Vreau să vorbesc azi
despre bani şi fericire,
două lucruri la care mulţi
ne gândim foarte mult,
fie încercând să le câştigăm,
fie încercând să le sporim.
Mulți rezonăm cu următoarea zicală,
apare în religii
şi în cărţi de autoperfecţionare
că banii nu pot cumpăra fericirea.
Vreau să sugerez azi că de fapt e greşit.
(Râsete)
Sunt la o şcoala economică,
deci cu asta ne ocupăm.
E greşit şi dacă crezi asta,
de fapt nu-i cheltui cum trebuie.
Aşa că, în loc să-i cheltui ca de obicei,
poate dacă i-ai cheltui diferit,
s-ar putea să funcționeze puțin mai bine.
Înainte să vă spun cum să cheltuiți
pentru a fi mai fericiţi,
să ne gândim la modurile
în care cheltuim de obicei
care nu ne fac mai fericiţi.
Am făcut un experiment simplu.
CNN, cu puţin timp în urmă,
a scris acest articol interesant
despre ce se întâmplă cu oamenii
când câştigă la loterie.
Se pare că oamenii cred că viața
devine minunată dacă câștigi.
Articolul arată
cum le sunt distruse vieţile.
Atunci când cineva câştigă la loterie,
în primul rând,
cheltuie toţi banii şi fac datorii,
în al doilea rând,
toţi prietenii şi toate cunoștințele
îi caută să le ceară bani.
Le distruge relaţiile sociale, de fapt.
Aşa că au mai multe datorii
şi mai puțini prietenii
decât înainte să câştige la loterie.
Ce a fost interesant la acest articol
e că oamenii care l-au citit
au început să lase comentarii.
Şi în loc să povestească cum au realizat
că banii nu aduc fericirea
toată lumea a început să spună:
„Ştii ce aş face dacă
aş câştiga la loterie?”
şi să fabuleze despre ce ar face.
Aici avem doar două exemple
ce merită menționate.
Cineva a scris: „Când voi câştiga,
voi cumpăra un mic munte
şi voi construi o căsuță în vârf.”
(Râsete)
Altcineva a scris:
„Aș umple o cadă mare cu bani,
aș intra în cadă fumând un trabuc mare
sorbind dintr-un pahar de şampanie.”
Continuă și mai rău:
„Apoi mi-aș face o poză
multiplicată în zeci de exemplare.
Oricine ar cerşi sau ar încerca
să stoarcă bani de la mine
va primi o copie a pozei
şi nimic mai mult.”
(Râsete)
Multe din comentarii
erau exact de acest gen,
unde oamenii primeau bani
şi de fapt îi făcea antisociali.
V-am spus că ruinează vieţile oamenilor
şi că prietenii îi bat la cap.
Adesea banii ne fac
să ne simţim foarte egoişti
şi facem lucruri doar pentru noi înşine.
Poate motivul pentru care banii
nu ne fac fericiţi
e că îi cheltuim pe lucrurile greșite,
adică îi cheltuim mereu pentru noi înşine.
Ne-am gândit ce s-ar întâmpla
dacă i-am face pe oameni să cheltuie
mai mult pentru alţii.
În loc să fii antisocial cu banii tăi,
cum ar fi dacă ai fi mai prosocial?
Ne-am gândit să-i facem pe oameni
să facă asta și să vedem ce iese.
Unii să facă ce fac de obicei,
adică să cheltuie banii pentru ei înşişi,
iar alții să dea bani,
apoi să le măsurăm fericirea
să vedem dacă devin mai fericiţi.
Prima modalitate folosită:
într-o dimineaţă în Vancouver
ne-am dus în campus
la Universitatea British Columbia,
am abordat lumea:
„Vrei să participi la un experiment?”
Au răspuns: „Da.”
I-am întrebat cât de fericiţi
erau şi le-am dat un plic.
Într-unul din plicuri scria:
„Până la ora 17 azi,
cheltuie banii aceştia pentru tine.”
Şi am dat câteva exemple
pe ce puteau fi cheltuiţi.
Alţii au primit un bilet care spunea:
„Până la ora 17 azi, cheltuie aceşti bani
pentru altcineva."
În interiorul plicului erau bani.
Şi am decis câţi bani le-am dat.
Unii au primit acest bilet şi $5.
Alţii au primit acest bilet şi $20.
I-am lăsat să-şi continue ziua,
au făcut ce au dorit.
Am descoperit că i-au cheltuit
cum i-am rugat.
I-am chemat seara şi i-am întrebat:
„Pe ce ai cheltuit banii
şi cât de fericit te simţi acum?”
Pe ce i-au cheltuit?
Fiind studenţi, majoritatea lucrurilor
cumpărate pentru ei înşişi
au fost cercei sau farduri.
O femeie a cumpărat
un animal de pluș pentru nepoata ei.
Unii au dat bani oamenilor fără adăpost.
Un impact uriaș aici la Starbucks.
(Râsete)
Dacă dai studenţilor $5,
arată a cafea pentru ei,
aleargă la Starbucks
şi îi cheltuie cât pot de repede.
(Râsete)
Dar unii au cumpărat o cafea pentru ei,
cum ar face în mod obişnuit,
dar alţii au cumpărat
o cafea pentru altcineva.
Deci aceeași achiziție,
orientată către tine
sau către altcineva.
Ce am descoperit la sfârşitul zilei?
Cei care au cheltuit bani
pentru alţii erau mai fericiţi,
cei care i-au cheltuit pentru ei
nu s-a întâmplat nimic.
Nu i-a făcut mai puţin fericiţi,
nu i-a ajutat cu nimic.
Şi celălalt lucru observat e că suma
de bani nu contează foarte mult.
Oamenii au crezut că $20
e mult mai bine decât $5.
De fapt nu contează câţi bani cheltuieşti.
Ce contează cu adevărat
e să-i cheltuieşti pentru altcineva
şi nu pentru tine.
Vedem asta mereu
când dăm bani oamenilor să-i cheltuiască
pentru alţii, nu pentru ei.
Bineînţeles,
aceştia sunt studenţi în Canada,
nu e populaţia
cea mai reprezentativă a lumii.
Sunt destul de bogaţi şi înstăriţi
şi au tot felul lucruri.
Am vrut să vedem dacă e valabil
peste tot în lume
sau doar în ţările bogate.
Aşa că am mers în Uganda
şi am făcut un experiment asemănător.
Celor din Canada le-am spus:
„Când ați cheltuit ultima oară
bani pentru voi sau pentru alţii.
Descrieţi. Cât de fericiţi v-a făcut?”
Și în Uganda la fel:
„Când aţi cheltuit ultima oară bani
pentru voi sau alţii
şi descrieţi acest lucru.”
Şi apoi i-am întrebat
din nou cât de fericiţi sunt.
Ce am observat e uimitor,
sunt aspecte umane universale
legate de ce faci cu banii,
dar există şi reale diferenţe culturale.
De exemplu,
un tip din Uganda a spus:
„Am sunat o fată
pe care doream s-o curtez.”
De fapt au avut o întâlnire,
şi a spus la final că n-a
„dobândit-o” până acum.
(Râsete)
Iată un tip din Canada.
Un lucru foarte similar.
„Mi-am scos prietena la cină.
Ne-am dus la un film, am plecat devreme,
apoi ne-am întors în camera ei...
doar pentru prăjitură”.
(Râsete)
Universal uman, cheltui bani pentru alţii,
eşti drăguţ cu ei.
Poate speri ceva, poate nu.
Dar vedem diferenţe extraordinare.
Uitaţi-vă la aceste două exemple.
Asta e o femeie din Canada.
Am întrebat:
„Când ai cheltuit bani pentru altcineva?”
Ea spune: „Am cumpărat
un cadou pentru mama.
Am mers cu maşina la mall,
am cumpărat un cadou, l-am dat mamei."
Un lucru foarte frumos.
E bine să iei cadouri pentru cunoscuți.
Comparaţi cu povestea
acestei femei din Uganda:
„Mergeam şi m-am întâlnit
cu o veche prietenă
al cărei fiu era bolnav de malarie.
Nu aveau bani, s-au dus la o clinică
şi i-am dat aceşti bani.”
Nu sunt $10.000, e moneda locală.
E o sumă foarte mică de fapt.
Dar motivaţia e extrem de diferită aici.
Asta e o nevoie medicală reală,
efectiv o donaţie care salvează o viață.
Cazul de mai sus era doar un cadou
pentru mama.
Totuși ce vedem mereu
e modul specific în care
cheltuieşti pentru alţii
nu e nici pe departe atât de important
ca faptul că cheltui pentru altcineva
ca să te facă fericit,
ceea ce-i foarte important.
Aşa că nu trebuie să faci lucruri
uimitoare cu banii ca să fii fericit.
Poţi face lucruri mărunte, triviale
şi tot poţi obţine aceste beneficii.
Astea sunt doar două ţări.
Am vrut să continuăm,
să mergem în fiecare țară
să vedem ce relaţie există
între bani şi fericire.
Am luat date de la organizaţia Gallup,
pe care o ştiţi prin sondajele
politice publicate recent.
Au întrebat oamenii: „Aţi donat recent
bani pentru acţiuni caritabile?”
şi „Cât de fericiţi sunteţi în general?"
Şi putem vedea relaţia
dintre acestea două.
Sunt corelate pozitiv?
Dând bani te face fericit?
Sau sunt corelate negativ?
Pe această hartă,
verde înseamnă că sunt corelate pozitiv
şi roşu înseamnă că sunt corelate negativ.
După cum vedeți, lumea e majoritar verde.
Aşa că în aproape fiecare ţară din lume
unde avem aceste date,
oamenii care donează bani
pentru caritate sunt mai fericiţi
decât cei ce nu donează.
Ştiu că toți vă uitaţi
la acea ţară roşie din mijloc.
Aş fi nedrept
dacă nu v-aş spune care e.
E de fapt Republica Centrafricană.
Puteți inventa poveşti, poate e diferit
acolo pentru un motiv sau altul.
Chiar mai jos, în dreapta e Rwanda,
care e uimitor de verde.
Deci aproape oriunde ne uităm
vedem că dacă dai bani eşti mai fericit
decât dacă îi ţii pentru tine.
Dar viaţa la locul de muncă,
unde ne petrecem tot restul timpului
când nu suntem cu cei pe care-i știm?
Am hotărât să infiltrăm nişte companii
şi să facem ceva similar.
Astea sunt echipe de vânzări din Belgia.
Lucrează în echipe;
ies pe teren şi vând doctorilor,
încearcă să-i convingă
să cumpere medicamente.
Ne uităm să vedem cât de bine vând
în funcţie de echipa de care aparțin.
În unele echipe, am dat oamenilor
bani pentru ei înşişi
şi am spus:
„Cheltuieşte-i pentru tine,"
cum am făcut și cu studenţii din Canada.
Dar în alte echipe am spus:
„Ia 15 euro! Cheltuieşte-i pentru unul
din colegii tăi săptămâna asta.
Cumpără ceva, un cadou
pe care să-l dăruieşti.
Acum avem echipe
în care cheltuie pentru ei înşişi
şi aceste echipe prosociale
cărora le dăm bani
pentru a îmbunătăţi puțin echipa.
Motivul pentru care e
o piñata caraghioasă
e pentru că o echipă
a strâns banii şi a cumpărat una,
apoi au lovit-o toți
până au căzut toate bomboanele.
O prostioară copilărească,
dar gândiţi-vă ce diferenţă există faţă
de o echipă care n-a făcut asta,
au luat cei 15 euro, i-au pus în buznar,
poate şi-au luat o cafea,
şi echipele care au avut
această experienţă prosocială
în care au colaborat
și au avut o activitate de grup.
Echipele care sunt prosociale
au vânzări mai mari
decât echipele care au luat banii
pentru ei înșiși.
Un mod de a vedea lucrurile,
e că pentru fiecare 15 euro
oferiți pentru ei înşişi,
îi pun în buzunar,
nu fac nimic diferit de ce făceau înainte.
Nu iese nimic din asta.
De fapt pierzi bani pentru că
nu-i motivează să lucreze mai bine.
Dar dacă le dai 15 euro să-i cheltuie
pentru colegi,
lucrează mult mai bine în echipă,
încât obţii un câştig uriaș
raportat la suma investită.
Realizez că probabil
vă gândiţi în sinea voastră,
totul e bine,
dar există un context
important pentru legislația publică
şi nu cred că va funcționa acolo.
În principiu, dacă nu-mi demonstrează
că funcţionează aici,
nu cred nimic din ce spune.
Şi ştiu că toți vă gândiţi
la echipe de dodgeball.
(Râsete)
Am primit multe critici pe tema asta:
dacă nu poţi demonstra cu echipe
de dodgeball, totul e aiureală.
Aşa că găsit aceste echipe de dodgeball
şi le-am infiltrat.
Am făcut exact acelaşi lucru ca înainte.
Unor echipe am dat bani
să-i cheltuiască pentru ei.
Altor echipe le-am dat bani
să-i cheltuiască
pentru colegii lor de dodgeball.
Echipele care au cheltuit
banii pentru ei înşişi
au obţinut acelaşi procent
de victorii ca înainte.
Echipele care au cheltuit pentru ceilalți
au suferit transformări
şi de fapt au dominat liga spre final.
Peste toate aceste contexte diferite:
viaţa personală, serviciu,
chiar copilării ca sporturile de sală,
vedem că dacă cheltuim pentru alţii
se dovedeşte mai benefic pentru tine
decât cheltuind pentru tine însuți.
Dacă crezi că banii
nu pot cumpăra fericirea
nu-i cheltui cum trebuie.
Nu înseamnă că ar trebui să cumperi
un produs în locul altuia,
şi astfel vei deveni mai fericit.
De fapt, ar trebui să nu te mai gândeşti
la ce produs să cumperi pentru tine
ci să încerci să oferi ceva altor oameni.
Şi din fericire avem o ocazie pentru voi.
DonorsChoose.org
e o organizaţie non-profit
în principal pentru profesorii
din şcolile publice cu venituri mici.
Aceştia postează proiecte în care spun:
„Vreau să predau
Huckleberry Finn şi nu avem cărţile,”
sau „Vreau un microscop pentru ora
de științe și nu avem unul."
Tu şi cu mine putem merge
să-l cumpărăm pentru ei.
Profesorul îţi scrie o notă de mulţumire,
la fel și copiii.
Uneori îţi trimit poze
cu ei utilizând microscopul.
E ceva extraordinar.
Accesați site-ul şi începeţi procesul
de a gândi mai puţin la
„Cum pot să cheltui banii pentru mine?"
şi mai mult „Dacă am 5 dolari sau 15,
ce pot face în folosul altor oameni?”
Pentru, la final, dacă faci asta,
descoperi că vei beneficia mult mai mult.
Mulţumesc.
(Aplauze)