1
00:00:07,694 --> 00:00:11,534
Imaginează-ți că trăiești într-un sat mic

2
00:00:11,534 --> 00:00:15,102
și depinzi de iazul cu pești
din apropiere ca să ai de mâncare.

3
00:00:15,102 --> 00:00:18,071
Împarți iazul cu alți trei săteni.

4
00:00:18,071 --> 00:00:22,732
Iazul are 12 pești,
iar peștii se reproduc.

5
00:00:23,222 --> 00:00:27,856
Pentru fiecare doi pești va apărea
un pui de pește în fiecare noapte.

6
00:00:27,856 --> 00:00:30,424
Pentru a-ți maximiza resursele de hrană,

7
00:00:30,424 --> 00:00:33,546
câți pești ar trebui
să prinzi în fiecare zi?

8
00:00:34,266 --> 00:00:36,596
Gândește-te puțin la asta.

9
00:00:36,596 --> 00:00:39,847
Presupunând că puii de pește
devin adulți imediat

10
00:00:39,847 --> 00:00:42,866
și că nu încap mai mult
de 12 pești în iaz,

11
00:00:42,866 --> 00:00:46,096
și ignorând sexul peștilor prinși.

12
00:00:46,736 --> 00:00:50,756
Răspunsul? Unul, și nu doar tu.

13
00:00:50,756 --> 00:00:53,987
Cel mai bun mod de a maximiza
resursele de hrană ale fiecărui sătean

14
00:00:53,987 --> 00:00:57,997
e ca fiecare pescar
să ia doar un pește pe zi.

15
00:00:58,247 --> 00:01:00,108
Asta e explicația matematică.

16
00:01:00,108 --> 00:01:04,734
Dacă fiecare sătean ia un pește
vor rămâne opt pești peste noapte.

17
00:01:04,734 --> 00:01:07,117
Fiecare pereche de pești produce un pui,

18
00:01:07,117 --> 00:01:11,467
iar în următoarea zi iazul
va fi iar plin cu 12 pești.

19
00:01:12,187 --> 00:01:14,539
Dacă cineva ia mai mult de un pește,

20
00:01:14,539 --> 00:01:17,499
numărul perechilor
ce se pot reproduce scade,

21
00:01:17,499 --> 00:01:21,298
iar populația nu va mai putea
să revină la numărul inițial.

22
00:01:22,408 --> 00:01:25,149
Într-un final,
peștii din iaz vor dispărea,

23
00:01:25,149 --> 00:01:28,699
iar cei patru săteni vor suferi de foame.

24
00:01:28,699 --> 00:01:31,859
Acest iaz cu pești e doar un exemplu
al unei probleme clasice

25
00:01:31,859 --> 00:01:34,937
numită tragedia resurselor comune.

26
00:01:34,937 --> 00:01:37,838
Fenomenul a fost pentru prima oară
descris într-un pamflet

27
00:01:37,838 --> 00:01:42,177
de economistul William Forster Lloyd
în 1833

28
00:01:42,177 --> 00:01:44,749
într-o discuție
despre suprapopularea cu vite

29
00:01:44,749 --> 00:01:47,788
a pășunilor comune sătești.

30
00:01:47,788 --> 00:01:51,148
La mai mult de 100 de ani,
ecologistul Garrett Hardin

31
00:01:51,148 --> 00:01:52,628
a reînviat conceptul

32
00:01:52,628 --> 00:01:55,358
pentru a descrie ce se întâmplă
când mulți oameni

33
00:01:55,358 --> 00:01:58,200
împart cu toții resurse limitate,

34
00:01:58,200 --> 00:01:59,689
precum pășunile,

35
00:01:59,689 --> 00:02:00,792
zonele de pescuit,

36
00:02:00,792 --> 00:02:01,889
spațiile de locuit,

37
00:02:01,889 --> 00:02:03,940
chiar și aerul curat.

38
00:02:03,940 --> 00:02:08,039
Hardin e de părere că aceste situații
pun interesul individual

39
00:02:08,039 --> 00:02:10,249
în fața interesului comun,

40
00:02:10,249 --> 00:02:12,741
iar asta are un sfârșit rău
pentru toată lumea,

41
00:02:12,741 --> 00:02:14,140
rezultând în suprapășunat,

42
00:02:14,140 --> 00:02:15,179
pescuit excesiv,

43
00:02:15,179 --> 00:02:16,489
suprapopulare,

44
00:02:16,489 --> 00:02:17,560
poluare,

45
00:02:17,560 --> 00:02:20,760
și alte probleme sociale și de mediu.

46
00:02:20,760 --> 00:02:23,480
O caracteristică esențială
a tragediei resurselor comune

47
00:02:23,480 --> 00:02:28,600
e că oferă o oportunitate
ca cineva să beneficieze individual

48
00:02:28,600 --> 00:02:33,872
în timp ce efectele negative se răsfrâng
asupra unei populații mai mari.

49
00:02:33,872 --> 00:02:37,107
Pentru a înțelege mai bine,
să ne întoarcem la iazul cu pește.

50
00:02:37,107 --> 00:02:39,691
Fiecare pescar e motivat

51
00:02:39,691 --> 00:02:42,952
să ia cât de mulți pești poate.

52
00:02:42,952 --> 00:02:45,571
Între timp, orice scădere
în reproducerea peștilor

53
00:02:45,571 --> 00:02:48,762
e resimțită de întregul sat.

54
00:02:48,762 --> 00:02:51,453
De frică să nu piardă
în fața vecinilor lui,

55
00:02:51,453 --> 00:02:54,963
un pescar va ajunge la concluzia
că e în interesul său personal

56
00:02:54,963 --> 00:02:56,403
să ia un pește în plus,

57
00:02:56,403 --> 00:02:57,242
sau doi,

58
00:02:57,242 --> 00:02:58,643
sau trei.

59
00:02:58,643 --> 00:03:02,591
Din nefericire, la aceeași concluzie
ajung și ceilalți pescari,

60
00:03:02,591 --> 00:03:04,043
și asta e tragedia.

61
00:03:04,043 --> 00:03:06,929
Urmărind avantajul individual
pe termen scurt

62
00:03:06,929 --> 00:03:10,419
nu e avantajos pentru toți pe termen lung.

63
00:03:10,419 --> 00:03:13,303
Acesta e un exemplu simplu,
dar tragedia resurselor comune

64
00:03:13,303 --> 00:03:17,864
apare și în sisteme mult mai complexe
din viața reală.

65
00:03:17,864 --> 00:03:19,873
Folosirea excesivă a antibioticelor

66
00:03:19,873 --> 00:03:22,783
a adus beneficii pe termen scurt
privind producția de carne

67
00:03:22,783 --> 00:03:25,023
și în tratarea unor boli comune,

68
00:03:25,023 --> 00:03:30,003
dar a avut ca rezultat și evoluția
bacteriilor rezistente la antibiotice,

69
00:03:30,003 --> 00:03:32,843
ce amenință întreaga populație.

70
00:03:32,843 --> 00:03:36,466
O centrală pe cărbune produce
electricitate ieftină pentru consumatori

71
00:03:36,466 --> 00:03:38,563
și profit pentru proprietari.

72
00:03:38,563 --> 00:03:41,225
Aceste beneficii locale
sunt bune pe termen scurt,

73
00:03:41,225 --> 00:03:44,555
dar poluarea cauzată de minerit
și de arderea cărbunilor

74
00:03:44,555 --> 00:03:46,985
se împrăștie în toată atmosfera

75
00:03:46,985 --> 00:03:49,968
și rămâne acolo pentru mii de ani.

76
00:03:49,968 --> 00:03:52,108
Sunt și alte exemple.

77
00:03:52,108 --> 00:03:53,024
Gunoaiele,

78
00:03:53,024 --> 00:03:54,338
scăderea resurselor de apă,

79
00:03:54,338 --> 00:03:55,495
defrișările,

80
00:03:55,495 --> 00:03:56,728
ambuteiajele,

81
00:03:56,728 --> 00:03:59,541
chiar și cumpărarea apei îmbuteliate.

82
00:03:59,541 --> 00:04:05,295
Dar civilizația umană a dovedit
că poate face ceva remarcabil.

83
00:04:05,295 --> 00:04:06,785
Formăm contracte sociale,

84
00:04:06,785 --> 00:04:08,595
facem înțelegeri comune,

85
00:04:08,595 --> 00:04:10,146
alegem guverne,

86
00:04:10,146 --> 00:04:11,995
și scriem legi.

87
00:04:11,995 --> 00:04:17,616
Toate astea pentru a salva colectivul
de propriile impulsuri individuale.

88
00:04:17,616 --> 00:04:22,186
Nu e ușor, și cu siguranță nu o facem
bine aproape de fiecare dată.

89
00:04:22,186 --> 00:04:26,995
Dar oamenii, în cele mai bune cazuri,
au arătat că pot rezolva aceste probleme

90
00:04:26,995 --> 00:04:31,337
și putem continua să facem asta
dacă ne reamintim lecția lui Hardini.

91
00:04:31,337 --> 00:04:33,866
Când tragedia resurselor comune 
este aplicată,

92
00:04:33,866 --> 00:04:37,266
ceea ce e bun pentru noi toți
este bun pentru fiecare dintre noi.