se ataşează

0:13:46.980,0:13:49.350
de kinetocor şi după cum vom vedea imediat,

0:13:49.350,0:13:53.740
la nivelul kinetocorului, microtubulii vor începe

0:13:53.740,0:13:58.400
să tragă la cele doua în direcţii opuse

0:13:58.400,0:14:02.670
cele două cromatide-surori.

0:14:02.670,0:14:03.530
Nu este înca înţeles

0:14:03.530,0:14:04.720
cum funcţionează exact.

0:14:04.720,0:14:09.080
Doar se poate observa că asta se întâmplă.

0:14:09.080,0:14:14.020
Odată ce profaza e încheiată,

0:14:14.020,0:14:17.190
se verifică dacă cromozomii sunt bine aliniaţi.

0:14:17.190,0:14:19.270
I-am desenat aici aliniați metafazei.

0:14:19.270,0:14:22.760
Aceasta se întâmplă de-alungul metafazei,

0:14:22.760,0:14:24.090
ce reprezintă de fapt următoarea fază.

0:14:24.090,0:14:26.040
Prima a fost profaza.

0:14:26.040,0:14:29.280
Acum suntem în metafază, acesta fiind momentul când

0:14:29.280,0:14:32.680
cromozomii se aliniaza aşadar toţi cromozomii

0:14:32.680,0:14:35.300
vor fi aliniaţi în centrul celulei.

0:14:35.300,0:14:42.430
Cromozomul roşu e aici,

0:14:42.430,0:14:45.660
cel verde aici,

0:14:45.660,0:14:49.960
centrozomii de asemeni,

0:14:49.960,0:14:51.570
şi filamentele care se ramifică.

0:14:51.570,0:14:54.250
Unii sunt microtubuli kinetocorieni

0:14:54.250,0:14:59.200
care ataşează centrozomii de cromozomi.

0:14:59.200,0:15:00.470
.

0:15:00.470,0:15:01.910
Este foarte neclar, nu-i așa?

0:15:01.910,0:15:05.850
Centrozomii sunt aceste structuri care ajută să

0:15:05.850,0:15:08.070
direcţioneze activitatea microtubulilor.

0:15:08.070,0:15:11.880
Centriolii sunt structurile în formă cilindrică

0:15:11.880,0:15:14.850
ce se află în interiorul centrozomilor,

0:15:14.850,0:15:19.050
iar centromerul este punctul central unde

0:15:19.050,0:15:22.170
cele două cromatide sunt ataşate într-un cromozom.

0:15:22.170,0:15:25.850
Aceasta e o cromatidă-soră, aceasta este cealaltă,

0:15:25.850,0:15:28.250
şi aceastea se ataşează de centromer.

0:15:28.250,0:15:30.180
Asta se întâmplă în metafază.

0:15:30.180,0:15:33.100
E destul de simplu.

0:15:33.100,0:15:36.310
În metafază, observăm alinierea în interiorul celulei,

0:15:36.310,0:15:38.220
există chiar teorii cu privire la modul în care

0:15:38.220,0:15:39.770
celula poate trece de acest punct.

0:15:39.770,0:15:40.740
Cum ştie celula că

0:15:40.740,0:15:42.240
totul este aliniat şi ataşat?

0:15:42.240,0:15:46.000
Apoi sunt şi alte teorii cum că ar exista

0:15:46.000,0:15:48.970
un mecanism de semnal în cazul în care

0:15:48.970,0:15:52.110
una din proteinele kinetocoriene nu sunt bine ataşate

0:15:52.110,0:15:56.130
de microtubuli, astfel semnalându-se că

0:15:56.130,0:15:56.950
mitoza nu poate continua.

0:15:56.950,0:15:59.200
Aşadar este un proces foarte complicat.

0:15:59.200,0:16:01.540
Îţi poţi imagina că dacă ai 46 de cromozomi şi

0:16:01.540,0:16:05.630
toate aceste procese se petrec în celula şi nu există

0:16:05.630,0:16:08.080
nimeni care să le controleze

0:16:08.080,0:16:08.800
sau orice fel de altă maşinărie care să conducă totul.

0:16:08.800,0:16:14.360
Este controlat la nivel chimic

0:16:14.360,0:16:15.910
şi termodinamic.

0:16:15.910,0:16:23.130
Datorită complexităţii şi eleganţei cu care

0:16:23.130,0:16:26.690
aceste procese se derulează spontan,

0:16:26.690,0:16:29.780
controlându-se unele pe altele, nimic rău nu se

0:16:29.780,0:16:32.210
întâmplă, ceea ce este destul de impresionant.

0:16:32.210,0:16:36.270
Așadar, după metafază, celula este gata să se împartă în două

0:16:36.270,0:16:37.520
și asta este anafaza.

0:16:37.520,0:16:42.570
.

0:16:42.570,0:16:45.760
Așadar în anafază....stai să scriu asta.

0:16:45.760,0:16:48.250
Am schimbat culoarea celulei mele.

0:16:48.250,0:16:50.280
Aceste două chestii se despart.

0:16:50.280,0:16:53.490
Imediat după ce se despart - hai să vedem cum

0:16:53.490,0:16:54.520
chestia asta vine într-o parte.

0:16:54.520,0:16:57.150
Stai să o fac cu verde.

0:16:57.150,0:17:00.540
Deci una dintre cele două cromatide -- nu, asta nu e verde.

0:17:00.540,0:17:03.410
Una dintre cromatidele surori trage în direcția aceasta.

0:17:03.410,0:17:05.660
Una este trasă în direcția aceea.

0:17:05.660,0:17:08.520
La fel se întîmplă și cu cele de culoare magenta.

0:17:08.520,0:17:10.000
Una e trasă în acea direcție și cealaltă este trasă

0:17:10.000,0:17:11.780
în acea direcție.

0:17:11.780,0:17:15.630
Și, desigur, aici avem centrozomii care sunt

0:17:15.630,0:17:19.040
conectați la kinetocori care se găsesc chiar

0:17:19.040,0:17:21.119
acolo și într-acolo trag.

0:17:21.119,0:17:23.890
Mai există o întreagă structură de microtubuli care

0:17:23.890,0:17:25.650
este conectată de cromozomi, care de fapt ajută să

0:17:25.650,0:17:29.260
împingă cei doi cromozomi îndepărtîndu-i unul de altul

0:17:29.260,0:17:32.570
astfel încât totul se îndreaptă înspre polii opuși ai celulei.

0:17:32.570,0:17:37.960
Astfel, de îndată ce aceste două cromatide sunt separate,

0:17:37.960,0:17:40.140
și am vorbit un pic despre asta înainte când am vorbit despre

0:17:40.140,0:17:44.120
vocabularul ADN-ului, imediat după ce structurile se separă

0:17:44.120,0:17:47.030
ele se numesc acum cromozomi.

0:17:47.030,0:17:49.960
Acum poți spune că celula are tot ceea

0:17:49.960,0:17:50.750
ce avea înainte aici.

0:17:50.750,0:17:51.770
Are doi cromozomi.

0:17:51.770,0:17:53.900
Acum are patru cromozomi.

0:17:53.900,0:17:56.210
De îndată ce o cromatidă nu mai este conectată la cromatida soră

0:17:56.210,0:17:59.590
atunci ele sunt considerate cromozomi,

0:17:59.590,0:18:01.100
ceea ce este de fapt doar o convenție de denumire.

0:18:01.100,0:18:02.740
Adică, aceleași structuri erau acolo și înainte și după.

0:18:02.740,0:18:04.510
Doar că înainte erau conectate.

0:18:04.510,0:18:06.390
Acum nu mai sunt conectatate și sunt analizate

0:18:06.390,0:18:08.930
ca entități individuale.

0:18:08.930,0:18:10.590
După asta aproape că am terminat.

0:18:10.590,0:18:11.960
Ultima etapă este telofaza.

0:18:11.960,0:18:16.350
.

0:18:16.350,0:18:19.900
O să desenez celula un pic diferit aici

0:18:19.900,0:18:22.650
pentru că este ceva ce se întâmplă în paralel cu telofaza

0:18:22.650,0:18:24.720
de cele mai multe ori.

0:18:24.720,0:18:26.910
Așadar telofaza...de fapt o să rotesc celula

0:18:26.910,0:18:28.520
cu 90 de grade.

0:18:28.520,0:18:30.800
Să presupunem că acesta este un centromer.

0:18:30.800,0:18:32.930
Aceasta este celălalt centromer.

0:18:32.930,0:18:34.640
În acest punct ADN-ul

0:18:34.640,0:18:37.670
a fost atras de către centromer.

0:18:37.670,0:18:43.000
Așadar acest centromer a atras un cromozom din acesta

0:18:43.000,0:18:45.130
și unul din acesta.

0:18:45.130,0:18:46.730
Acest centromer a făcut la fel aici sus.

0:18:46.730,0:18:50.370
Centromerul a atras o copie ....ups, am folosit

0:18:50.370,0:18:54.060
o culoare diferită...din fiecare cromozom către el însuși.

0:18:54.060,0:18:57.190
Stai să desenez asta așa.

0:18:57.190,0:19:01.200
Acum membranele nucleare încep să formeze

0:19:01.200,0:19:01.980
aceste două terminații.

0:19:01.980,0:19:04.660
Acum începe să se formeze membrană nucleară

0:19:04.660,0:19:06.760
dinspre aceste două capete.

0:19:06.760,0:19:09.310
Astfel până la sfârșitul telofazei...la care moment am ajuns acum...

0:19:09.310,0:19:13.880
mitoza va fi completă.

0:19:13.880,0:19:17.110
Noi ne vom fi replicat cei doi nuclei originali și tot

0:19:17.110,0:19:21.300
materialul genetic din interior.

0:19:21.300,0:19:24.430
Apoi, în paralele cu desfășurarea telofazei,

0:19:24.430,0:19:27.440
se întâmplă și citokinezia, fenomen prin care

0:19:27.440,0:19:31.260
aceste două planuri de clivaj se despart îndepărtîndu-se

0:19:31.260,0:19:33.570
unul de altul în timpul telofazei din ce în ce mai mult

0:19:33.570,0:19:37.720
cu ajutorul microtubulilor astfel încât ajung la polii celulei

0:19:37.720,0:19:42.166
la polii citoplasmei celulei

0:19:42.166,0:19:45.270
și aproape că poți să vizualizezi cum împing cei doi poli

0:19:45.270,0:19:46.860
ca să alungească celula.

0:19:46.860,0:19:49.440
Pe măsură ce acest fenomen se petrece, acest braț suferă

0:19:49.440,0:19:51.310
o mică adâncire.

0:19:51.310,0:19:54.520
Până la finalul telofazei se petrece și acest proces de citokineză

0:19:54.520,0:19:58.340
prin care acest plan de clivaj se adâncește

0:19:58.340,0:20:01.900
din ce în ce mai mult până când citoplasma

0:20:01.900,0:20:04.730
se separă practic în două compartimente.

0:20:04.730,0:20:08.560
Aceasta este citokineza. Citokineza nu face parte din mitoză

0:20:08.560,0:20:13.450
dar se petrece în mod normal în paralel cu telofaza,

0:20:13.450,0:20:16.950
astfel că la sfârșitul mitozei, ai practic două

0:20:16.950,0:20:18.770
celule identice.

0:20:18.770,0:20:22.800
Odată ce ai aceste două celule identice, fiecare

0:20:22.800,0:20:25.140
dintre aceste două celule vor intra individual în interfază.

0:20:25.140,0:20:27.840
Atfel spus, fiecare din aceste două celule considerate

0:20:27.840,0:20:30.780
individual vor fi în faza G1.

0:20:30.780,0:20:34.650
La un moment dat aceste două chestii se vor replica

0:20:34.650,0:20:36.500
în timpul fazei S, astfel ajungîndu-se in faza G2,

0:20:36.500,0:20:41.280
și această celulă va suferi o nouă mitoză.