1
00:00:00,000 --> 00:00:04,000
Cum hrăneşti un oraş?

2
00:00:04,000 --> 00:00:06,000
Este una dintre marile dileme ale timpurilor noastre.

3
00:00:06,000 --> 00:00:08,000
Cu toate acestea, rar se pune această problemă.

4
00:00:08,000 --> 00:00:11,000
Ne-am obişnuit că dacă intrăm într-un magazin

5
00:00:11,000 --> 00:00:15,000
sau restaurant, sau în foaierul acestui teatrul peste vreo oră,

6
00:00:15,000 --> 00:00:18,000
să găsim acolo mâncare aşteptându-ne,

7
00:00:18,000 --> 00:00:20,000
apărută în mod miraculos de undeva.

8
00:00:20,000 --> 00:00:25,000
Dar dacă stăm să ne gândim că în fiecare zi, într-un oraş de mărimea Londrei,

9
00:00:25,000 --> 00:00:28,000
suficientă mâncare trebuie produsă,

10
00:00:28,000 --> 00:00:31,000
transportată, cumpărată şi vândută,

11
00:00:31,000 --> 00:00:35,000
gătită, mâncată şi aruncată,

12
00:00:35,000 --> 00:00:37,000
şi că acest proces se repetă zilnic,

13
00:00:37,000 --> 00:00:39,000
în fiecare oraş din lume.

14
00:00:39,000 --> 00:00:42,000
este remarcabil faptul că oraşele ajung totuşi să fie hrănite.

15
00:00:42,000 --> 00:00:44,000
Trăim în astfel de locuri ca şi când

16
00:00:44,000 --> 00:00:47,000
ar fi cele mai naturale locuri din lume,

17
00:00:47,000 --> 00:00:49,000
uitând că din cauza faptului că suntem animale,

18
00:00:49,000 --> 00:00:51,000
şi că trebuie să ne hrănim,

19
00:00:51,000 --> 00:00:55,000
suntem de fapt în aceeaşi măsură dependenţi de mediul natural

20
00:00:55,000 --> 00:00:57,000
cum erau şi strămoşii noştri.

21
00:00:57,000 --> 00:00:59,000
Şi cum tot mai multă lume se mută în oraşe,

22
00:00:59,000 --> 00:01:02,000
tot mai mult din mediul natural este

23
00:01:02,000 --> 00:01:05,000
transformat într-un peisaj extraordinar ca cel din spatele meu,

24
00:01:05,000 --> 00:01:08,000
sunt câmpurile de soia din Mata Grosso în Brazilia,

25
00:01:08,000 --> 00:01:11,000
pentru a ne hrăni.

26
00:01:11,000 --> 00:01:13,000
Sunt peisaje extraordinare.

27
00:01:13,000 --> 00:01:15,000
Dar nu mulţi dintre noi ajung să le vadă vreo dată.

28
00:01:15,000 --> 00:01:17,000
Şi într-un procent din ce în ce mai mare, aceste câmpuri

29
00:01:17,000 --> 00:01:19,000
nu ne hrănesc numai pe noi.

30
00:01:19,000 --> 00:01:21,000
Pe măsură ce tot mai mulţi dintre noi se mută în oraşe,

31
00:01:21,000 --> 00:01:23,000
mai multe persoane consumă carne,

32
00:01:23,000 --> 00:01:26,000
astfel încât cu o treime din producţia anuală globală de grâu,

33
00:01:26,000 --> 00:01:28,000
sunt hrănite animalele

34
00:01:28,000 --> 00:01:30,000
în loc să fim hrăniţi noi animalele umane.

35
00:01:30,000 --> 00:01:34,000
Şi dat fiind faptul că e nevoie de o cantitate triplă de grâu--

36
00:01:34,000 --> 00:01:36,000
de fapt de zece ori mai mare--

37
00:01:36,000 --> 00:01:39,000
pentru a hrăni un om dacă creştem întâi un animal pentru carne,

38
00:01:39,000 --> 00:01:44,000
constatăm că aceasta nu este o metodă foarte eficientă de a ne hrăni.

39
00:01:44,000 --> 00:01:46,000
Şi aceasta este o problemă ce continuă să se agraveze.

40
00:01:46,000 --> 00:01:49,000
Până în 2050 se estimează că un număr dublu

41
00:01:49,000 --> 00:01:51,000
de persoane vor trăi în oraşe.

42
00:01:51,000 --> 00:01:53,000
Şi se estimează că se va consuma o cantitate dublă de

43
00:01:53,000 --> 00:01:55,000
carne şi produse lactate.

44
00:01:55,000 --> 00:02:00,000
Deci consumul de carme şi urbanismul cresc mână-în-mână.

45
00:02:00,000 --> 00:02:02,000
Şi acest lucru va ridica o problemă importantă.

46
00:02:02,000 --> 00:02:05,000
Şase miliarde de carnivori de hrănit,

47
00:02:05,000 --> 00:02:09,000
până în 2050.

48
00:02:09,000 --> 00:02:11,000
Este o mare problemă. Şi dacă vom continua în acelaşi ritm,

49
00:02:11,000 --> 00:02:14,000
este o problemă pe care probabil nu o vom putea rezolva.

50
00:02:14,000 --> 00:02:18,000
19 milioane de hectare de pădure ecuatorială dispar în fiecare an

51
00:02:18,000 --> 00:02:20,000
pentru a crea teren arabil nou.

52
00:02:20,000 --> 00:02:23,000
În acelaşi timp pierdem o suprafaţă echivalentă

53
00:02:23,000 --> 00:02:27,000
de teren arabil din cauza salinizării şi eroziunii.

54
00:02:27,000 --> 00:02:30,000
Şi cererea pentru combustibili fosili este foarte mare.

55
00:02:30,000 --> 00:02:33,000
Se consumă 10 calorii pentru a produce o calorie

56
00:02:33,000 --> 00:02:37,000
de hrană pe care o consumăm în vest.

57
00:02:37,000 --> 00:02:41,000
Şi cu toate că producem această hrană cu costuri foarte mari

58
00:02:41,000 --> 00:02:43,000
nu o preţuim suficient.

59
00:02:43,000 --> 00:02:47,000
Jumătate din cantitatea de hrană produsă în momentul de faţă în SUA se aruncă.

60
00:02:47,000 --> 00:02:50,000
Şi pentru a încheia, la sfârşitul acestui lung proces,

61
00:02:50,000 --> 00:02:53,000
nici măcar nu reuşim să hrănim planeta corespunzător.

62
00:02:53,000 --> 00:02:58,000
Un miliard de persoane sunt obeze în timp ce un alt miliard flămânzesc.

63
00:02:58,000 --> 00:03:00,000
Nimic din toate acestea nu prea are sens.

64
00:03:00,000 --> 00:03:03,000
Şi dacă stăm să ne gândim că 80% din comerţul mondial cu alimente

65
00:03:03,000 --> 00:03:08,000
este controlat de numai 5 corporaţii multinaţionale,

66
00:03:08,000 --> 00:03:10,000
este o imagine sinistră.

67
00:03:10,000 --> 00:03:13,000
Pe măsură ce migrăm spre oraşe, lumea adoptă o dietă vestică.

68
00:03:13,000 --> 00:03:16,000
Şi dacă aruncăm o privire spre viitor

69
00:03:16,000 --> 00:03:18,000
este o dietă nesustenabilă.

70
00:03:18,000 --> 00:03:20,000
Deci cum am ajuns aici?

71
00:03:20,000 --> 00:03:23,000
Şi mai important, ce vom face în privinţa asta?

72
00:03:23,000 --> 00:03:27,000
Deci, pentru a răspunde întâi întrebării ceva mai uşoare,

73
00:03:27,000 --> 00:03:29,000
acum aproape 10.000 de ani, după părerea mea,

74
00:03:29,000 --> 00:03:31,000
este începutul acestui proces.

75
00:03:31,000 --> 00:03:33,000
În Orientul Apropiat din vremea antichității

76
00:03:33,000 --> 00:03:35,000
cunoscut ca Semiluna Fertilă,

77
00:03:35,000 --> 00:03:37,000
Pentru că după cum puteţi observa avea forma unei semilune,

78
00:03:37,000 --> 00:03:39,000
şi era totodată fertilă.

79
00:03:39,000 --> 00:03:42,000
Şi în acest loc, acum aproximativ 10.000 de ani

80
00:03:42,000 --> 00:03:44,000
au fost făcute două invenţii extraordinare

81
00:03:44,000 --> 00:03:47,000
agricultura şi urbanismul

82
00:03:47,000 --> 00:03:50,000
în aproximativ acelaşi loc şi acelaşi timp.

83
00:03:50,000 --> 00:03:52,000
Nu este o întâmplare.

84
00:03:52,000 --> 00:03:56,000
Pentru că agricultura şi oraşele sunt interdependente.

85
00:03:56,000 --> 00:03:58,000
Pentru că descoperirea cerealelor,

86
00:03:58,000 --> 00:04:01,000
de către predecesorii noştri din antichitate, pentru prima dată,

87
00:04:01,000 --> 00:04:04,000
care produceau o sursă de hrană care era suficient de importantă

88
00:04:04,000 --> 00:04:08,000
şi stabilă pentru a susţine aşezări permanente.

89
00:04:08,000 --> 00:04:10,000
Şi dacă aruncăm o privire la felul în care erau organizate aceste aşezări,

90
00:04:10,000 --> 00:04:12,000
observăm că erau compacte.

91
00:04:12,000 --> 00:04:14,000
Erau înconjurate de pământuri agricole fertile

92
00:04:14,000 --> 00:04:17,000
şi dominate de complexe mari de temple

93
00:04:17,000 --> 00:04:19,000
ca cel din Ur,

94
00:04:19,000 --> 00:04:21,000
care erau, de fapt,

95
00:04:21,000 --> 00:04:24,000
centre spiritualizate și eficiente de distribuție a hranei

96
00:04:24,000 --> 00:04:27,000
pentru că templele erau cele care organizau recolta

97
00:04:27,000 --> 00:04:29,000
culegeau grânele, ofereau ofrande zeilor

98
00:04:29,000 --> 00:04:33,000
şi apoi ofereau cerealele rămase înapoi oamenilor.

99
00:04:33,000 --> 00:04:35,000
Deci, dacă vreţi,

100
00:04:35,000 --> 00:04:37,000
întreaga viaţă spirituală şi fizică a acestor oraşe

101
00:04:37,000 --> 00:04:40,000
era dominată de grâne şi de recoltă

102
00:04:40,000 --> 00:04:43,000
care le sustinea.

103
00:04:43,000 --> 00:04:46,000
Şi, de fapt, acest lucru este adevărat pentru toate oraşele din antichitate.

104
00:04:46,000 --> 00:04:48,000
Dar bineînţeles, nu toate erau atât de mici.

105
00:04:48,000 --> 00:04:51,000
Şi, se ştie, Roma ajunsese la aproximativ un milion de locuitori

106
00:04:51,000 --> 00:04:53,000
până în secolul întâi după Hristos.

107
00:04:53,000 --> 00:04:57,000
Cum a reuşit un astfel de oraş să se hrănească?

108
00:04:57,000 --> 00:05:00,000
Răspunsul este ceea ce eu numesc "ancient food miles" (milele antice ale hranei).

109
00:05:00,000 --> 00:05:03,000
Roma avea deschidere la mare,

110
00:05:03,000 --> 00:05:06,000
ceea ce a făcut posibil importul hranei de la o distanţă foarte mare.

111
00:05:06,000 --> 00:05:09,000
Acesta era singurul mod în care se putea face asta în lumea antică,

112
00:05:09,000 --> 00:05:12,000
pentru că era foarte dificil să se transporte alimente pe drumuri,

113
00:05:12,000 --> 00:05:14,000
acestea fiind rudimentare.

114
00:05:14,000 --> 00:05:16,000
Şi, evident, hrana era foarte perisabilă.

115
00:05:16,000 --> 00:05:18,000
Prin urmare Roma a declarat efectiv război

116
00:05:18,000 --> 00:05:21,000
unor state precum Cartagina şi Egipt

117
00:05:21,000 --> 00:05:23,000
numai pentru a obţine controlul asupra rezervelor lor de cereale.

118
00:05:23,000 --> 00:05:26,000
Şi, de fapt, s-ar putea spune că expansiunea Imperiului Roman

119
00:05:26,000 --> 00:05:29,000
a fost un fel de

120
00:05:29,000 --> 00:05:31,000
ieşire armată la cumpărături, prelungită.

121
00:05:31,000 --> 00:05:33,000
(Râsete)

122
00:05:33,000 --> 00:05:35,000
De fapt -- iubesc acest lucru, trebuie să-l menţionez:

123
00:05:35,000 --> 00:05:38,000
Roma de fapt [importa scoici din Marea Britanie],

124
00:05:38,000 --> 00:05:40,000
la un moment dat. Cred că este extraordinar.

125
00:05:40,000 --> 00:05:43,000
Prin urmare Roma îşi modela teritoriul deţinut

126
00:05:43,000 --> 00:05:45,000
în funcţie de apetit.

127
00:05:45,000 --> 00:05:47,000
Dar interesant este că celălalt lucru

128
00:05:47,000 --> 00:05:49,000
se întâmpla şi în epoca pre-industrială.

129
00:05:49,000 --> 00:05:52,000
Dacă privim harta Londrei în secolul 17,

130
00:05:52,000 --> 00:05:55,000
observăm că cerealele veneau de pe Tamisa,

131
00:05:55,000 --> 00:05:57,000
la baza acestei hărţi.

132
00:05:57,000 --> 00:06:00,000
Deci pieţele de grâne se găseau în sudul oraşului.

133
00:06:00,000 --> 00:06:02,000
Şi drumurile ce porneau în sus,

134
00:06:02,000 --> 00:06:04,000
spre Lumea Ieftină, care era piaţa principală,

135
00:06:04,000 --> 00:06:06,000
erau de asemenea pieţe de cereale.

136
00:06:06,000 --> 00:06:08,000
Şi dacă ne uităm la numele uneia dintre aceste străzi,

137
00:06:08,000 --> 00:06:11,000
Bread Street (Strada Pâinii), ne putem da seama

138
00:06:11,000 --> 00:06:14,000
ce se întâmpla acolo în urmă cu 300 de ani.

139
00:06:14,000 --> 00:06:16,000
Şi acelaşi lucru este bineînţeles valabil şi pentru peşte.

140
00:06:16,000 --> 00:06:19,000
Peştele ajungea de asemenea în oraş, de pe râu. Acelaşi lucru.

141
00:06:19,000 --> 00:06:22,000
Şi bineînţeles Bilingsgate era faimoasa piaţă de peşte a Londrei,

142
00:06:22,000 --> 00:06:26,000
fiind deschisă pe acest loc până la mijlocul anilor 80.

143
00:06:26,000 --> 00:06:28,000
Acest lucru este într-adevăr extraordinar dacă stăm să ne gândim.

144
00:06:28,000 --> 00:06:30,000
Toţi ceilalţi forfoteau pe acolo

145
00:06:30,000 --> 00:06:32,000
cu telefoane mobile cât o cărămidă,

146
00:06:32,000 --> 00:06:35,000
şi, într-un oarecare fel, cu peşte rău mirositor adunat jos în port.

147
00:06:35,000 --> 00:06:38,000
Şi iată un alt lucru interesant despre hrana în oraşe:

148
00:06:38,000 --> 00:06:41,000
Odată ce rutele în oraş s-au înrădăcinat,

149
00:06:41,000 --> 00:06:43,000
foarte rar se întămplă să se mai modifice.

150
00:06:43,000 --> 00:06:45,000
Cu carnea este o cu totul altă poveste

151
00:06:45,000 --> 00:06:47,000
pentru că, bineînţeles, animalele puteau intra mergând în oraş.

152
00:06:47,000 --> 00:06:49,000
Aşa că o mare parte din carnea din Londra

153
00:06:49,000 --> 00:06:51,000
venea din nord-vest,

154
00:06:51,000 --> 00:06:53,000
din Scotland şi Wales.

155
00:06:53,000 --> 00:06:56,000
Deci intra şi ajungea în oraş prin partea nord-vestică,

156
00:06:56,000 --> 00:06:58,000
şi acesta este motivul pentru care Smithfield,

157
00:06:58,000 --> 00:07:01,000
faimoasa piață de carne a Londrei, era localizată acolo.

158
00:07:01,000 --> 00:07:05,000
Păsările de curte veneau din regiunea East Anglia şi aşa mai departe, către nord-est.

159
00:07:05,000 --> 00:07:06,000
Mă simt un pic ca o prezentatoare meteo făcând asta. În orice caz.

160
00:07:06,000 --> 00:07:10,000
Şi astfel păsările intrau

161
00:07:10,000 --> 00:07:13,000
cu ghearele protejate de mici bucăţi de pânză.

162
00:07:13,000 --> 00:07:15,000
Şi când ajungeau în capătul de est

163
00:07:15,000 --> 00:07:17,000
al străzii Cheapside, acolo erau vândute.

164
00:07:17,000 --> 00:07:19,000
De aceea se numește Poultry (Pasăre de curte).

165
00:07:19,000 --> 00:07:22,000
Şi, de fapt, dacă privim harta oricărui oraş

166
00:07:22,000 --> 00:07:26,000
construit înaintea erei industriale,

167
00:07:26,000 --> 00:07:28,000
putem urmări ruta hranei, intrând în oraş.

168
00:07:28,000 --> 00:07:31,000
Putem într-adevăr vedea cum a fost fizic modelat de către hrană,

169
00:07:31,000 --> 00:07:34,000
citind numele străzilor, care vă dau o mulţime de indicii.

170
00:07:34,000 --> 00:07:36,000
Strada Vineri, într-o altă vreme,

171
00:07:36,000 --> 00:07:38,000
este locul unde mergeaţi pentru a vă procura peşte vinerea.

172
00:07:38,000 --> 00:07:40,000
Dar de asemenea trebuie să v-o imaginaţi plină de alimente.

173
00:07:40,000 --> 00:07:43,000
Pentru că străzile şi locurile publice

174
00:07:43,000 --> 00:07:46,000
erau singurele locuri unde se vindea şi se cumpăra hrană.

175
00:07:46,000 --> 00:07:49,000
Şi dacă ne uităm la o imagine a zonei Smithfield în 1830

176
00:07:49,000 --> 00:07:52,000
observăm că ar fi fost foarte dificil să trăim într-un astfel de oraş

177
00:07:52,000 --> 00:07:54,000
fără să fim conştienţi de unde provine hrana.

178
00:07:54,000 --> 00:07:56,000
De fapt, dacă luai prânzul de duminică,

179
00:07:56,000 --> 00:07:58,000
era foarte probabil să fi mugit sau behăit sub geamul tău

180
00:07:58,000 --> 00:08:00,000
cu vreo trei zile mai devreme.

181
00:08:00,000 --> 00:08:03,000
Deci acesta este în mod evident un oraş organic,

182
00:08:03,000 --> 00:08:06,000
parte a unui ciclu organic.

183
00:08:06,000 --> 00:08:09,000
Şi apoi, 10 ani mai târziu, totul s-a schimbat.

184
00:08:09,000 --> 00:08:12,000
Aceasta este o imagine a Marilor Căi Ferate din Vest în 1840.

185
00:08:12,000 --> 00:08:14,000
Şi după cum puteţi observa, unii dintre primii pasageri de tren

186
00:08:14,000 --> 00:08:16,000
erau porci şi oi.

187
00:08:16,000 --> 00:08:20,000
Prin urmare, dintr-o dată toate aceste animale nu mai intrau mergând pe jos în piaţă.

188
00:08:20,000 --> 00:08:22,000
Erau măcelărite departe,

189
00:08:22,000 --> 00:08:24,000
undeva zona rurală.

190
00:08:24,000 --> 00:08:26,000
Şi ajung în oraş pe calea ferată.

191
00:08:26,000 --> 00:08:29,000
Şi asta schimbă totul.

192
00:08:29,000 --> 00:08:31,000
Pentru început, face posibilă,

193
00:08:31,000 --> 00:08:32,000
pentru prima dată, dezvoltarea oraşelor

194
00:08:32,000 --> 00:08:34,000
de orice mărime şi formă, în orice loc.

195
00:08:34,000 --> 00:08:38,000
Oraşele obişnuiau să fie constrânse de geografie:

196
00:08:38,000 --> 00:08:41,000
obişnuiau să îşi procure mâncarea prin mijloace fizice greoaie.

197
00:08:41,000 --> 00:08:45,000
Dintr-o dată au fost efectiv dezlegate de constrângeri geografice.

198
00:08:45,000 --> 00:08:48,000
Şi după cum puteţi vedea pe aceste hărţi ale Londrei,

199
00:08:48,000 --> 00:08:50,000
în următorii 90 de ani după apariţia căilor ferate,

200
00:08:50,000 --> 00:08:54,000
ajunge de la a fi o picătură mică de cerneală, care era relativ uşor de hrănit,

201
00:08:54,000 --> 00:08:56,000
de către animalele care intrau mergând în oraş şi aşa mai departe,

202
00:08:56,000 --> 00:08:58,000
la o pată mare,

203
00:08:58,000 --> 00:09:01,000
care ar fi foarte dificil de hrănit de către oricine, pe jos,

204
00:09:01,000 --> 00:09:04,000
fie animale sau oameni.

205
00:09:04,000 --> 00:09:07,000
Şi bineînţeles acesta a fost numai începutul. După trenuri au urmat maşinile.

206
00:09:07,000 --> 00:09:11,000
Şi asta chiar marchează sfârşitul acestui proces.

207
00:09:11,000 --> 00:09:13,000
Este ultimul grad de eliberare al orașului

208
00:09:13,000 --> 00:09:16,000
de orice legătură aparentă cu natura.

209
00:09:16,000 --> 00:09:19,000
Şi acesta este acel tip de oraş lipsit de miros,

210
00:09:19,000 --> 00:09:21,000
lipsit de mizerie şi cu siguranţă lipsit de oameni.

211
00:09:21,000 --> 00:09:24,000
Pentru că nimeni n-ar fi visat să ajungă într-un asemenea peisaj.

212
00:09:24,000 --> 00:09:27,000
De fapt, ceea ce făceau pentru a-şi procura alimentele era să se urce în maşină,

213
00:09:27,000 --> 00:09:30,000
să conducă până la o "cutie" în zona metropolitană,

214
00:09:30,000 --> 00:09:32,000
să se întoarcă cu provizii pentru o săptămână,

215
00:09:32,000 --> 00:09:34,000
şi să se întrebe ce să facă cu ele.

216
00:09:34,000 --> 00:09:37,000
Şi acesta este momentul în care relaţia noastră,

217
00:09:37,000 --> 00:09:40,000
atât cu hrana, cât şi cu oraşele, se schimbă radical.

218
00:09:40,000 --> 00:09:43,000
Aici avem hrana -- care era pe vremuri centrul,

219
00:09:43,000 --> 00:09:46,000
miezul social al oraşului -- la periferie.

220
00:09:46,000 --> 00:09:48,000
Înainte, cumpărarea şi vânzarea hranei era un eveniment social.

221
00:09:48,000 --> 00:09:50,000
Acum nu mai reprezintă nimic.

222
00:09:50,000 --> 00:09:52,000
Înainte găteam, acum numai adăugăm apă,

223
00:09:52,000 --> 00:09:57,000
sau un ou dacă facem o prăjitură sau ceva de genul acesta.

224
00:09:57,000 --> 00:10:01,000
Nu mirosim alimentele pentru a verifica dacă sunt bune de mâncat.

225
00:10:01,000 --> 00:10:04,000
Citim numai eticheta de pe pachet.

226
00:10:04,000 --> 00:10:07,000
Şi nu preţuim mâncarea. Nu ne încredem în ea.

227
00:10:07,000 --> 00:10:09,000
Aşa că în loc să ne încredem în ea, ne temem de ea.

228
00:10:09,000 --> 00:10:13,000
Şi în loc să o preţuim, o aruncăm.

229
00:10:13,000 --> 00:10:16,000
Una dintre marile ironii ale sistemelor moderne de alimentare

230
00:10:16,000 --> 00:10:18,000
este că au îngreunat exact acel lucru pe care promiteau

231
00:10:18,000 --> 00:10:20,000
să îl uşureze.

232
00:10:20,000 --> 00:10:24,000
Făcând posibilă dezvoltarea oraşelor oriunde şi în orice loc,

233
00:10:24,000 --> 00:10:28,000
ne-au distanţat de fapt de relaţia noastră cea mai importantă,

234
00:10:28,000 --> 00:10:31,000
aceea dintre noi şi natură.

235
00:10:31,000 --> 00:10:34,000
Şi totodată ne-au făcut dependenţi de sisteme pe care numai ei ni le pot pune la dispoziţie

236
00:10:34,000 --> 00:10:36,000
care, după cum am văzut, nu sunt sustenabile.

237
00:10:36,000 --> 00:10:39,000
Deci ce vom face în această privinţă?

238
00:10:39,000 --> 00:10:41,000
Nu este o dilemă nouă.

239
00:10:41,000 --> 00:10:45,000
Este ceea ce se întreba şi Thomas More acum 500 de ani.

240
00:10:45,000 --> 00:10:48,000
Acesta este frontispiciul cărţii sale "Utopia".

241
00:10:48,000 --> 00:10:51,000
A fost o serie de oraşe-stat parţial independente,

242
00:10:51,000 --> 00:10:53,000
dacă acest lucru vă sună cât de cât familiar,

243
00:10:53,000 --> 00:10:56,000
la o zi distanţă unul de altul, unde în principiu toată lumea era înnebunită după agricultură,

244
00:10:56,000 --> 00:10:58,000
şi creşteau legume în grădinile din spatele caselor,

245
00:10:58,000 --> 00:11:00,000
şi luau masa la comun, şi aşa mai departe.

246
00:11:00,000 --> 00:11:02,000
Şi cred că am putea susţine că

247
00:11:02,000 --> 00:11:05,000
hrana este doctrina fundamentală în structurarea lucrării Utopia.

248
00:11:05,000 --> 00:11:08,000
Chiar dacă More nu a încadrat-o astfel.

249
00:11:08,000 --> 00:11:11,000
Şi o altă viziune faimoasă "de utopie" este

250
00:11:11,000 --> 00:11:13,000
cea a lui Ebenezer Howard, "The Garden City" (Oraşul Grădină)

251
00:11:13,000 --> 00:11:16,000
Aceeaşi idee. O serie de oraşe stat, parţial independente.

252
00:11:16,000 --> 00:11:20,000
Mici adunături metropolitane cu pământ arabil în jurul lor,

253
00:11:20,000 --> 00:11:22,000
unite între ele prin căi ferate.

254
00:11:22,000 --> 00:11:24,000
Şi din nou, se poate spune că hrana este

255
00:11:24,000 --> 00:11:27,000
principiul de bază al viziunii sale.

256
00:11:27,000 --> 00:11:29,000
Şi chiar s-a construit, dar fără să aibă vreo legătură

257
00:11:29,000 --> 00:11:31,000
cu această viziune pe care o avea Howard.

258
00:11:31,000 --> 00:11:34,000
Şi asta este problema cu aceste idei utopice,

259
00:11:34,000 --> 00:11:36,000
că sunt utopice.

260
00:11:36,000 --> 00:11:39,000
Utopia este de fapt un cuvânt pe care Thomas More l-a folosit deliberat.

261
00:11:39,000 --> 00:11:43,000
A fost un fel de glumă. Pentru că are o dublă origine din greacă.

262
00:11:43,000 --> 00:11:45,000
Poate însemna fie un loc bun, fie un loc inexistent.

263
00:11:45,000 --> 00:11:49,000
Pentru că este un ideal. Este un lucru imaginar. Nu-l putem avea.

264
00:11:49,000 --> 00:11:51,000
Iar eu cred, că este un instrument conceptual

265
00:11:51,000 --> 00:11:54,000
pentru a trata profundele probleme ale aşezărilor umane,

266
00:11:54,000 --> 00:11:56,000
că nu este de prea mare folos.

267
00:11:56,000 --> 00:11:59,000
Aşa că am venit cu o altenativă,

268
00:11:59,000 --> 00:12:02,000
numită Sitopia, din vechea greacă,

269
00:12:02,000 --> 00:12:04,000
"sitos" de la hrană şi "topos" de la loc.

270
00:12:04,000 --> 00:12:06,000
Eu cred că deja trăim în Sitopia.

271
00:12:06,000 --> 00:12:09,000
Trăim într-o lume modelată de hrană,

272
00:12:09,000 --> 00:12:12,000
şi dacă realizăm acest lucru, putem folosi mâncarea ca pe o unealtă foarte puternică --

273
00:12:12,000 --> 00:12:16,000
o unealtă conceptuală, de design, pentru a ne modela lumea altfel.

274
00:12:16,000 --> 00:12:21,000
Şi dacă ar fi să facem asta, cu ar putea arăta Sitopia?

275
00:12:21,000 --> 00:12:23,000
Ei bine, eu cred că arată cam aşa.

276
00:12:23,000 --> 00:12:25,000
Trebuie să folosesc acest slide. E privirea de pe faţa acestui câine.

277
00:12:25,000 --> 00:12:28,000
Dar în orice caz, aceasta este -- (râsete)

278
00:12:28,000 --> 00:12:30,000
este mâncarea la baza vieţii,

279
00:12:30,000 --> 00:12:32,000
în centrul vieţii de familie, fiind sărbătorită,

280
00:12:32,000 --> 00:12:34,000
fiind savurată, lumea rezervându-şi timp pentru masă.

281
00:12:34,000 --> 00:12:37,000
Acesta este locul pe care ar trebui să îl ocupe hrana în societatea noastră.

282
00:12:37,000 --> 00:12:42,000
Şi nu putem avea asemenea scene, fără astfel de oameni.

283
00:12:42,000 --> 00:12:44,000
Apropo, aceştia pot fi şi bărbaţi.

284
00:12:44,000 --> 00:12:47,000
Sunt oameni care se gândesc la hrană,

285
00:12:47,000 --> 00:12:49,000
care gândesc în perspectivă, care fac planuri,

286
00:12:49,000 --> 00:12:51,000
care se pot uita la o grămadă de legume crude

287
00:12:51,000 --> 00:12:53,000
şi chiar să le recunoască.

288
00:12:53,000 --> 00:12:56,000
Avem nevoie de astfel de oameni. Suntem parte a unei reţele.

289
00:12:56,000 --> 00:12:59,000
Pentru că fără astfel de oameni nu putem avea locuri ca acesta.

290
00:12:59,000 --> 00:13:02,000
Aici am ales-o pe aceasta în mod deliberat pentru că prezintă un bărbat cumpărând o legumă.

291
00:13:02,000 --> 00:13:06,000
Dar reţele, pieţe unde mâncarea este cultivată local.

292
00:13:06,000 --> 00:13:08,000
Este comună. Este proaspătă.

293
00:13:08,000 --> 00:13:10,000
Este o parte a vieţii sociale a oraşului.

294
00:13:10,000 --> 00:13:13,000
Pentru că fără toate acestea nu putem avea un astfel de loc,

295
00:13:13,000 --> 00:13:16,000
mâncare care să fie cultivată local şi care să se încadreze totodată peisajului,

296
00:13:16,000 --> 00:13:18,000
şi care să nu fie numai o marfă cu sumă nulă

297
00:13:18,000 --> 00:13:20,000
de undeva, dintr-un capăt de lume.

298
00:13:20,000 --> 00:13:22,000
Vaci care să aibă o privelişte.

299
00:13:22,000 --> 00:13:24,000
Mormane aburinde de humus.

300
00:13:24,000 --> 00:13:27,000
Asta leagă totul.

301
00:13:27,000 --> 00:13:29,000
Şi este un proiect al comunităţii

302
00:13:29,000 --> 00:13:31,000
pe care am vizitat-o recent în Toronto.

303
00:13:31,000 --> 00:13:33,000
Este o seră, unde copiilor li se spune

304
00:13:33,000 --> 00:13:36,000
totul despre hrană şi cultivarea propriilor alimente.

305
00:13:36,000 --> 00:13:39,000
Aici este o plantă numită Kevin, sau poate este o

306
00:13:39,000 --> 00:13:41,000
plantă a unui copil numit Kevin. Nu ştiu.

307
00:13:41,000 --> 00:13:44,000
Dar oricum, proiectele de acest tip

308
00:13:44,000 --> 00:13:48,000
care încearcă să reînnoade legătura noastră cu natura sunt foarte importante.

309
00:13:48,000 --> 00:13:50,000
Deci Sitopia, pentru mine este o viziune.

310
00:13:50,000 --> 00:13:54,000
Înseamnă de fapt a recunoaşte că Sitopia

311
00:13:54,000 --> 00:13:56,000
deja există în mici buzunare pretutindeni.

312
00:13:56,000 --> 00:13:58,000
Trucul este să le unim,

313
00:13:58,000 --> 00:14:01,000
să folosim mâncarea ca pe o viziune.

314
00:14:01,000 --> 00:14:04,000
Şi dacă facem asta, vom înceta să mai vedem orașe

315
00:14:04,000 --> 00:14:07,000
ca mari pete metropolitane neproductive, ca acesta.

316
00:14:07,000 --> 00:14:09,000
Le vom vedea mai curând ca acesta,

317
00:14:09,000 --> 00:14:12,000
ca parte a unui cadru organic productiv

318
00:14:12,000 --> 00:14:14,000
din care fac inevitabil parte,

319
00:14:14,000 --> 00:14:16,000
conectate simbiotic.

320
00:14:16,000 --> 00:14:18,000
Dar bineînţeles nici asta nu este o imagine prea bună.

321
00:14:18,000 --> 00:14:21,000
Pentru că nu ar mai trebui să producem mâncare astfel.

322
00:14:21,000 --> 00:14:23,000
Ar trebui să ne preocupăm mai mult de permacultură.

323
00:14:23,000 --> 00:14:25,000
Iată de ce cred că această imagine

324
00:14:25,000 --> 00:14:27,000
rezumă în locul meu felul în care ar trebui să gândim.

325
00:14:27,000 --> 00:14:29,000
Este o reconceptualizare

326
00:14:29,000 --> 00:14:32,000
a felului în care hrana ne modelează viaţa.

327
00:14:32,000 --> 00:14:35,000
Cea mai reprezentativă poză care-mi este cunoscută este din urmă cu 650 de ani.

328
00:14:35,000 --> 00:14:38,000
Este "Allegory of Good Government" (Alegoria unei bune guvernări) a lui Ambrogio Lorenzetti.

329
00:14:38,000 --> 00:14:41,000
Prezintă relaţia dintre oraşe şi mediul rural.

330
00:14:41,000 --> 00:14:44,000
Şi cred că mesajul ei este foarte clar.

331
00:14:44,000 --> 00:14:46,000
Dacă oraşul are grijă de sat,

332
00:14:46,000 --> 00:14:48,000
şi satul va avea grijă de oraş.

333
00:14:48,000 --> 00:14:50,000
Şi vreau să ne întrebăm acum

334
00:14:50,000 --> 00:14:53,000
ce ar picta Ambrogio Lorenzetti

335
00:14:53,000 --> 00:14:55,000
dacă ar picta această imagine astăzi?

336
00:14:55,000 --> 00:14:58,000
Cum ar arăta azi o alegorie a unei bune guvernări?

337
00:14:58,000 --> 00:15:00,000
Pentru că sunt de părere că este o întrebare urgentă.

338
00:15:00,000 --> 00:15:02,000
Este una pe care ar trebui să ne-o punem,

339
00:15:02,000 --> 00:15:04,000
şi la care ar trebui să începem să răspundem.

340
00:15:04,000 --> 00:15:07,000
Ştim că suntem ceea ce mâncăm.

341
00:15:07,000 --> 00:15:09,000
Trebuie să înţelegem că lumea este şi ceea ce mâncăm.

342
00:15:09,000 --> 00:15:11,000
Iar dacă acceptăm acea idee, putem folosi hrana

343
00:15:11,000 --> 00:15:15,000
ca pe un instrument foarte puternic pentru a modela lumea în mai bine.

344
00:15:15,000 --> 00:15:17,000
Mulţumesc foarte mult!

345
00:15:17,000 --> 00:15:20,000
Aplauze!