Vreau să vorbesc azi despre bani şi fericire, două lucruri la care mulţi ne gândim foarte mult, fie încercând să le câştigăm, fie încercând să le sporim. Mulți rezonăm cu următoarea zicală, apare în religii şi în cărţi de autoperfecţionare că banii nu pot cumpăra fericirea. Vreau să sugerez azi că de fapt e greşit. (Râsete) Sunt la o şcoala economică, deci cu asta ne ocupăm. E greşit şi dacă crezi asta, de fapt nu-i cheltui cum trebuie. Aşa că, în loc să-i cheltui ca de obicei, poate dacă i-ai cheltui diferit, s-ar putea să funcționeze puțin mai bine. Înainte să vă spun cum să cheltuiți pentru a fi mai fericiţi, să ne gândim la modurile în care cheltuim de obicei care nu ne fac mai fericiţi. Am făcut un experiment simplu. CNN, cu puţin timp în urmă, a scris acest articol interesant despre ce se întâmplă cu oamenii când câştigă la loterie. Se pare că oamenii cred că viața devine minunată dacă câștigi. Articolul arată cum le sunt distruse vieţile. Atunci când cineva câştigă la loterie, în primul rând, cheltuie toţi banii şi fac datorii, în al doilea rând, toţi prietenii şi toate cunoștințele îi caută să le ceară bani. Le distruge relaţiile sociale, de fapt. Aşa că au mai multe datorii şi mai puțini prietenii decât înainte să câştige la loterie. Ce a fost interesant la acest articol e că oamenii care l-au citit au început să lase comentarii. Şi în loc să povestească cum au realizat că banii nu aduc fericirea toată lumea a început să spună: „Ştii ce aş face dacă aş câştiga la loterie?” şi să fabuleze despre ce ar face. Aici avem doar două exemple ce merită menționate. Cineva a scris: „Când voi câştiga, voi cumpăra un mic munte şi voi construi o căsuță în vârf.” (Râsete) Altcineva a scris: „Aș umple o cadă mare cu bani, aș intra în cadă fumând un trabuc mare sorbind dintr-un pahar de şampanie.” Continuă și mai rău: „Apoi mi-aș face o poză multiplicată în zeci de exemplare. Oricine ar cerşi sau ar încerca să stoarcă bani de la mine va primi o copie a pozei şi nimic mai mult.” (Râsete) Multe din comentarii erau exact de acest gen, unde oamenii primeau bani şi de fapt îi făcea antisociali. V-am spus că ruinează vieţile oamenilor şi că prietenii îi bat la cap. Adesea banii ne fac să ne simţim foarte egoişti şi facem lucruri doar pentru noi înşine. Poate motivul pentru care banii nu ne fac fericiţi e că îi cheltuim pe lucrurile greșite, adică îi cheltuim mereu pentru noi înşine. Ne-am gândit ce s-ar întâmpla dacă i-am face pe oameni să cheltuie mai mult pentru alţii. În loc să fii antisocial cu banii tăi, cum ar fi dacă ai fi mai prosocial? Ne-am gândit să-i facem pe oameni să facă asta și să vedem ce iese. Unii să facă ce fac de obicei, adică să cheltuie banii pentru ei înşişi, iar alții să dea bani, apoi să le măsurăm fericirea să vedem dacă devin mai fericiţi. Prima modalitate folosită: într-o dimineaţă în Vancouver ne-am dus în campus la Universitatea British Columbia, am abordat lumea: „Vrei să participi la un experiment?” Au răspuns: „Da.” I-am întrebat cât de fericiţi erau şi le-am dat un plic. Într-unul din plicuri scria: „Până la ora 17 azi, cheltuie banii aceştia pentru tine.” Şi am dat câteva exemple pe ce puteau fi cheltuiţi. Alţii au primit un bilet care spunea: „Până la ora 17 azi, cheltuie aceşti bani pentru altcineva." În interiorul plicului erau bani. Şi am decis câţi bani le-am dat. Unii au primit acest bilet şi $5. Alţii au primit acest bilet şi $20. I-am lăsat să-şi continue ziua, au făcut ce au dorit. Am descoperit că i-au cheltuit cum i-am rugat. I-am chemat seara şi i-am întrebat: „Pe ce ai cheltuit banii şi cât de fericit te simţi acum?” Pe ce i-au cheltuit? Fiind studenţi, majoritatea lucrurilor cumpărate pentru ei înşişi au fost cercei sau farduri. O femeie a cumpărat un animal de pluș pentru nepoata ei. Unii au dat bani oamenilor fără adăpost. Un impact uriaș aici la Starbucks. (Râsete) Dacă dai studenţilor $5, arată a cafea pentru ei, aleargă la Starbucks şi îi cheltuie cât pot de repede. (Râsete) Dar unii au cumpărat o cafea pentru ei, cum ar face în mod obişnuit, dar alţii au cumpărat o cafea pentru altcineva. Deci aceeași achiziție, orientată către tine sau către altcineva. Ce am descoperit la sfârşitul zilei? Cei care au cheltuit bani pentru alţii erau mai fericiţi, cei care i-au cheltuit pentru ei nu s-a întâmplat nimic. Nu i-a făcut mai puţin fericiţi, nu i-a ajutat cu nimic. Şi celălalt lucru observat e că suma de bani nu contează foarte mult. Oamenii au crezut că $20 e mult mai bine decât $5. De fapt nu contează câţi bani cheltuieşti. Ce contează cu adevărat e să-i cheltuieşti pentru altcineva şi nu pentru tine. Vedem asta mereu când dăm bani oamenilor să-i cheltuiască pentru alţii, nu pentru ei. Bineînţeles, aceştia sunt studenţi în Canada, nu e populaţia cea mai reprezentativă a lumii. Sunt destul de bogaţi şi înstăriţi şi au tot felul lucruri. Am vrut să vedem dacă e valabil peste tot în lume sau doar în ţările bogate. Aşa că am mers în Uganda şi am făcut un experiment asemănător. Celor din Canada le-am spus: „Când ați cheltuit ultima oară bani pentru voi sau pentru alţii. Descrieţi. Cât de fericiţi v-a făcut?” Și în Uganda la fel: „Când aţi cheltuit ultima oară bani pentru voi sau alţii şi descrieţi acest lucru.” Şi apoi i-am întrebat din nou cât de fericiţi sunt. Ce am observat e uimitor, sunt aspecte umane universale legate de ce faci cu banii, dar există şi reale diferenţe culturale. De exemplu, un tip din Uganda a spus: „Am sunat o fată pe care doream s-o curtez.” De fapt au avut o întâlnire, şi a spus la final că n-a „dobândit-o” până acum. (Râsete) Iată un tip din Canada. Un lucru foarte similar. „Mi-am scos prietena la cină. Ne-am dus la un film, am plecat devreme, apoi ne-am întors în camera ei... doar pentru prăjitură”. (Râsete) Universal uman, cheltui bani pentru alţii, eşti drăguţ cu ei. Poate speri ceva, poate nu. Dar vedem diferenţe extraordinare. Uitaţi-vă la aceste două exemple. Asta e o femeie din Canada. Am întrebat: „Când ai cheltuit bani pentru altcineva?” Ea spune: „Am cumpărat un cadou pentru mama. Am mers cu maşina la mall, am cumpărat un cadou, l-am dat mamei." Un lucru foarte frumos. E bine să iei cadouri pentru cunoscuți. Comparaţi cu povestea acestei femei din Uganda: „Mergeam şi m-am întâlnit cu o veche prietenă al cărei fiu era bolnav de malarie. Nu aveau bani, s-au dus la o clinică şi i-am dat aceşti bani.” Nu sunt $10.000, e moneda locală. E o sumă foarte mică de fapt. Dar motivaţia e extrem de diferită aici. Asta e o nevoie medicală reală, efectiv o donaţie care salvează o viață. Cazul de mai sus era doar un cadou pentru mama. Totuși ce vedem mereu e modul specific în care cheltuieşti pentru alţii nu e nici pe departe atât de important ca faptul că cheltui pentru altcineva ca să te facă fericit, ceea ce-i foarte important. Aşa că nu trebuie să faci lucruri uimitoare cu banii ca să fii fericit. Poţi face lucruri mărunte, triviale şi tot poţi obţine aceste beneficii. Astea sunt doar două ţări. Am vrut să continuăm, să mergem în fiecare țară să vedem ce relaţie există între bani şi fericire. Am luat date de la organizaţia Gallup, pe care o ştiţi prin sondajele politice publicate recent. Au întrebat oamenii: „Aţi donat recent bani pentru acţiuni caritabile?” şi „Cât de fericiţi sunteţi în general?" Şi putem vedea relaţia dintre acestea două. Sunt corelate pozitiv? Dând bani te face fericit? Sau sunt corelate negativ? Pe această hartă, verde înseamnă că sunt corelate pozitiv şi roşu înseamnă că sunt corelate negativ. După cum vedeți, lumea e majoritar verde. Aşa că în aproape fiecare ţară din lume unde avem aceste date, oamenii care donează bani pentru caritate sunt mai fericiţi decât cei ce nu donează. Ştiu că toți vă uitaţi la acea ţară roşie din mijloc. Aş fi nedrept dacă nu v-aş spune care e. E de fapt Republica Centrafricană. Puteți inventa poveşti, poate e diferit acolo pentru un motiv sau altul. Chiar mai jos, în dreapta e Rwanda, care e uimitor de verde. Deci aproape oriunde ne uităm vedem că dacă dai bani eşti mai fericit decât dacă îi ţii pentru tine. Dar viaţa la locul de muncă, unde ne petrecem tot restul timpului când nu suntem cu cei pe care-i știm? Am hotărât să infiltrăm nişte companii şi să facem ceva similar. Astea sunt echipe de vânzări din Belgia. Lucrează în echipe; ies pe teren şi vând doctorilor, încearcă să-i convingă să cumpere medicamente. Ne uităm să vedem cât de bine vând în funcţie de echipa de care aparțin. În unele echipe, am dat oamenilor bani pentru ei înşişi şi am spus: „Cheltuieşte-i pentru tine," cum am făcut și cu studenţii din Canada. Dar în alte echipe am spus: „Ia 15 euro! Cheltuieşte-i pentru unul din colegii tăi săptămâna asta. Cumpără ceva, un cadou pe care să-l dăruieşti. Acum avem echipe în care cheltuie pentru ei înşişi şi aceste echipe prosociale cărora le dăm bani pentru a îmbunătăţi puțin echipa. Motivul pentru care e o piñata caraghioasă e pentru că o echipă a strâns banii şi a cumpărat una, apoi au lovit-o toți până au căzut toate bomboanele. O prostioară copilărească, dar gândiţi-vă ce diferenţă există faţă de o echipă care n-a făcut asta, au luat cei 15 euro, i-au pus în buznar, poate şi-au luat o cafea, şi echipele care au avut această experienţă prosocială în care au colaborat și au avut o activitate de grup. Echipele care sunt prosociale au vânzări mai mari decât echipele care au luat banii pentru ei înșiși. Un mod de a vedea lucrurile, e că pentru fiecare 15 euro oferiți pentru ei înşişi, îi pun în buzunar, nu fac nimic diferit de ce făceau înainte. Nu iese nimic din asta. De fapt pierzi bani pentru că nu-i motivează să lucreze mai bine. Dar dacă le dai 15 euro să-i cheltuie pentru colegi, lucrează mult mai bine în echipă, încât obţii un câştig uriaș raportat la suma investită. Realizez că probabil vă gândiţi în sinea voastră, totul e bine, dar există un context important pentru legislația publică şi nu cred că va funcționa acolo. În principiu, dacă nu-mi demonstrează că funcţionează aici, nu cred nimic din ce spune. Şi ştiu că toți vă gândiţi la echipe de dodgeball. (Râsete) Am primit multe critici pe tema asta: dacă nu poţi demonstra cu echipe de dodgeball, totul e aiureală. Aşa că găsit aceste echipe de dodgeball şi le-am infiltrat. Am făcut exact acelaşi lucru ca înainte. Unor echipe am dat bani să-i cheltuiască pentru ei. Altor echipe le-am dat bani să-i cheltuiască pentru colegii lor de dodgeball. Echipele care au cheltuit banii pentru ei înşişi au obţinut acelaşi procent de victorii ca înainte. Echipele care au cheltuit pentru ceilalți au suferit transformări şi de fapt au dominat liga spre final. Peste toate aceste contexte diferite: viaţa personală, serviciu, chiar copilării ca sporturile de sală, vedem că dacă cheltuim pentru alţii se dovedeşte mai benefic pentru tine decât cheltuind pentru tine însuți. Dacă crezi că banii nu pot cumpăra fericirea nu-i cheltui cum trebuie. Nu înseamnă că ar trebui să cumperi un produs în locul altuia, şi astfel vei deveni mai fericit. De fapt, ar trebui să nu te mai gândeşti la ce produs să cumperi pentru tine ci să încerci să oferi ceva altor oameni. Şi din fericire avem o ocazie pentru voi. DonorsChoose.org e o organizaţie non-profit în principal pentru profesorii din şcolile publice cu venituri mici. Aceştia postează proiecte în care spun: „Vreau să predau Huckleberry Finn şi nu avem cărţile,” sau „Vreau un microscop pentru ora de științe și nu avem unul." Tu şi cu mine putem merge să-l cumpărăm pentru ei. Profesorul îţi scrie o notă de mulţumire, la fel și copiii. Uneori îţi trimit poze cu ei utilizând microscopul. E ceva extraordinar. Accesați site-ul şi începeţi procesul de a gândi mai puţin la „Cum pot să cheltui banii pentru mine?" şi mai mult „Dacă am 5 dolari sau 15, ce pot face în folosul altor oameni?” Pentru, la final, dacă faci asta, descoperi că vei beneficia mult mai mult. Mulţumesc. (Aplauze)