WEBVTT 00:00:00.657 --> 00:00:03.159 Acum câţiva ani am dorit să aflu 00:00:03.159 --> 00:00:05.887 dacă există posibilitatea de a dezvolta biocombustibili 00:00:05.887 --> 00:00:10.589 la o scară la care să concureze cu combustibilii fosili 00:00:10.589 --> 00:00:14.273 dar să nu concureze cu agricultura pentru apă, 00:00:14.273 --> 00:00:16.711 îngrăşăminte sau teren. NOTE Paragraph 00:00:16.711 --> 00:00:18.241 Iată rezultatul. 00:00:18.241 --> 00:00:19.849 Imaginaţi-vă că am clădi o incintă unde băgăm doar apa 00:00:19.849 --> 00:00:22.127 freatică, pe care o umplem cu apă menajeră 00:00:22.127 --> 00:00:25.255 şi o microalgă care produce ulei. 00:00:25.255 --> 00:00:27.415 Facem incinta dintr-un material flexibil 00:00:27.415 --> 00:00:29.487 care se mişcă pe valuri sub apă, 00:00:29.487 --> 00:00:31.527 iar sistemul, desigur, va folosi 00:00:31.527 --> 00:00:33.847 energie solară ca să crească algele, 00:00:33.847 --> 00:00:36.058 şi folosim CO2, ceea ce-i bine, 00:00:36.058 --> 00:00:38.423 iar ele produc oxigen pe măsură ce se dezvoltă. 00:00:38.423 --> 00:00:42.087 Algele se află într-un container 00:00:42.087 --> 00:00:44.879 care distribuie căldura în apa dimprejur. 00:00:44.879 --> 00:00:47.143 Le poţi culege să faci biocombustibili, 00:00:47.143 --> 00:00:49.823 cosmetice, îngrăşăminte, furaje 00:00:49.823 --> 00:00:52.663 şi sigur vei avea nevoie de o suprafaţă mare, 00:00:52.663 --> 00:00:55.215 aşa că vei interfera cu alţe părţi interesate: 00:00:55.215 --> 00:00:59.407 pescari, vase şi alte asemenea, 00:00:59.407 --> 00:01:01.670 dar vorbim de biocombustibili, 00:01:01.670 --> 00:01:03.872 şi ştim cât de important este 00:01:03.872 --> 00:01:06.351 să ai un combustibil lichid alternativ. NOTE Paragraph 00:01:06.351 --> 00:01:09.032 De ce discutăm despre microalge? 00:01:09.032 --> 00:01:12.719 Aici e un grafic cu mai multe tipuri de culturi 00:01:12.719 --> 00:01:16.571 care se consideră că produc biocombustibili, 00:01:16.571 --> 00:01:19.134 şi vedeţi boabele de soia 00:01:19.134 --> 00:01:21.451 care dau 200 de litri pe acru pe an, 00:01:21.451 --> 00:01:26.508 sau floarea soarelui, jatropha sau palmierul, 00:01:26.508 --> 00:01:31.002 iar cilindrul mare, arată cu cât pot contribui algele. 00:01:31.002 --> 00:01:33.533 Microalgele contribuie cu 7.500 şi 19.000 litri 00:01:33.533 --> 00:01:36.325 pe acru pe an, 00:01:36.325 --> 00:01:39.677 comparat cu 190 de litri / acru / an din soia. NOTE Paragraph 00:01:39.677 --> 00:01:42.941 Ce sunt microalgele? Sunt micro- 00:01:42.941 --> 00:01:45.389 adică extrem de mici, aşa cum observaţi 00:01:45.389 --> 00:01:48.357 în această fotografie a organismelor unicelulare 00:01:48.357 --> 00:01:50.667 comparate cu firul de păr uman. 00:01:50.667 --> 00:01:53.493 Aceste mici organisme există 00:01:53.493 --> 00:01:55.533 de milioane de ani şi sunt mii 00:01:55.533 --> 00:01:57.757 de specii diferite de microalge în lume, 00:01:57.757 --> 00:02:00.781 unele cu cel mai rapid ritm de creştere de pe planetă 00:02:00.781 --> 00:02:03.973 şi care produc multe, multe uleiuri. NOTE Paragraph 00:02:03.973 --> 00:02:07.261 De ce să facem asta în larg? 00:02:07.261 --> 00:02:10.109 Motivul e că 00:02:10.109 --> 00:02:14.705 dacă privim oraşele de coastă, nu avem alternativă, 00:02:14.705 --> 00:02:17.504 deoarece vom folosi apa menajeră, cum am sugerat, 00:02:17.504 --> 00:02:19.415 iar apa menajeră are cele mai multe uzine 00:02:19.415 --> 00:02:22.984 de purificare în oraşe. 00:02:22.984 --> 00:02:26.667 Acesta e San Francisco, care deja are 1450 km 00:02:26.667 --> 00:02:29.322 de ţevi de canalizare pe sub oraş 00:02:29.322 --> 00:02:33.298 care deversează apa menajeră în larg. 00:02:33.298 --> 00:02:37.210 Diferite oraşe în lume tratează apa menajeră diferit. 00:02:37.210 --> 00:02:39.578 Unele o procesează. 00:02:39.578 --> 00:02:41.224 Altele doar o eliberează în apă. 00:02:41.224 --> 00:02:43.882 În toate cazurile apa eliberată 00:02:43.882 --> 00:02:46.842 e potrivită pentru creşterea microalgelor. 00:02:46.842 --> 00:02:48.507 Să ne imaginăm cum ar arăta sistemul. 00:02:48.507 --> 00:02:50.609 Îl numim OMEGA, un acronim pentru 00:02:50.609 --> 00:02:55.040 Offshore Membrane Enclosures for Growing Algae. (Incinte membranare de cultivare a algelor în larg.) 00:02:55.040 --> 00:02:57.592 La NASA trebuie să ai acronime bune. NOTE Paragraph 00:02:57.592 --> 00:03:00.435 Cum funcţionează? V-am arătat mai devreme. 00:03:00.435 --> 00:03:04.155 Pui apă şi o sursă de CO2 00:03:04.155 --> 00:03:07.202 într-o structură plutitoare, 00:03:07.202 --> 00:03:10.843 iar apa menajeră oferă nutrienţi pentru creşterea algelor, 00:03:10.843 --> 00:03:13.561 care reţin CO2, care altminteri s-ar pierde 00:03:13.561 --> 00:03:16.171 în atmosferă ca gaz de seră. 00:03:16.171 --> 00:03:18.499 Ele folosesc energia solară ca să crească, 00:03:18.499 --> 00:03:21.050 iar energie valurilor de la suprafaţă oferă energia 00:03:21.050 --> 00:03:23.354 necesară amestecării algelor, iar temperatura 00:03:23.354 --> 00:03:25.914 e reglată de temperatura apei înconjurătoare. 00:03:25.914 --> 00:03:29.268 Algele în timpul creşterii produc oxigen 00:03:29.268 --> 00:03:32.556 şi produc şi biocombustibili, îngrăşăminte, hrană 00:03:32.556 --> 00:03:35.997 şi alte produse algifere de interes. NOTE Paragraph 00:03:35.997 --> 00:03:39.414 Sistemul e autonom. E modular. 00:03:39.414 --> 00:03:41.540 Presupunem că ceva neaşteptat 00:03:41.540 --> 00:03:43.734 se întâmplă cu unul dintre module. 00:03:43.734 --> 00:03:45.933 Are scurgeri. E lovit de trăsnet. 00:03:45.933 --> 00:03:48.542 Apa menajeră care se scurge e apa care deja oricum 00:03:48.542 --> 00:03:50.930 e deversată în mediul de coastă, 00:03:50.930 --> 00:03:53.178 iar algele existente sunt biodegradabile, 00:03:53.178 --> 00:03:54.264 pentru că ele trăiesc în apa menajeră, 00:03:54.264 --> 00:03:57.333 şi fiind alge de apă dulce, înseamnă că 00:03:57.333 --> 00:03:59.130 nu supravieţuiesc în apa sărată şi mor. 00:03:59.130 --> 00:04:01.290 Materialul plastic folosit, 00:04:01.290 --> 00:04:03.922 cu care se lucrează foarte bine, 00:04:03.922 --> 00:04:08.773 construim modulele aşa încât să le putem refolosi. NOTE Paragraph 00:04:08.773 --> 00:04:12.345 Putem să mergem mai departe cu acest sistem 00:04:12.345 --> 00:04:14.822 şi să ne gândim la partea referitoare la apă, 00:04:14.822 --> 00:04:17.656 apa proaspătă, 00:04:17.656 --> 00:04:20.022 care şi ea va fi o problemă în viitor, 00:04:20.022 --> 00:04:21.859 şi acuma lucrăm la metode 00:04:21.859 --> 00:04:24.381 pentru a recupera apa menajeră. NOTE Paragraph 00:04:24.381 --> 00:04:27.173 Alt aspect de luat în calcul e structura în sine. 00:04:27.173 --> 00:04:30.224 Oferă suprafaţă pentru lucruri din ocean, 00:04:30.224 --> 00:04:33.467 suprafaţă acoperită de plante marine 00:04:33.467 --> 00:04:35.961 şi alte organisme oceanice, 00:04:35.961 --> 00:04:39.948 care va deveni un habitat marin îmbunătăţit 00:04:39.948 --> 00:04:41.611 şi creşte biodiversitatea. 00:04:41.611 --> 00:04:43.611 Pentru că e o structură în larg, 00:04:43.611 --> 00:04:46.513 putem considera cum ar putea contribui 00:04:46.513 --> 00:04:50.267 la o activitate piscicolă în larg. NOTE Paragraph 00:04:50.267 --> 00:04:51.856 Vă gândiţi: "Ce idee grozavă! 00:04:51.856 --> 00:04:56.427 Cum facem să vedem dacă merge?" 00:04:56.427 --> 00:05:00.242 Am aranjat laboratoare în Santa Cruz 00:05:00.242 --> 00:05:03.404 la crescătoria California Fish and Game, 00:05:03.404 --> 00:05:06.453 unde ne-au permis să avem containere mari 00:05:06.453 --> 00:05:08.176 cu apă de mare să testăm ideile. 00:05:08.176 --> 00:05:10.798 Am făcut experimente în San Francisco 00:05:10.798 --> 00:05:13.629 la una din cele 3 uzine de purificare a apei menajere, 00:05:13.629 --> 00:05:16.125 o altă locaţie unde să testăm ideile. 00:05:16.125 --> 00:05:19.429 În cele din urmă am vrut să testăm 00:05:19.429 --> 00:05:22.133 impactul pe care l-ar avea această structură 00:05:22.133 --> 00:05:25.790 în mediul marin şi am construit un loc pentru cultură 00:05:25.790 --> 00:05:28.253 la Moss Landing Marine Lab 00:05:28.253 --> 00:05:30.613 în golful Monterey, unde am lucrat într-un port 00:05:30.613 --> 00:05:35.459 ca să observăm ce impact ar avea asupra organismelor marine. NOTE Paragraph 00:05:35.459 --> 00:05:38.549 Laboratorul din Santa Cruz era pentru startul experimentelor. 00:05:38.549 --> 00:05:41.447 Acolo creşteam algele, 00:05:41.447 --> 00:05:44.112 modelam plasticul şi uneltele de construit 00:05:44.112 --> 00:05:45.635 şi acolo am făcut o grămadă de greşeli, 00:05:45.635 --> 00:05:47.566 sau, cum ar fi spus Edison, 00:05:47.566 --> 00:05:51.016 găseam 10 mii de moduri în care sistemul n-ar funcţiona. 00:05:51.016 --> 00:05:55.262 Am crescut alge în apă menajeră şi am construit dispozitive 00:05:55.262 --> 00:05:58.694 care să ne permită accesul în lumea algelor 00:05:58.694 --> 00:06:00.416 ca să le putem urmări pe măsură ce cresc, 00:06:00.416 --> 00:06:03.118 ce le face fericite, cum să ne asigurăm 00:06:03.118 --> 00:06:07.020 o cultură viabilă şi înfloritoare. 00:06:07.020 --> 00:06:10.109 Cea mai importantă parte pe care trebuia s-o dezvoltăm 00:06:10.109 --> 00:06:12.837 erau foto-bioreactoarele, sau PBR-urile. 00:06:12.837 --> 00:06:14.180 Aceste structuri care ar pluti la suprafaţă 00:06:14.180 --> 00:06:17.605 confecţionate dintr-un material plastic ieftin 00:06:17.605 --> 00:06:20.262 care să permită creşterea algelor. Am imaginat multe 00:06:20.262 --> 00:06:23.391 forme, marea majoritate eşecuri oribile, 00:06:23.391 --> 00:06:25.726 şi când, în final am obţinut o formă care funcţiona, 00:06:25.726 --> 00:06:28.013 la 100 de litri, am mărit-o proporţional 00:06:28.013 --> 00:06:31.629 la 1700 de litri în San Francisco. NOTE Paragraph 00:06:31.629 --> 00:06:33.823 Să vă arăt cum funcţionează sistemul. 00:06:33.823 --> 00:06:37.535 Luăm apă folosită cu algele dorite, 00:06:37.535 --> 00:06:40.241 și o circulăm prin această structură plutitoare, 00:06:40.241 --> 00:06:42.973 tubulară, din plastic. 00:06:42.973 --> 00:06:44.466 Circulă prin plastic, 00:06:44.466 --> 00:06:47.178 cu suprafaţa expusă la soare, 00:06:47.178 --> 00:06:49.583 iar algele se dezvoltă pe seama nutrienţilor. NOTE Paragraph 00:06:49.583 --> 00:06:52.005 Doar că e ca şi cum ţi-ai băga capul într-o pungă de plastic. 00:06:52.005 --> 00:06:55.247 Algele nu se vor sufoca din cauza CO2, 00:06:55.262 --> 00:06:56.101 ca noi. 00:06:56.101 --> 00:06:58.760 Ele se sufocă pentru că produc oxigen, 00:06:58.760 --> 00:07:00.936 care nu le sufocă, dar prezintă probleme, 00:07:00.936 --> 00:07:04.040 iar ele folosesc tot CO2-ul. 00:07:04.040 --> 00:07:06.472 Următorul pas a fost să vedem 00:07:06.472 --> 00:07:09.701 cum scoatem oxigenul. El iese prin această coloană 00:07:09.701 --> 00:07:11.178 care a circulat o parte din apă, 00:07:11.178 --> 00:07:14.548 şi a readus CO2, prin barbotarea sistemului 00:07:14.548 --> 00:07:17.000 înainte de recircularea apei. 00:07:17.000 --> 00:07:18.704 Aici vedeţi prototipul 00:07:18.704 --> 00:07:22.502 primei coloane. 00:07:22.502 --> 00:07:24.942 Coloana mai mare pe care am instalat-o 00:07:24.942 --> 00:07:26.570 în sistemul activ din San Francisco. NOTE Paragraph 00:07:26.570 --> 00:07:29.968 Coloana mai avea o proprietate bună: 00:07:29.968 --> 00:07:33.085 algele se aşezau în coloană, 00:07:33.085 --> 00:07:36.659 şi asta ne permitea să adunăm biomasa de alge 00:07:36.659 --> 00:07:39.626 într-o formă pe care s-o putem recolta uşor. 00:07:39.626 --> 00:07:42.401 Îndepărtăm algele comasate la baza coloanei 00:07:42.401 --> 00:07:44.969 apoi le recoltăm printr-o procedură 00:07:44.969 --> 00:07:48.792 în care le lăsăm să se ridice la suprafaţă, 00:07:48.792 --> 00:07:52.688 de unde le adunăm cu o plasă. NOTE Paragraph 00:07:52.688 --> 00:07:56.325 Am vrut să studiem şi impactul 00:07:56.325 --> 00:07:59.256 acestui sistem asupra mediului marin. 00:07:59.256 --> 00:08:02.736 V-am spus că aveam un loc pentru experiment 00:08:02.736 --> 00:08:04.976 în Moss Landing Marine Lab. 00:08:04.976 --> 00:08:07.816 Am observat că materialul se încărca cu alge 00:08:07.816 --> 00:08:10.728 aşa că trebuia să găsim o metodă de curăţare. 00:08:10.728 --> 00:08:13.136 Am observat şi modul în care interacţionau 00:08:13.136 --> 00:08:16.073 păsările şi mamiferele marine. 00:08:16.073 --> 00:08:19.096 Aici e o focă interesată de obiect, 00:08:19.096 --> 00:08:22.200 care periodic va trece peste acest 00:08:22.200 --> 00:08:25.088 pat plutitor. Ne-ar fi plăcut să-o angajăm 00:08:25.088 --> 00:08:27.177 sau s-o dresăm să cureţe suprafaţa 00:08:27.177 --> 00:08:29.584 baloanelor, dar asta în viitor. NOTE Paragraph 00:08:29.584 --> 00:08:30.905 Lurcram de fapt 00:08:30.905 --> 00:08:32.677 pe patru direcţii. 00:08:32.677 --> 00:08:35.560 Cercetam biologia sistemului 00:08:35.560 --> 00:08:37.728 adică modul de creştere al algelor, 00:08:37.728 --> 00:08:41.377 dar şi ce le mânca sau ce le omora. 00:08:41.377 --> 00:08:43.556 Am făcut şi inginerie 00:08:43.556 --> 00:08:45.849 ca să putem construi structura la scară redusă 00:08:45.849 --> 00:08:48.552 dar şi ca să aflăm cum o vom construi 00:08:48.552 --> 00:08:51.868 la scara enormă ce urma să fie folosită. 00:08:51.868 --> 00:08:55.068 Am studiat păsările şi mamiferele marine 00:08:55.068 --> 00:08:57.597 şi impactul sistemului asupra mediului, 00:08:57.597 --> 00:09:00.748 dar şi partea economică 00:09:00.748 --> 00:09:02.395 constând în 00:09:02.395 --> 00:09:05.500 ce energie era necesară ca sistemul să funcţioneze? 00:09:05.500 --> 00:09:06.922 Energia rezultată e mai mare 00:09:06.922 --> 00:09:08.503 decât energia necesară 00:09:08.503 --> 00:09:10.516 ca sistemul să funcţioneze? 00:09:10.516 --> 00:09:12.262 Dar costurile de funcţionare? 00:09:12.262 --> 00:09:14.320 Dar costurile de investiţie? 00:09:14.320 --> 00:09:18.478 Care e economia întregii structuri? NOTE Paragraph 00:09:18.478 --> 00:09:21.196 N-o să fie uşor, 00:09:21.196 --> 00:09:23.756 şi e mult de lucru în toate cele patru domenii 00:09:23.756 --> 00:09:27.348 ca să putem pune sistemul în funcţiune. 00:09:27.348 --> 00:09:30.268 Dar nu avem mult timp la dispoziţie 00:09:30.268 --> 00:09:33.770 şi vă voi arăta cum a conceput sitemul un artist 00:09:33.770 --> 00:09:36.450 dacă s-ar afla într-un golf protejat 00:09:36.450 --> 00:09:39.634 undeva în lume, iar în fundal 00:09:39.634 --> 00:09:42.402 se vede uzina de tratare a apei menajere 00:09:42.402 --> 00:09:45.275 şi o sursă de aducţie pentru CO2. 00:09:45.275 --> 00:09:48.010 Când calculezi economia sistemului 00:09:48.010 --> 00:09:51.082 vezi că va fi greu să-l realizezi, dacă nu ţii cont 00:09:51.082 --> 00:09:55.652 că-i o cale de tratare a apei menajere, 00:09:55.652 --> 00:09:59.380 de captare a carbonului şi că poate avea implicaţii 00:09:59.380 --> 00:10:02.860 la panourile fotovoltaice, energia valurilor sau eoliană. 00:10:02.860 --> 00:10:04.131 Dacă începi să te gândeşti cum să integrezi 00:10:04.131 --> 00:10:07.172 toate aceste activităţi diferite, 00:10:07.172 --> 00:10:11.819 ai putea include într-un asemenea sistem şi acvacultura. 00:10:11.819 --> 00:10:14.747 Am avea sub sistem o crescătorie de crustacee 00:10:14.747 --> 00:10:16.841 unde să creştem midii sau scoici. 00:10:16.841 --> 00:10:19.833 Am creşte stridii care ar furniza 00:10:19.833 --> 00:10:22.671 produse cu mare valoare alimentară, 00:10:22.671 --> 00:10:25.441 şi ăsta va fi indicele nostru pentru 00:10:25.441 --> 00:10:28.755 extinderea treptată a sistemului până va fi 00:10:28.755 --> 00:10:34.556 competitiv pentru producerea de carburant. NOTE Paragraph 00:10:34.556 --> 00:10:37.253 E o mare problemă care se iveşte, 00:10:37.253 --> 00:10:40.597 cea a plasticului în ocean, deloc agreat în prezent, 00:10:40.597 --> 00:10:43.586 aşa că am căutat argumente. 00:10:43.586 --> 00:10:46.303 Ce vom face cu tot acest plastic 00:10:46.303 --> 00:10:49.044 pe care-l vom folosi în mediul marin? 00:10:49.044 --> 00:10:50.562 Nu ştiu dacă ştiţi, dar în California 00:10:50.562 --> 00:10:53.324 o cantitate uriaşă de plastic cu utilizări 00:10:53.324 --> 00:10:56.669 în diverse domenii, cu rol protector, 00:10:56.669 --> 00:10:59.893 iar acesta e un plastic folosit pentru mici sere 00:10:59.893 --> 00:11:02.644 chiar pe suprafaţa solului, cu rol de încălzire 00:11:02.644 --> 00:11:05.902 pentru extinderea sezonului de creştere, 00:11:05.902 --> 00:11:08.445 care permite controlul buruienilor, 00:11:08.445 --> 00:11:12.037 şi care fac eficientă irigarea. 00:11:12.037 --> 00:11:14.350 Aşa că sistemul OMEGA aparţine 00:11:14.350 --> 00:11:17.429 categoriei cu astfel de rezultate, 00:11:17.429 --> 00:11:20.118 iar când îl vom folosi în mediul marin, 00:11:20.118 --> 00:11:22.671 sperăm că-l vom folosi şi pe terenuri. NOTE Paragraph 00:11:22.671 --> 00:11:23.991 Unde o să-l punem 00:11:23.991 --> 00:11:26.502 şi cum va arăta în larg? 00:11:26.502 --> 00:11:29.493 Iată ce am realizat în golful San Francisco. 00:11:29.493 --> 00:11:32.173 San Francisco produce 250 milioane de litri/zi de apă menajeră. 00:11:32.173 --> 00:11:34.933 Considerând un timp de retenţie de 5 zile 00:11:34.933 --> 00:11:37.302 necesar sistemului, avem nevoie de 1230 milioane l, 00:11:37.302 --> 00:11:41.328 adică 5200 m pătraţi de module OMEGA 00:11:41.328 --> 00:11:44.947 să plutească prin golful San Francisco. 00:11:44.947 --> 00:11:46.741 Asta înseamnă mai puţin de 1% 00:11:46.741 --> 00:11:48.492 din suprafaţa golfului. 00:11:48.492 --> 00:11:52.234 Ar produce la 7500 l / 4000 mp / an 00:11:52.234 --> 00:11:55.230 peste 7,5 mil. l de combustibil, 00:11:55.230 --> 00:11:57.430 adică 20% combustibil biodiesel (motorină), 00:11:57.430 --> 00:12:00.438 din combustibilul diesel folosit în San Francisco, 00:12:00.438 --> 00:12:03.628 şi asta fără să eficientizăm deloc sistemul. NOTE Paragraph 00:12:03.628 --> 00:12:06.598 Unde altundeva putem pune acest sistem? 00:12:06.598 --> 00:12:09.498 Sunt multe variante. 00:12:09.498 --> 00:12:11.550 Golful San Francisco e una. 00:12:11.550 --> 00:12:13.366 Golful San Diego, o alta. 00:12:13.366 --> 00:12:16.279 Golful Mobile sau Chesapeake, 00:12:16.279 --> 00:12:18.371 dar nivelul mării creşte, vor fi multe 00:12:18.371 --> 00:12:22.278 alte variante de luat în calcul. (Râsete) NOTE Paragraph 00:12:22.278 --> 00:12:25.846 V-am vorbit despre un sistem 00:12:25.846 --> 00:12:29.478 de activităţi integrate. 00:12:29.478 --> 00:12:32.088 Producerea de biocombustibil e integrată 00:12:32.088 --> 00:12:34.890 cu energie alternativă, integrată cu acvacultură. NOTE Paragraph 00:12:34.890 --> 00:12:38.814 Am plecat să găsec o cale inovativă 00:12:38.814 --> 00:12:44.460 şi durabilă de producere a biocombustibililor, 00:12:44.460 --> 00:12:47.708 ca să descopăr pe parcurs că integrarea 00:12:47.708 --> 00:12:54.985 oferea o sustenabilitate mai mare decât inovaţia. NOTE Paragraph 00:12:54.985 --> 00:12:58.415 Pe termen lung am mare încredere 00:12:58.415 --> 00:13:03.560 în ingeniozitatea noastră colectivă interdisciplinară. 00:13:03.560 --> 00:13:07.876 Cred că nu există limite pentru ce putem realiza 00:13:07.876 --> 00:13:10.078 dacă suntem total deschişi 00:13:10.078 --> 00:13:13.808 şi nu ne pasă cine ia premiu. 00:13:13.808 --> 00:13:18.024 Soluţii sustenabile pentru problemele viitoare 00:13:18.024 --> 00:13:20.424 vor fi diverse 00:13:20.424 --> 00:13:22.889 şi numeroase. 00:13:22.889 --> 00:13:25.680 Cred că trebuie să ţinem cont de tot, 00:13:25.680 --> 00:13:28.712 absolut tot, de la ALFA la OMEGA. 00:13:28.712 --> 00:13:31.592 Vă mulţumesc. 00:13:31.592 --> 00:13:36.942 (Aplauze) 00:13:37.347 --> 00:13:40.559 Chris Anderson: O întrebare scurtă, Jonathan. 00:13:40.559 --> 00:13:42.767 Acest proiect va putea continua cercetarea 00:13:42.767 --> 00:13:46.732 în cadrul NASA sau aveţi nevoie de un fond 00:13:46.732 --> 00:13:50.808 foarte ambiţios pentru energie verde? 00:13:50.808 --> 00:13:52.111 Jonathan Trent: Acum se află într-un stadiu 00:13:52.111 --> 00:13:55.125 în care NASA ar dori să-l propulseze afară, în larg, 00:13:55.125 --> 00:13:57.516 dar ne confruntăm cu destule probleme 00:13:57.516 --> 00:13:59.743 cu realizarea în SUA din cauza aprobărilor limitate 00:13:59.743 --> 00:14:02.237 şi a timpului necesar obţinerii aprobărilor 00:14:02.237 --> 00:14:03.751 ca să realizăm asta în larg. 00:14:03.751 --> 00:14:06.549 La momentul de faţă avem nevoie de oameni dinafară, 00:14:06.549 --> 00:14:08.853 şi suntem extrem de deschişi cu această tehnologie 00:14:08.853 --> 00:14:10.565 aşa încât dorim s-o lansăm cu ajutorul 00:14:10.565 --> 00:14:12.841 oricui şi a tuturor celor interesaţi 00:14:12.841 --> 00:14:14.681 să o adopte şi să o facă să devină realitate. 00:14:14.681 --> 00:14:17.158 CA: Interesant. Nu o patentaţi, 00:14:17.158 --> 00:14:18.833 ci o publicaţi. 00:14:18.833 --> 00:14:19.596 JT: Absolut. 00:14:19.596 --> 00:14:21.487 CA: Bine, îţi mulţumesc din suflet. 00:14:21.487 --> 00:14:25.062 JT: Mulţumesc. (Aplauze)