WEBVTT

00:00:06.549 --> 00:00:07.989
În 1992,

00:00:07.989 --> 00:00:12.211
un cargobot ce transporta jucării de baie
a fost prins într-o furtună.

00:00:12.211 --> 00:00:14.647
Containerele de pe vas
au căzut peste bord,

00:00:14.647 --> 00:00:20.837
iar valurile au vărsat 28.000 de rățuște
de cauciuc și alte jucării în Pacific.

00:00:20.837 --> 00:00:22.697
Dar ele nu au rămas împreună.

00:00:22.697 --> 00:00:23.977
Chiar pe dos,

00:00:23.977 --> 00:00:27.307
rățuștele au ajuns
de atunci peste tot pe glob,

00:00:27.307 --> 00:00:29.557
iar cercetătorii au folosit traseul lor

00:00:29.557 --> 00:00:33.727
pentru a înțelege mai bine
curenții oceanici.

NOTE Paragraph

00:00:33.727 --> 00:00:36.493
Curenții oceanici sunt determinați
de mai multe lucruri:

00:00:36.493 --> 00:00:40.043
de vânt, de maree,
de schimbările în densitatea apei

00:00:40.043 --> 00:00:43.073
și de rotația Pământului.

00:00:43.073 --> 00:00:47.733
Topografia fundului oceanic
și a țărmului modifică aceste mișcări,

00:00:47.733 --> 00:00:49.360
cauzând accelerarea curenților,

00:00:49.360 --> 00:00:52.200
încetinirea sau schimbarea direcției lor.

NOTE Paragraph

00:00:52.200 --> 00:00:55.030
Curenții oceanici pot fi de două tipuri:

00:00:55.030 --> 00:00:58.290
curenți de suprafață
și curenți de adâncime.

00:00:58.290 --> 00:01:00.410
Curenții de suprafață controlează

00:01:00.410 --> 00:01:02.660
mișcarea primelor 10 procente
ale apei oceanice,

00:01:02.660 --> 00:01:06.230
în timp ce curenții de adâncime
mobilizează celelalte 90 de procente.

00:01:06.230 --> 00:01:07.930
Deși au cauze diferite,

00:01:07.930 --> 00:01:10.960
curenții de suprafață și de adâncime
se influențează reciproc

00:01:10.960 --> 00:01:15.160
într-un dans complicat
ce menține întregul ocean în mișcare.

NOTE Paragraph

00:01:15.160 --> 00:01:16.185
Aproape de țărm,

00:01:16.185 --> 00:01:19.635
curenții de suprafață sunt determinați
de vânt și de maree,

00:01:19.635 --> 00:01:24.505
care aduc apa iar și iar la țărm
odată ce nivelul de apă crește și scade.

00:01:24.505 --> 00:01:29.773
Între timp, în ocean, vântul e principala
cauză a curenților de suprafață.

00:01:29.773 --> 00:01:31.817
În timp ce vântul suflă
deasupra oceanului,

00:01:31.817 --> 00:01:34.507
trage cu el straturile de apă
de la suprafață.

00:01:34.507 --> 00:01:37.477
Această mișcare a apei
trage și straturile de dedesubt,

00:01:37.477 --> 00:01:39.697
iar acestea le trag pe cele de dedesubt.

00:01:39.697 --> 00:01:43.197
De fapt, apa până la o adâncime
de 400 de metri

00:01:43.197 --> 00:01:47.027
e afectată de vântul
de la suprafața oceanului.

NOTE Paragraph

00:01:47.027 --> 00:01:51.337
Dacă analizăm tiparul curenților
de pe tot globul,

00:01:51.337 --> 00:01:54.820
veți observa că formează
bucle gigantice denumite gire,

00:01:54.820 --> 00:01:57.580
ce au un sens orar în emisfera nordică

00:01:57.580 --> 00:02:00.430
și sens antiorar în emisfera sudică.

00:02:00.430 --> 00:02:02.950
Asta din cauza modului
în care rotația Pământului

00:02:02.950 --> 00:02:06.630
afectează vântul
ce dă naștere acestor curenți.

NOTE Paragraph

00:02:06.630 --> 00:02:08.280
Dacă Pământul nu s-ar fi rotit,

00:02:08.280 --> 00:02:10.740
aerul și apa s-ar fi deplasat
înainte și înapoi

00:02:10.740 --> 00:02:12.820
între presiunea scăzută de la ecuator

00:02:12.820 --> 00:02:14.610
și presiunea crescută de la poli.

00:02:14.610 --> 00:02:16.350
Dar deoarece Pământul se învârte,

00:02:16.350 --> 00:02:20.860
aerul ce se mișcă de la ecuator
la Polul Nord e curbat spre est,

00:02:20.860 --> 00:02:24.509
iar aerul ce se mișcă invers
e curbat spre vest.

00:02:24.509 --> 00:02:27.409
În emisfera sudică se întâmplă
același lucru, dar în oglindă.

00:02:27.409 --> 00:02:29.229
astfel încât marii curenți de vânt

00:02:29.229 --> 00:02:32.789
formează modele ca niște bucle
în bazinele oceanice.

00:02:32.789 --> 00:02:35.679
Asta poartă numele de efectul Coriolis.

00:02:35.679 --> 00:02:40.129
Vântul împinge oceanul de dedesubt
în aceleași giruri rotative.

00:02:40.129 --> 00:02:43.793
Și deoarece apa reține căldura
mult mai eficient decât aerul,

00:02:43.793 --> 00:02:48.303
acești curenți ajută
la redistribuirea căldurii pe glob.

NOTE Paragraph

00:02:48.303 --> 00:02:50.334
Spre deosebire de curenții de suprafață,

00:02:50.334 --> 00:02:55.014
curenții de adâncime sunt determinați
în principal de variația densității apei.

00:02:55.014 --> 00:02:57.326
Pe măsură ce apa
se deplasează spre Polul Nord,

00:02:57.326 --> 00:02:58.496
se răcește.

00:02:58.496 --> 00:03:01.036
Are și o concentrație mai mare de sare,

00:03:01.036 --> 00:03:05.956
deoarece cristalele de apă ce se formează
blochează apa, lăsând sarea în urmă.

00:03:05.956 --> 00:03:08.796
Această apă sărată și rece
e mult mai densă,

00:03:08.796 --> 00:03:09.946
așa că se scufundă,

00:03:09.946 --> 00:03:12.616
iar apa de suprafață
mai caldă îi ia locul,

00:03:12.616 --> 00:03:17.076
dând naștere unui curent vertical
denumit circulație termohalină.

NOTE Paragraph

00:03:17.076 --> 00:03:21.563
Circulația termohalină a apei de adâncime
și curenții de suprafață cauzați de vânt

00:03:21.563 --> 00:03:26.319
se combină pentru a forma o buclă
denumită Centura Globală Transportatoare.

00:03:26.319 --> 00:03:29.486
Odată ce apa vine
la suprafață din adâncuri,

00:03:29.486 --> 00:03:32.606
cară nutrienți ce hrănesc microorganismele

00:03:32.606 --> 00:03:35.726
ce formează baza
multor lanțuri trofice oceanice.

NOTE Paragraph

00:03:35.726 --> 00:03:39.306
Centura globală transportatoare
e cel mai lung curent din lume,

00:03:39.306 --> 00:03:41.306
ajungând peste tot în lume.

00:03:41.306 --> 00:03:44.906
Dar se mișcă
doar câțiva centimetri pe secundă.

00:03:44.906 --> 00:03:49.456
O picătură de apă are nevoie de mii de ani
pentru a o parcurge în întregime.

00:03:49.456 --> 00:03:52.996
Însă, creșterea temperaturilor
oceanelor cauzează încetinirea

00:03:52.996 --> 00:03:54.956
centurii transportatoare.

00:03:54.956 --> 00:03:58.166
Modelele arată că acest lucru cauzează
un dezastru pentru vremea

00:03:58.166 --> 00:03:59.896
de pe ambele părți ale Atlanticului,

00:03:59.896 --> 00:04:03.146
și nimeni nu știe ce se va întâmpla
dacă va continua să încetinească

00:04:03.146 --> 00:04:05.146
sau dacă se va opri complet.

00:04:05.146 --> 00:04:09.136
Singurul mod de a anticipa corect
și de a ne pregăti în consecință

00:04:09.136 --> 00:04:13.826
e să continuăm să studiem curenții
și puternicele forțe ce îi formează.