Vreau să vorbesc azi despre bani şi fericire, două lucruri la care mulţi ne gândim foarte mult, fie încercând să le câştigăm, fie încercând să le sporim. Mulți rezonăm cu următoarea zicală, apare în religii şi în cărţi de autoperfecţionare că banii nu pot cumpăra fericirea. Vreau să sugerez azi că de fapt e greşit. (Râsete) Sunt la şcoala economică şi cu asta ne ocupăm. E greşit şi dacă de fapt crezi asta, nu-i cheltui cum trebuie. Aşa că, în loc să-i cheltui ca de obicei, poate dacă i-ai cheltui diferit, s-ar putea să funcționeze puțin mai bine. Înainte să vă spun cum de a cheltui ca să fiți mai fericiţi, să ne gândim la modurile în care cheltuim de obicei care de fapt nu ne fac mai fericiţi. Am făcut un experiment simplu. CNN, cu puţin timp în urmă, a scris acest articol interesant despre ce se întâmplă cu oamenii când câştigă la loterie. Se pare că ei cred că dacă câştigă viața va deveni minunată. Articolul arată cum le sunt distruse vieţile. Atunci când oamenii câştigă la loterie, în primul rând, cheltuie toţi banii şi fac datorii, în al doilea rând, toţi prietenii şi toate cunoștințele îi caută să le ceară bani. Le distruge relaţiile sociale, de fapt. Aşa că au mai multe datorii şi mai puțini prietenii decât înainte să câştige la loterie. Ce a fost interesant la acest articol e că oamenii care l-au citit au început să lase comentarii. Şi în loc să povestească cum au înțeles ei că banii nu aduc fericirea toată lumea a început să spună: „Ştii ce aş face dacă aş câştiga la loterie?” şi să fabuleze despre ce ar face. Aici sunt doar doi din cei pe care i-am considerat interesant de menționat. Cineva a scris: „Când voi câştiga, voi cumpăra un mic munte şi voi construi o căsuță în vârf.” (Râsete) Altcineva a scris: „Aș umple o cadă mare cu bani, aș intra în cadă fumând un trabuc mare sorbind dintr-un pahar de şampanie.” Continuă și mai rău: „Apoi mi-aș face o poză multiplicată în zeci de exemplare. Oricine ar cerşi sau ar încerca să stoarcă bani de la mine va primi o copie a pozei şi nimic mai mult.” (Râsete) Multe din comentarii erau exact de acest gen, unde oamenii primeau bani şi de fapt îi făcea antisociali. V-am spus că ruinează vieţile oamenilor şi că prietenii îi bat la cap. Și adesea banii ne fac să ne simţim foarte egoişti şi facem lucruri doar pentru noi înşine. Poate motivul pentru care banii nu ne fac fericiţi e că îi cheltuim pe lucruri greșite şi în particular îi cheltuim mereu pentru noi înşine. Ne-am gândit ce s-ar întâmpla dacă i-am face pe oameni să cheltuie mai mult pentru alţii. În loc să fii antisocial cu banii tăi, ce-ar fi dacă ai fi puțin mai prosocial? Ne-am gândit să-i facem pe oameni să facă asta și să vedem ce iese. Unii să facă ce fac de obicei, adică să cheltuie banii pentru ei înşişi, iar alții să dea bani, apoi să le măsurăm fericirea să vedem dacă devin mai fericiţi. Prima modalitate folosită: într-o dimineaţă în Vancouver ne-am dus în campus la Universitatea British Columbia, am abordat lumea: „Vrei să participi la un experiment?” Au răspuns: „Da.” I-am întrebat cât de fericiţi erau şi le-am dat un plic. Într-unul din plicuri scria: „Până la ora 17 azi, cheltuie banii aceştia pentru tine.” Şi am dat câteva exemple pe ce puteau fi cheltuiţi. Alţii au primit un bilet care spunea: „Până la ora 17 azi, cheltuie aceşti bani pentru altcineva." În interiorul plicului erau bani. Şi am decis câţi bani le-am dat. Unii au primit acest bilet şi $5. Alţii au primit acest bilet şi $20. I-am lăsat să-şi continue ziua, au făcut ce au dorit. Am descoperit că i-au cheltuit cum i-am rugat. I-am chemat seara şi i-am întrebat: „Pe ce ai cheltuit banii şi cât de fericit te simţi acum?” Pe ce i-au cheltuit? Fiind studenţi, majoritatea lucrurilor cumpărate pentru ei înşişi au fost cercei sau farduri. O femeie a cumpărat un animal de pluș pentru nepoata ei. Unii au dat bani oamenilor fără adăpost. Un impact uriaș aici la Starbucks. (Râsete) Dacă dai studenţilor $5, arată a cafea pentru ei, aleargă la Starbucks şi îi cheltuie cât pot de repede. (Râsete) Dar unii au cumpărat o cafea pentru ei, cum ar face în mod obişnuit, dar alţii au cumpărat o cafea pentru altcineva. Deci aceeași achiziție, orientată către tine sau către altcineva. Ce am descoperit la sfârşitul zilei? Cei care au cheltuit bani pentru alţii erau mai fericiţi. La cei care i-au cheltuit pentru ei nu s-a întâmplat nimic. Nu i-a făcut mai puţin fericiţi, nu i-a ajutat cu nimic. Şi celălalt lucru observat e că suma de bani nu contează foarte mult. Oamenii au crezut că $20 e mult mai bine decât $5. De fapt nu contează câţi bani cheltuieşti. Ce contează cu adevărat e să-i cheltuieşti pentru altcineva şi nu pentru tine. Vedem asta mereu când dăm bani oamenilor să-i cheltuiască pentru alţii, nu pentru ei. Bineînţeles, aceştia sunt studenţi în Canada, nu e populaţia cea mai reprezentativă a lumii. Sunt destul de bogaţi şi înstăriţi şi au tot felul lucruri. Am vrut să vedem dacă e valabil peste tot în lume sau doar în ţările bogate. Aşa că am mers în Uganda şi am făcut un experiment asemănător. Celor din Canada le-am spus: „Când ați cheltuit ultima oară bani pentru voi sau pentru alţii. Descrieţi. Cât de fericiţi v-a făcut?” Și în Uganda la fel: „Când aţi cheltuit ultima oară bani pentru voi sau alţii şi descrieţi acest lucru.” Şi apoi i-am întrebat din nou cât de fericiţi sunt. Ce am observat e uimitor, sunt aspecte umane universale legate de ce faci cu banii, dar există şi reale diferenţe culturale. De exemplu, un tip din Uganda a spus: „Am sunat o fată pe care doream s-o curtez.” De fapt au avut o întâlnire, şi a spus la final că n-a „dobândit-o” până acum. (Râsete) Iată un tip din Canada. Un lucru foarte similar. „Mi-am scos prietena la cină. Ne-am dus la un film, am plecat devreme, apoi ne-am întors în camera ei... doar pentru prăjitură”. (Râsete) Universal uman, cheltui bani pentru alţii, eşti drăguţ cu ei. Poate speri ceva, poate nu. Dar vedem diferenţe extraordinare. Uitaţi-vă la aceste două exemple. Asta e o femeie din Canada. Am întrebat: „Când ai cheltuit bani pentru altcineva?” Ea spune: „Am cumpărat un cadou pentru mama. Am mers cu maşina la mall, am cumpărat un cadou, l-am dat mamei." Un lucru foarte frumos. E bine să iei cadouri pentru cunoscuți. Comparaţi cu povestea acestei femei din Uganda: „Mergeam şi m-am întâlnit cu o veche prietenă al cărei fiu era bolnav de malarie. Nu aveau bani, s-au dus la o clinică şi i-am dat aceşti bani.” Nu sunt $10.000, sunt în moneda locală. E o sumă foarte mică de fapt. Dar motivaţia e extrem de diferită aici. Asta e o nevoie medicală reală, efectiv o donaţie care salvează o viață. Cazul de mai sus era doar un cadou pentru mama. Totuși ce vedem mereu e modul specific în care cheltuieşti pentru alţii nu e nici pe departe atât de important ca faptul că cheltui pentru altcineva ca să te facă fericit, ceea ce-i foarte important. Aşa că nu trebuie să faci lucruri uimitoare cu banii ca să fii fericit. Poţi face lucruri mărunte, triviale şi tot poţi obţine aceste beneficii. Astea sunt doar două ţări. Am vrut să continuăm, să mergem în fiecare țară să vedem ce relaţie există între bani şi fericire. Am luat date de la organizaţia Gallup, pe care o ştiţi prin sondajele politice publicate recent. Au întrebat oamenii: „Aţi donat recent bani pentru acţiuni caritabile?” şi „Cât de fericiţi sunteţi în general?" Şi putem vedea relaţia dintre acestea două. Sunt corelate pozitiv? Dând bani te face fericit? Sau sunt corelate negativ? Pe această hartă, verde înseamnă că sunt corelate pozitiv şi roşu înseamnă că sunt corelate negativ. După cum vedeți, lumea e majoritar verde. Aşa că în aproape fiecare ţară din lume unde avem aceste date, oamenii care donează bani pentru caritate sunt mai fericiţi decât cei ce nu donează. Ştiu că toți vă uitaţi la acea ţară roşie din mijloc. Aş fi nedrept dacă nu v-aş spune care e. E de fapt Republica Centrafricană. Puteți inventa poveşti, poate e diferit acolo pentru un motiv sau altul. Chiar mai jos, în dreapta e Rwanda, care e uimitor de verde. Deci aproape oriunde ne uităm vedem că dacă dai bani eşti mai fericit decât dacă îi ţii pentru tine. Dar viaţa la locul de muncă, unde ne petrecem tot restul timpului când nu suntem cu cei pe care-i știm? Am hotărât să infiltrăm nişte companii şi să facem ceva similar. Astea sunt echipe de vânzări în Belgia. Lucrează în echipe; ies pe teren şi vând doctorilor, încearcă să-i convingă să cumpere medicamente. Ne uităm să vedem cât de bine vând în funcţie de echipa de care aparțin. În unele echipe, am dat oamenilor bani pentru ei înşişi şi am spus: „Cheltuieşte-i pentru tine," cum am făcut și cu studenţii din Canada. Dar în alte echipe am spus: „15 euro! Cheltuieşte-i pentru unul din colegii tăi săptămâna asta. Cumpără-i ceva, un cadou pe care să i-l dăruieşti. Acum avem echipe în care cheltuie pentru ei înşişi şi aceste echipe prosociale cărora le dăm bani pentru a îmbunătăţi puțin echipa. Motivul pentru care am o piñata caraghioasă aici: una din echipe a strâns banii şi a cumpărat o piñata, apoi s-au strâns în jurul ei, au lovit-o şi toate bomboanele au căzut din ea. O prostioară copilărească, dar gândiţi-vă ce diferenţă faţă de o echipă care n-a făcut asta, au luat cei 15 euro, i-au pus în buznar, poate şi-au luat o cafea, şi echipe care au împărtăşit această experienţă prosocială în care s-au adunat cu toţii să cumpere ceva pentru o activitate de grup. Ce vedem, de fapt, echipele care sunt prosociale au vânzări mai mari decât echipele care au avut bani doar pentru ei înșiși. Un mod de a privi lucrurile, pentru fiecare 15 euro pe care-i dai oamenilor pentru ei înşişi, îi pun în buzunar, nu fac nimic diferit de ce făceau înainte. Nu iese nici un ban de aici. De fapt pierzi bani pentru că nu-i motivează să lucreze mai bine. Dar când le dai 15 euro să-i cheltuie pentru colegii de echipă, lucrează mult mai bine în cadrul echipei, încât obţii un câştig uriaș raportat la suma investită. Realizez că probabil vă gândiţi în sinea voastră, totul e bine, dar există un context incredibil de important pentru legislația publică şi nu-mi pot imagina că ar funcţiona acolo. În fond dacă nu-mi demonstrează că funcţionează aici, nu cred nimic din ce spune. Şi ştiu că toți vă gândiţi la echipe de dodgeball. (Râsete) Am primit multe critici pe tema asta: dacă nu poţi demonstra cu echipe de dodgeball, totul e aiureală. Aşa că am mers şi am găsit aceste echipe de dodgeball şi am făcut testul. Am făcut exact acelaşi lucru ca înainte. Pentru unele echipe am dat bani să-i cheltuiască pentru ei. În alte echipe am dat bani să-i cheltuiască pentru colegii din echipa lor de dodgeball. Echipele care au cheltuit banii pentru ei înşişi au obţinut acelaşi procent de jocuri câştigate ca înainte. Echipele cărora le-am dat bani să-i cheltuiască unul pentru celălalt, au suferit transformări şi de fapt au dominat liga spre final. Peste toate aceste contexte diferite -- viaţa personală, viaţa la servici, chiar copilării ca sporturile de sală -- vedem că dacă cheltuim pentru alţii se dovedeşte mai benefic pentru tine decât cheltuindu-i pentru tine însuți. Deci voi spune: dacă crezi că banii nu pot cumpăra fericirea nu-i cheltui cum trebuie. Implicaţia nu e că ar trebui să cumperi acest produs în locul altuia, şi acesta e modul să devii fericit. De fapt, ar trebui să nu te mai gândeşti la ce produs să cumperi pentru tine ci să încerci să oferi parte din ei altor oameni. Şi din fericire avem o ocazie pentru voi. DonorsChoose.org este o organizaţie non-profit în principal pentru profesorii din şcolile publice cu venituri mici. Aceştia postează proiecte, spun, "Vreau să predau la clasă Huckleberry Finn şi nu avem cărţile," sau "Vreau un microscop să predau elevilor ore de ştiinţă şi nu avem microscop." Tu şi cu mine putem merge să-l cumpărăm pentru ei. Profesorul îţi scrie o notă de mulţumire. Copiii îţi scriu o notă de mulţumire. Uneori îţi trimit poze cu ei utilizând microscopul. E un lucru extraordinar. Accesați site-ul şi începeţi procesul de-a gândi mai puţin la "Cum pot să cheltui banii pentru mine?" şi mai mult "Dacă am 5 dolari sau 15, ce pot face în folosul altor oameni?" Pentru că în cele din urmă când faci asta, descoperi că vei beneficia mult mai mult. Mulţumesc. (Aplauze)