Ce vedeți când priviți aceste imagini? La ce vă gândiți? Probabil că vedeți o persoană frumoasă, slabă, fără cusur. Apropo, după ce răsfoiești o revistă de modă pentru trei secunde, respectul față de sine scade cu 50%, conform publicației „Psychology Today”. Acum ce vedeți? Vă schimbați părerea? Probabil că privind aceste imagini vedeți o persoană grasă, urâtă și un pic ciudată. Vă dați seama că asta poate fi considerată hărțuire? Stați liniștiți, nu e vina voastră. Societatea și mass-media v-au instruit să priviți aceste imagini în acest fel. Salut, am 15 ani, aproape 16. Sunt majoretă, schioare, fac atletism, sunt un elev eminent la liceul din Park City. Când eram mică, emisiunea preferată a mea și a mamei era America's Next Top Model. În timpul pauzelor publicitare exersam defilarea și mișcările pe podium. Iar apoi o întrebam pe mama: „Mami, sunt suficient de slabă? Sunt destul de drăguță să câștig?” Țineți minte că aveam aproape opt ani. De mici suntem instruiți de mass-media cu imagini de pe Facebook, Instagram, TV, reviste. Practic, peste tot. De la campaniile de înfrumusețare la definiția perfecțiunii, fetelor li se spune că trebuie să aibă o claviculă care să se vadă de la un kilometru. La băieți totul este despre păr și linia maxilarului. Dacă nu îndeplinești aceste standarde, nu meriți atenție. Mass-media ne spune că nu suntem destul de buni și ne oferă imagini ireale, perfecte, modificate în Photoshop. De aceea cred că suntem predispuși la hărțuire. Nu vreau să jignesc pe nimeni; nu cred că putem opri hărțuirea. Nu există nicio lege, leac sau pedeapsă pe care să o dai cuiva ca să nu se poarte urât cu ceilalți. Schimbarea începe cu tine. Așa cum a spus odată un idol al meu, „Tu trebuie să fii schimbarea pe care vrei s-o vezi în lume.” Hărțuirea începe și se termină cu tine ca individ. Vreau să desființăm niște stereotipuri și să vă prezint câteva statistici. Pentru început, nu doar tocilarii și ciudații sunt hărțuiți și băgați în cel mai apropiat dulap. Nu, nici pe departe. Oricine poate fi agresat. Pun pariu că pot să vă întreb dacă ați fost vreodată agresați și o să răspundeți da. 3,2 milioane de elevi sunt hărțuiți într-un an. Unul din patru profesori nu cred că hărțuirea e o problemă și doar 4% din profesori ar interveni într-un caz de hărțuire. Un nou studiu realizat de Fox News arată că dacă ai fost hărțuit în copilărie este mai dăunător emoțional decât să fii abuzat de un adult. Prin urmare, în cine ai încredere dacă un prieten, un profesor sau un coleg nu te poate apăra? Știu asta foarte bine: să fii complet singur, fără prieteni, nimeni care să te înțeleagă. Am fost hărțuită de foarte multe ori. Mi s-a spus „umflată” și „târfă” și multe alte apelative de mulți alții. Cunosc toate sentimentele trăite de unul din șase copii în fiecare zi. Pot să vă spun că hărțuirea există și te rănește mai mult decât emoțional. Așadar, care e soluția mea? Întotdeauna te ai pe tine. Uită-te în oglindă. Puțin mai aproape, mai atent. Descoperă acel lucru, acel talent, acea trăsătură pe care o admiri la tine. Știu că nu e ușor. Suntem cei mai duri critici ai noștri, iar mass-media ne-a învățat să nu ne acceptăm, să încercăm mereu să reparăm lucrurile mărunte, dar să nu ne considerăm niciodată perfecți. Dar vă asigur că e acolo; fie că e la suprafață sau în interior. Când îl găsiți, păstrați-l, iar data viitoare când sunteți hărțuiți, țineți-vă de el și spuneți: „Eu mă cunosc pe mine, iar ei se înșală. N-au dreptate.” Vă cunoașteți mai bine decât vă cunoaște agresorul vostru. Așadar, de ce să asculți de un simplu spectator, când poți asculta de un expert? Nu lăsa pe nimeni să te distrugă. Știu că data viitoare când cineva îmi va spune „umflată”, n-o să răspund cu agresivitate și nici n-o să plec de acolo. Îi voi ține piept și voi spune: „Îmi pare rău, dar te înșeli în privința mea.” Și voi pleca de acolo. Pentru că oricum face o impresie mai bună. Îmi place să mă consider un exemplu împotriva stereotipurilor, pentru că sunt majoretă și asta e o poziție foarte apreciată, însă tot nu scap de hărțuire. Să le arăți oamenilor cine ești și să nu lași mass-media sau agresorul să te definească este ceea ce numesc „Frumusețea din oglindă.” Să fii tu însuți e mult mai frumos și mai interesant pentru mine decât să ai un păr minunat și o bărbie perfectă. Ceea ce te definește e caracterul tău. Nu trebuie să educi toți oamenii să raporteze un agresor sau să spui directorului că ai primit un mesaj răutăcios. Nu, trebuie să le arăți oamenilor cum să fie ei înșiși și să nu permită nimănui, fie că e agresor, șef, profesor sau chiar părinte, să îi definească. Cu toții sunteți frumoși, deci arătați-vă frumusețea. Vă mulțumesc! (Aplauze)