Începând cu secolul al 18-lea
se observă interacțiuni semnificative
între englezi și indieni,
mai ales în Compania Britanică
a Indiilor de Est.
Drept urmare, cercetătorii vestici
încep să aprofundeze
studiul sanscritei și al Vedelor.
Aceste studii au jucat
un rol revelator,
nu doar cu privire
la originile sanscritei,
dar și ale multor limbi vestice,
inclusiv ale englezei.
Acesta este un citat din 1786,
al unui filolog englez,
care studiază limbile scrise
de proveniență istorică,
Sir William Jones.
Acesta spune:„Limba sanscrită,
oricât ar fi de antică,
are o structură minunată.
Este mai perfectă decât greaca,
mai bogată decât latina,
mai rafinată și deosebită decât ambele,
oferindu-le o afinitate puternică
atât prin rădăcinile verbelor,
cât și prin gramatică,
care nu s-ar fi putut produce
în mod accidental.
Subliniez:
”...care nu s-ar fi putut produce
în mod accidental.”
Acesta spune că există asemănări
între sanscrită, latină și greacă;
este vorba de o afinitate,
o conexiune puternică,
care nu s-ar fi putut produce întâmplător.
Atât de puternică
încât nici un filolog
nu le poate cerceta
că