1
00:00:06,463 --> 00:00:09,482
Acum un an, 
am închiriat o mașină în Ierusalim

2
00:00:09,482 --> 00:00:11,674
ca să caut un om 
pe care nu îl întâlnisem niciodată,

3
00:00:11,674 --> 00:00:13,810
dar care mi-a schimbat viața.

4
00:00:13,810 --> 00:00:16,555
Nu aveam un număr de telefon
la care să anunț că vin.

5
00:00:16,555 --> 00:00:19,056
Nu aveam o adresă exactă,

6
00:00:19,056 --> 00:00:21,671
dar îi știam numele, Abed,

7
00:00:21,671 --> 00:00:26,323
știam că trăia într-un oraș 
de 15.000 de locuitori, Kfar Kara,

8
00:00:26,323 --> 00:00:31,134
și mai știam că în urmă cu 21 de ani, 
chiar la marginea acestui oraș sfânt,

9
00:00:31,134 --> 00:00:33,355
mi-a rupt gâtul.

10
00:00:33,355 --> 00:00:37,619
Astfel, într-o dimineață noroasă de ianuarie,
am pornit-o spre nord

11
00:00:37,619 --> 00:00:42,325
într-un Chevy argintiu, ca să găsesc un bărbat, 
ca să-mi găsesc liniștea.

12
00:00:42,325 --> 00:00:45,197
Șoseaua a luat-o la vale
și am ieșit din Ierusalim.

13
00:00:45,197 --> 00:00:47,837
Apoi am luat chiar curba 
în care, cu camioneta lui albastră,

14
00:00:47,837 --> 00:00:50,163
încărcată cu patru tone de gresie,

15
00:00:50,163 --> 00:00:52,981
a intrat cu mare viteză 
în colțul din stânga-spate

16
00:00:52,981 --> 00:00:56,119
al microbuzului 
în care mă aflam.

17
00:00:56,119 --> 00:00:58,773
Aveam 19 ani.

18
00:00:58,773 --> 00:01:02,100
Crescusem 13 cm 
şi făcusem 20.000 de flotări

19
00:01:02,100 --> 00:01:05,044
în doar opt luni,
iar în noaptea dinaintea accidentului,

20
00:01:05,044 --> 00:01:07,210
încântat de noul meu corp,

21
00:01:07,210 --> 00:01:09,351
jucasem baschet cu prietenii

22
00:01:09,351 --> 00:01:11,457
până în zorii acelei dimineți de mai.

23
00:01:11,457 --> 00:01:14,152
Cuprindeam mingea în 
mâna mea mare dreaptă,

24
00:01:14,152 --> 00:01:18,497
și când atingeam coșul cu mâna, 
mă simțeam invincibil.

25
00:01:18,497 --> 00:01:22,343
Mergeam cu autobuzul să iau
pizza pe care o câștigasem pe teren.

26
00:01:22,343 --> 00:01:24,891
Nu l-am văzut pe Abed venind.

27
00:01:24,891 --> 00:01:27,263
De la locul meu, priveam în sus 
spre un oraș din piatră

28
00:01:27,263 --> 00:01:30,249
de pe un deal, ce strălucea 
în soarele de amiază,

29
00:01:30,249 --> 00:01:32,725
când din spate s-a auzit 
o bușitură puternică,

30
00:01:32,725 --> 00:01:35,642
asurzitoare și violentă 
ca o bombă.

31
00:01:35,642 --> 00:01:38,118
Capul mi s-a smucit pe spate 
peste scaunul roșu.

32
00:01:38,118 --> 00:01:41,204
Timpanul mi-a explodat. 
Pantofii mi-au zburat din picioare.

33
00:01:41,204 --> 00:01:44,458
Am zburat și eu, 
cu capul atârnând de oasele rupte,

34
00:01:44,458 --> 00:01:48,674
şi când am aterizat 
eram deja un cvadriplegic.

35
00:01:48,674 --> 00:01:51,095
În lunile care au urmat 
am învăţat să respir singur,

36
00:01:51,095 --> 00:01:54,100
apoi să mă așez și să mă ridic, 
apoi să merg,

37
00:01:54,100 --> 00:01:56,568
dar acum corpul meu 
era divizat vertical.

38
00:01:56,568 --> 00:02:00,029
Eram hemiplegic 
și ajuns acasă la New York,

39
00:02:00,029 --> 00:02:04,664
am folosit un scaun cu rotile patru ani,
pe tot parcursul facultății.

40
00:02:04,664 --> 00:02:08,142
Am absolvit facultatea
şi m-am întors în Ierusalim pentru un an.

41
00:02:08,142 --> 00:02:11,020
Acolo m-am ridicat din scaun 
pentru totdeauna,

42
00:02:11,020 --> 00:02:13,979
m-am sprijinit în baston 
și am investigat trecutul,

43
00:02:13,979 --> 00:02:16,960
găsind totul, de la pasagerii din microbuz,

44
00:02:16,960 --> 00:02:19,751
la fotografii de la accident.

45
00:02:19,751 --> 00:02:22,762
Când am privit această fotografie,

46
00:02:24,208 --> 00:02:27,569
nu am văzut un corp inert și plin de sânge.

47
00:02:27,569 --> 00:02:31,316
Am văzut robusteţea deltoidului stâng

48
00:02:31,316 --> 00:02:33,632
şi i-am deplâns pierderea,

49
00:02:33,632 --> 00:02:36,018
am deplâns tot ce nu făcusem până atunci

50
00:02:36,018 --> 00:02:39,910
și nu mai puteam face acum.

51
00:02:43,897 --> 00:02:46,274
Apoi am citit declarația lui Abed

52
00:02:46,274 --> 00:02:48,490
din dimineaţa de după accident,

53
00:02:48,490 --> 00:02:52,372
când a condus pe banda din dreapta 
a autostrăzii către Ierusalim.

54
00:02:52,372 --> 00:02:55,327
Cuvintele lui m-au umplut de furie.

55
00:02:55,327 --> 00:02:58,827
A fost prima dată 
când am simțit furie față de acest om,

56
00:02:58,827 --> 00:03:01,650
o furie izvorâtă din puterea imaginației.

57
00:03:01,650 --> 00:03:03,773
Pe această bucată de hârtie xeroxată,

58
00:03:03,773 --> 00:03:07,326
accidentul nu se întâmplase încă.

59
00:03:07,326 --> 00:03:09,415
Abed încă putea să vireze stânga,

60
00:03:09,415 --> 00:03:12,799
astfel încât să îl văd pe fereastră, trecând,

61
00:03:12,799 --> 00:03:15,241
și eu să rămân întreg.

62
00:03:15,241 --> 00:03:19,099
„Fii atent, Abed, ai grijă. 
Încetinește.”

63
00:03:19,099 --> 00:03:21,412
Dar Abed nu a încetinit

64
00:03:21,412 --> 00:03:25,220
și pe acea bucată de hârtie xeroxată, 
gâtul meu s-a frânt din nou,

65
00:03:25,220 --> 00:03:29,223
și din nou furia a dispărut.

66
00:03:29,223 --> 00:03:31,623
Am decis să îl găsesc pe Abed

67
00:03:31,623 --> 00:03:33,363
şi când în cele din urmă am reușit,

68
00:03:33,363 --> 00:03:36,916
el a răspuns la salutul meu ebraic 
cu atâta nonșalanță,

69
00:03:36,916 --> 00:03:39,091
încât părea că așteptase să îl sun.

70
00:03:39,091 --> 00:03:41,465
Și poate chiar așa a și fost.

71
00:03:41,465 --> 00:03:44,638
Nu am menționat lui Abed 
antecedentele lui ca șofer -

72
00:03:44,638 --> 00:03:48,419
27 de abateri până la vârsta de 25 ani,

73
00:03:48,419 --> 00:03:53,110
ultima fiind cea de a nu trece 
într-o viteză inferioară în acea zi de mai —

74
00:03:53,110 --> 00:03:55,203
și nu am menționat trecutul meu:

75
00:03:55,203 --> 00:03:56,911
cvadriplegia și cateterele,

76
00:03:56,911 --> 00:03:59,432
nesiguranța și pierderea —

77
00:03:59,432 --> 00:04:02,124
iar când Abed a povestit 
cât de tare s-a rănit în accident,

78
00:04:02,124 --> 00:04:04,484
nu i-am spus că știam din raportul poliției

79
00:04:04,484 --> 00:04:07,187
că nu a avut răni grave.

80
00:04:07,187 --> 00:04:10,920
I-am spus că vreau să ne întâlnim.

81
00:04:10,920 --> 00:04:13,563
Abed a spus să-l sun peste câteva săptămâni.

82
00:04:13,563 --> 00:04:16,139
Când am făcut-o 
și am auzit înregistrarea anunțând

83
00:04:16,139 --> 00:04:18,412
că numărul a fost deconectat,

84
00:04:18,412 --> 00:04:23,388
am încetat să mă mai gândesc 
la Abed și la accident.

85
00:04:23,388 --> 00:04:25,618
Au trecut mulți ani.

86
00:04:25,618 --> 00:04:29,887
Am mers cu bastonul, 
proteza de la gleznă și un rucsac

87
00:04:29,887 --> 00:04:32,557
în călătorii pe șase continente.

88
00:04:32,557 --> 00:04:35,996
Am făcut aruncări 
într-un joc de softball săptămânal,

89
00:04:35,996 --> 00:04:38,224
joc pe care îl începusem în Central Park,

90
00:04:38,224 --> 00:04:41,137
și acasă în New York 
am devenit jurnalist și autor,

91
00:04:41,137 --> 00:04:45,223
tastând sute de mii de cuvinte 
cu un singur deget.

92
00:04:45,223 --> 00:04:47,730
Un prieten mi-a spus 
că marile mele teme

93
00:04:47,730 --> 00:04:50,622
o oglindeau pe a mea, 
fiecare centrându-se pe o viață

94
00:04:50,622 --> 00:04:52,982
care s-a schimbat într-o clipită,

95
00:04:52,982 --> 00:04:55,803
chiar dacă nu printr-un accident rutier, 
atunci printr-o moștenire,

96
00:04:55,803 --> 00:04:58,436
o lovitură de bâtă, 
o apăsare de buton, o arestare.

97
00:04:58,436 --> 00:05:02,410
Fiecare aveam o viață înainte și alta după.

98
00:05:02,410 --> 00:05:05,513
Lucram asupra sorții mele, de fapt.

99
00:05:05,513 --> 00:05:09,686
Totuși, nu mă gândeam deloc la Abed
când, anul trecut

100
00:05:09,686 --> 00:05:12,476
m-am întors în Israel 
ca să scriu despre accident.

101
00:05:12,476 --> 00:05:15,108
Cartea pe care am scris-o,
„Jumătate de viață”,

102
00:05:15,108 --> 00:05:18,056
era aproape finalizată 
când am acceptat

103
00:05:18,056 --> 00:05:20,493
că totuși vroiam să îl cunosc pe Abed

104
00:05:20,493 --> 00:05:23,400
și, în sfârșit, am înțeles de ce:

105
00:05:23,400 --> 00:05:28,729
pentru a-l auzi pe acest bărbat 
zicând trei cuvinte: „Îmi pare rău.”

106
00:05:28,729 --> 00:05:31,647
Oamenii își cer scuze 
și pentru mai puțin.

107
00:05:31,647 --> 00:05:34,459
Așa că am rugat un polițist 
să îmi confirme că Abed încă trăia

108
00:05:34,459 --> 00:05:36,676
undeva în același oraș.

109
00:05:36,676 --> 00:05:39,748
Acum mergeam la el cu un ghiveci 
de trandafirii galbeni pe bancheta din spate,

110
00:05:39,748 --> 00:05:43,741
când brusc florile 
mi s-au părut un dar ridicol.

111
00:05:43,741 --> 00:05:47,123
Dar ce să îi duci omului care ți-a rupt gâtul?!

112
00:05:47,123 --> 00:05:51,205
(Râsete)

113
00:05:51,205 --> 00:05:53,351
Am oprit în oraşul Abu Ghosh,

114
00:05:53,351 --> 00:05:55,410
și am cumpărat o cutie de rahat turcesc:

115
00:05:55,410 --> 00:05:59,599
fistic cu dulceață de trandafir. 
Mai bine.

116
00:05:59,599 --> 00:06:03,012
Întors pe Autostrada 1, 
îmi imaginam cum o să fie.

117
00:06:03,012 --> 00:06:07,194
Abed mă va îmbrățișa. 
Abed mă va scuipa.

118
00:06:07,194 --> 00:06:11,391
Abed îmi va spune: 
„Îmi pare rău.”

119
00:06:11,391 --> 00:06:14,417
Apoi am început să mă întreb, așa cum am făcut-o 
de atâtea ori și până acum

120
00:06:14,417 --> 00:06:15,655
cât de diferită mi-ar fi fost viața

121
00:06:15,655 --> 00:06:17,061
dacă acest om nu mă accidenta,

122
00:06:17,061 --> 00:06:20,942
dacă mi s-ar fi întipărit
în gene o experiență diferită.

123
00:06:20,942 --> 00:06:23,155
Cine eram?

124
00:06:23,155 --> 00:06:25,972
Cel ce am fost înainte de accident,

125
00:06:25,972 --> 00:06:30,033
înainte ca acest drum să îmi frângă viața
ca pe cotorul unei cărți deschise?

126
00:06:30,033 --> 00:06:32,322
Sunt ceea ce mi se făcuse de fapt?

127
00:06:32,322 --> 00:06:36,715
Suntem rezultate ale lucrurilor ce ni le fac alții?

128
00:06:36,715 --> 00:06:39,055
Ale infidelității unui părinte sau partener,

129
00:06:39,055 --> 00:06:41,242
a unei moșteniri?

130
00:06:41,242 --> 00:06:45,380
Sau suntem corpul nostru, 
cu înzestrările și slăbiciunile înnăscute?

131
00:06:45,380 --> 00:06:48,345
Se pare că putem fi doar gene și experiență,

132
00:06:48,345 --> 00:06:51,835
dar cum să separăm una de alta?

133
00:06:51,835 --> 00:06:54,677
Cum spune Yeats,
aceeași întrebare universală:

134
00:06:54,677 --> 00:06:57,871
„Oh trup unduitor, 
oh scânteie strălucitoare,

135
00:06:57,871 --> 00:07:04,186
cum putem distinge 
dansul de dansatoare?”

136
00:07:04,186 --> 00:07:06,445
Conduceam de o oră

137
00:07:06,445 --> 00:07:10,172
când am privit în oglinda retrovizoare 
și mi-am văzut propria scânteie strălucitoare.

138
00:07:10,172 --> 00:07:13,981
Lumina din ochii mei albaștri.

139
00:07:13,981 --> 00:07:16,539
Predispozițiile și impulsurile 
care m-au impulsionat

140
00:07:16,539 --> 00:07:19,749
copil fiind să încerc să împing 
o barcă pe un lac din Chicago,

141
00:07:19,749 --> 00:07:21,389
care m-au impulsionat în vremea adolescenței

142
00:07:21,389 --> 00:07:25,810
să sar în agitatul Cape Cod Bay 
după un uragan.

143
00:07:25,810 --> 00:07:28,400
Dar de asemenea am văzut în reflecția mea

144
00:07:28,400 --> 00:07:30,247
că dacă Abed nu m-ar fi rănit,

145
00:07:30,247 --> 00:07:33,234
aș fi fost acum, 
foarte probabil, un doctor,

146
00:07:33,234 --> 00:07:36,757
soț și un tată.

147
00:07:36,757 --> 00:07:39,235
Aș fi fost mai puțin conștient 
de timp și de moarte

148
00:07:39,235 --> 00:07:41,056
și, oh, nu aș fi fost infirm,

149
00:07:41,056 --> 00:07:44,564
nu aș fi îndurat 
miile de săgeți aruncate de soartă.

150
00:07:44,564 --> 00:07:47,219
Încleștarea frecventă a degetelor, 
fisurile din dinți

151
00:07:47,219 --> 00:07:49,565
vin de la apucatul cu dinții a tuturor lucrurilor

152
00:07:49,565 --> 00:07:52,346
pe care nu le pot deschide cu o singură mână.

153
00:07:52,346 --> 00:07:57,785
Dansul și dansatoarea se întrepătrundeau 
fără speranță de separare.

154
00:07:57,785 --> 00:07:59,911
Era aproape 11:00 când am luat-o spre dreapta,

155
00:07:59,911 --> 00:08:02,070
spre Afula, am trecut pe lângă o carieră mare

156
00:08:02,070 --> 00:08:04,523
și am ajuns în Kfar Kara.

157
00:08:04,523 --> 00:08:06,986
M-a trecut un fior.

158
00:08:06,986 --> 00:08:10,789
La radio se auzea Chopin, 
șapte mazurci frumoase,

159
00:08:10,789 --> 00:08:13,019
așa că am oprit la o benzinărie

160
00:08:13,019 --> 00:08:16,360
pentru a asculta și a mă calma.

161
00:08:16,360 --> 00:08:18,592
Mi s-a spus că într-un oraș arab

162
00:08:18,592 --> 00:08:20,797
trebuie doar să spui numele unui localnic

163
00:08:20,797 --> 00:08:23,077
și acesta va fi recunoscut.

164
00:08:23,077 --> 00:08:25,087
Le spuneam numele meu și al lui Abed,

165
00:08:25,087 --> 00:08:27,445
menționând că am venit cu gânduri pașnice,

166
00:08:27,445 --> 00:08:29,581
prezentându-mă oamenilor din acest oraș

167
00:08:29,581 --> 00:08:32,864
când l-am întâlnit pe Mohamed 
în fața unui oficiu poștal, la prânz.

168
00:08:32,864 --> 00:08:35,306
M-a ascultat.

169
00:08:35,306 --> 00:08:38,130
Știți, de cele mai multe ori când vorbeam cu oamenii,

170
00:08:38,130 --> 00:08:42,070
mă întrebam unde se sfârșește persoana 
și unde începe dizabilitatea,

171
00:08:42,070 --> 00:08:44,948
căci mulți îmi spuneau lucruri 
pe care un le spuneau altcuiva.

172
00:08:44,948 --> 00:08:47,254
Mulți plângeau.

173
00:08:47,254 --> 00:08:49,898
Şi într-o zi, după ce o femeie
de pe stradă a făcut la fel

174
00:08:49,898 --> 00:08:51,794
și mai târziu am întrebat-o de ce,

175
00:08:51,794 --> 00:08:53,768
mi-a spus că cea mai bună explicație ar fi

176
00:08:53,768 --> 00:08:57,044
că lacrimile sunt 
pentru că mă vede fericit și puternic,

177
00:08:57,044 --> 00:08:59,731
dar și vulnerabil.

178
00:08:59,731 --> 00:09:02,014
I-am ascultat vorbele. 
Cred că erau sincere.

179
00:09:02,014 --> 00:09:04,276
Eram eu,

180
00:09:04,276 --> 00:09:06,430
dar eram acum eu însumi în ciuda șchiopătatului

181
00:09:06,430 --> 00:09:10,592
și asta, presupun, era ceea ce mă definea acum.

182
00:09:10,592 --> 00:09:12,394
În fine, Mohamed mi-a spus

183
00:09:12,394 --> 00:09:15,175
ceea ce, probabil, nu ar fi spus altui străin.

184
00:09:15,175 --> 00:09:19,286
M-a condus la o casă cu tencuială crem, 
apoi a plecat.

185
00:09:19,286 --> 00:09:21,984
Cum stăteam și mă gândeam 
ce voi spune,

186
00:09:21,984 --> 00:09:25,418
s-a apropiat o femeie îmbrăcată în negru.

187
00:09:25,418 --> 00:09:27,798
Am ieșit din mașină 
și am spus „Shalom”,

188
00:09:27,798 --> 00:09:29,835
m-am prezentat

189
00:09:29,835 --> 00:09:31,264
și mi-a spus că soțul ei, Abed,

190
00:09:31,264 --> 00:09:34,116
vine de la muncă peste patru ore.

191
00:09:34,116 --> 00:09:36,632
Ebraica ei nu era prea bună 
și mai târziu a mărturisit

192
00:09:36,632 --> 00:09:39,772
că a crezut că am venit 
să instalez internetul.

193
00:09:39,772 --> 00:09:43,496
(Râsete)

194
00:09:43,496 --> 00:09:46,521
Am plecat și am revenit la 4:30,

195
00:09:46,521 --> 00:09:47,797
mulțumind minaretului din apropiere

196
00:09:47,797 --> 00:09:50,331
care m-a ajutat să găsesc drumul înapoi.

197
00:09:50,331 --> 00:09:52,428
Cum mă apropiam de intrare,

198
00:09:52,428 --> 00:09:55,853
Abed m-a văzut, blugii, flanela și bastonul,

199
00:09:55,853 --> 00:10:00,639
iar eu l-am văzut pe Abed, un om obișnuit de înălțime medie.

200
00:10:00,639 --> 00:10:03,662
Purta negru și alb: 
papuci peste șosete,

201
00:10:03,662 --> 00:10:05,761
pantaloni de trening, 
un pulover pestriț,

202
00:10:05,761 --> 00:10:09,073
cu o cagulă de ski decupată pe cap.

203
00:10:09,073 --> 00:10:11,570
Mă aștepta.
Mohamed îl sunase.

204
00:10:11,570 --> 00:10:15,853
Și deodată, ne-am strâns mâinile, 
ne-am zâmbit,

205
00:10:15,853 --> 00:10:17,940
i-am înmânat darul

206
00:10:17,940 --> 00:10:19,331
și el mi-a spus că sunt oaspete în casa lui,

207
00:10:19,331 --> 00:10:22,744
și ne-am așezat împreună 
pe o canapea de pânză.

208
00:10:22,744 --> 00:10:25,505
Atunci Abed reluă brusc

209
00:10:25,505 --> 00:10:27,361
povestea de jale 
pe care o începuse la telefon

210
00:10:27,361 --> 00:10:30,325
în urmă cu 16 ani.

211
00:10:30,325 --> 00:10:33,630
Tocmai avusese o operație la ochi, 
mi-a spus.

212
00:10:33,630 --> 00:10:35,827
Și avea probleme 
și cu spatele și picioarele

213
00:10:35,827 --> 00:10:38,369
și, oh, și-a pierdut 
și dinții în accident.

214
00:10:38,369 --> 00:10:41,340
Vroiam să văd cum îi scoate?

215
00:10:41,340 --> 00:10:43,870
Abed se ridică apoi 
și porni televizorul

216
00:10:43,870 --> 00:10:46,728
ca să nu rămân singur 
când iese din cameră,

217
00:10:46,728 --> 00:10:48,967
și se întoarse cu pozele de la accident

218
00:10:48,967 --> 00:10:51,577
și permisul lui de conducere cel vechi.

219
00:10:51,577 --> 00:10:55,384
„Eram chipeș”, zise.

220
00:10:55,384 --> 00:10:57,562
Ne-am uitat la fața lui laminată.

221
00:10:57,562 --> 00:11:00,318
Abed nu era chiar atât de chipeș,

222
00:11:00,318 --> 00:11:04,110
cu părul negru, gros, 
fața rotundă și gâtul lat.

223
00:11:04,110 --> 00:11:07,047
Era tânărul care pe 16 mai 1990

224
00:11:07,047 --> 00:11:09,196
a rupt două gâturi, inclusiv pe al meu,

225
00:11:09,196 --> 00:11:13,144
a lezat un creier și a luat o viață.

226
00:11:13,144 --> 00:11:15,743
Acum, cu 21 de ani mai târziu, 
era mai slab decât soția sa,

227
00:11:15,743 --> 00:11:17,492
pielea de pe față îi era moale

228
00:11:17,492 --> 00:11:20,223
și văzându-l pe Abed 
cum își privea varianta tânără,

229
00:11:20,223 --> 00:11:22,606
mi-am amintit cum mă uitam și eu 
la poza cu mine tânăr,

230
00:11:22,606 --> 00:11:26,932
chiar după accident 
și i-am recunoscut dorul.

231
00:11:26,932 --> 00:11:31,049
„Accidentul ne-a schimbat viața amândurora”, 
am spus.

232
00:11:31,049 --> 00:11:33,777
Abed mi-a arătat apoi o poză 
cu camionul lui strivit

233
00:11:33,777 --> 00:11:36,365
și a spus că accidentul 
a fost din vina șoferului de autobuz

234
00:11:36,365 --> 00:11:39,538
de pe banda stângă, 
care nu l-a lăsat să treacă.

235
00:11:39,538 --> 00:11:42,260
Nu am vrut 
să recapitulez accidentul cu Abed.

236
00:11:42,260 --> 00:11:44,029
Sperasem la ceva mai simplu:

237
00:11:44,029 --> 00:11:48,834
să dau o delicatesă turcească pe 3 cuvinte 
și să plec imediat.

238
00:11:48,834 --> 00:11:51,423
Așa că nici nu am remarcat 
că în declarația

239
00:11:51,423 --> 00:11:53,469
din dimineața aceea, după accident,

240
00:11:53,469 --> 00:11:55,854
Abed nici nu a menționat șoferul de autobuz.

241
00:11:55,854 --> 00:11:59,218
Nu, am tăcut. Am tăcut 
căci nu venisem pentru adevăr.

242
00:11:59,218 --> 00:12:02,226
Am venit pentru remușcări.

243
00:12:02,226 --> 00:12:04,382
Așa că în căutarea remușcărilor,

244
00:12:04,382 --> 00:12:06,667
am aruncat adevărul sub autobuz.

245
00:12:06,667 --> 00:12:09,793
„Înțeleg”, am spus, 
„că accidentul nu a fost din vina ta,

246
00:12:09,793 --> 00:12:14,182
dar te-a întristat 
că alții au avut de suferit?”

247
00:12:14,182 --> 00:12:16,577
Abed a spus repede trei cuvinte:

248
00:12:16,577 --> 00:12:20,369
„Da, am suferit.”

249
00:12:20,369 --> 00:12:23,305
Mi-a spus apoi de ce suferise.

250
00:12:23,305 --> 00:12:26,444
A dus o viață lipsită de sfințenie 
înainte de accident,

251
00:12:26,444 --> 00:12:28,773
așa că Dumnezeu a dictat accidentul,

252
00:12:28,773 --> 00:12:32,596
dar acum era religios 
și Dumnezeu era mulțumit.

253
00:12:32,596 --> 00:12:35,737
Atunci a intervenit Dumnezeu:

254
00:12:35,737 --> 00:12:38,511
știri la TV despre un accident rutier
în care, în urmă cu câteva ore,

255
00:12:38,511 --> 00:12:41,283
muriseră 3 oameni mai la nord.

256
00:12:41,283 --> 00:12:43,656
Priveam ce a rămas după accident.

257
00:12:43,656 --> 00:12:46,677
„Ciudat”, am spus eu.

258
00:12:46,677 --> 00:12:49,462
„Ciudat”, încuviință și el.

259
00:12:49,462 --> 00:12:52,157
M-am gândit că acolo, 
pe Drumul 804,

260
00:12:52,157 --> 00:12:54,287
erau făptuitori și victime,

261
00:12:54,287 --> 00:12:56,023
diade legate de un accident.

262
00:12:56,023 --> 00:12:58,484
Unii, ca Abed, vor uita data acestuia.

263
00:12:58,484 --> 00:13:01,694
Alții, ca mine, și-o vor aminti.

264
00:13:01,694 --> 00:13:04,819
Știrea s-a terminat și Abed a spus:

265
00:13:04,819 --> 00:13:07,192
„Păcat”, a spus el, „că poliția

266
00:13:07,192 --> 00:13:12,086
în țara asta nu e suficient de dură 
cu șoferii proști.”

267
00:13:12,086 --> 00:13:15,114
Eram total derutat.

268
00:13:15,114 --> 00:13:17,893
Abed spusese ceva remarcabil.

269
00:13:17,893 --> 00:13:21,359
Demonstra asta cât de nevinovat 
se credea pentru accident?

270
00:13:21,359 --> 00:13:23,261
Sau era dovadă de vină, o aserțiune

271
00:13:23,261 --> 00:13:25,644
prin care spunea 
că ar fi trebuit să fie închis mai mult?

272
00:13:25,644 --> 00:13:29,256
Stătuse 6 luni în închisoare, i se suspendase
permisul pentru camioane pe zece ani.

273
00:13:29,256 --> 00:13:31,282
Nu am mai fost discret.

274
00:13:31,282 --> 00:13:34,726
„Um, Abed,”, am spus,

275
00:13:34,726 --> 00:13:38,957
„credeam că ai avut ceva probleme cu șofatul 
și înainte de accident.”

276
00:13:38,957 --> 00:13:42,918
„Păi”, a spus el, „o dată am mers cu 60 
într-o zonă de 40.”

277
00:13:42,918 --> 00:13:46,319
Astfel, cele 27 de antecedente:

278
00:13:46,319 --> 00:13:49,024
trecutul pe roșu, viteza excesivă,

279
00:13:49,024 --> 00:13:51,006
condusul pe partea greșită a unei bariere

280
00:13:51,006 --> 00:13:53,046
și, în cele din urmă, 
nefolosirea frânelor pe acel deal –

281
00:13:53,046 --> 00:13:55,504
au fost reduse la unul singur.

282
00:13:55,504 --> 00:13:58,991
Atunci am înțeles că indiferent de cât de clară 
și dureroasă era realitatea,

283
00:13:58,991 --> 00:14:02,106
ființa umană e capabilă să o povestească 
astfel încât să fie acceptabilă.

284
00:14:02,106 --> 00:14:06,023
Țapul ispășitor devine erou. 
Făptuitorul devine victimă.

285
00:14:06,023 --> 00:14:12,727
Atunci am înțeles că Abed 
nu își va cere niciodată scuze.

286
00:14:12,727 --> 00:14:16,023
Am stat și am băut cafea cu Abed.

287
00:14:16,023 --> 00:14:18,815
Am petrecut 90 de minute împreună

288
00:14:18,815 --> 00:14:21,177
și acum îmi era cunoscut.

289
00:14:21,177 --> 00:14:23,545
Nu era în mod deosebit rău

290
00:14:23,545 --> 00:14:25,878
și nici bun.

291
00:14:25,878 --> 00:14:28,036
Era doar o persoană limitată

292
00:14:28,036 --> 00:14:31,066
care a găsit în el dorința de a fi bun cu mine.

293
00:14:31,066 --> 00:14:32,576
Conform unui obicei evreiesc,

294
00:14:32,576 --> 00:14:36,523
mi-a spus că ar trebui 
să trăiesc până la 120 de ani.

295
00:14:36,523 --> 00:14:38,344
Dar mi-a fost greu 
să mă leg de cel care, cu atâta ușurință

296
00:14:38,344 --> 00:14:41,642
s-a absolvit de orice vină 
după o asemenea faptă,

297
00:14:41,642 --> 00:14:46,006
de cel a cărui viață 
era atât de incompletă încât mi-a spus

298
00:14:46,006 --> 00:14:50,781
că a crezut 
că au murit doi oameni în accident.

299
00:14:53,012 --> 00:14:56,636
Aș fi vrut să-i spun multe lui Abed.

300
00:14:56,636 --> 00:15:00,341
Aș fi vrut să îi spun 
că dacă și-ar fi însușit vina pentru handicapul meu

301
00:15:00,341 --> 00:15:02,516
ar fi fost bine,

302
00:15:02,516 --> 00:15:04,314
pentru că oamenii greșesc 
atunci când se minunează

303
00:15:04,314 --> 00:15:07,556
de cei ca mine, care zâmbesc 
în timp ce șchiopătează.

304
00:15:07,556 --> 00:15:11,492
Oamenii nu știu 
că poate fi și mai greu,

305
00:15:11,492 --> 00:15:15,154
că problemele cardiace lovesc cu o forță 
mai mare decât a unui camion în viteză,

306
00:15:15,154 --> 00:15:17,505
că problemele psihice 
sunt și mai grave,

307
00:15:17,505 --> 00:15:21,681
aducând mai multe prejudicii 
decât o sută de gâturi rupte.

308
00:15:21,681 --> 00:15:24,531
Aș fi vrut să îi spun că ceea ce ne definește 
pe cei mai mulți dintre noi,

309
00:15:24,531 --> 00:15:26,032
mai presus de toate

310
00:15:26,032 --> 00:15:28,465
nu e nici mintea, nici trupul

311
00:15:28,465 --> 00:15:30,273
și nici ceea ce ni se întâmplă,

312
00:15:30,273 --> 00:15:33,135
ci felul în care răspundem 
la ceea ce ni se întâmplă.

313
00:15:33,135 --> 00:15:35,713
„Acest lucru”, 
a scris psihiatrul Viktor Frankl,

314
00:15:35,713 --> 00:15:37,530
„e ultima dintre libertățile umane:

315
00:15:37,530 --> 00:15:42,430
să ne alegem atitudinea 
indiferent de circumstanțe.”

316
00:15:42,430 --> 00:15:45,254
Aș fi vrut să-i spun 
că nu numai cei paralizați

317
00:15:45,254 --> 00:15:49,125
și cei care paralizează pe alții trebuie să evolueze, 
să se împace cu realitatea,

318
00:15:49,125 --> 00:15:51,102
ci toată lumea –

319
00:15:51,102 --> 00:15:55,988
cei care îmbătrânesc, anxioșii, 
cei care divorțează și cei care chelesc,

320
00:15:55,988 --> 00:15:59,833
cei falimentați și toată lumea.

321
00:15:59,833 --> 00:16:02,438
Aș fi vrut să îi spun 
că nu trebuie să se spună

322
00:16:02,438 --> 00:16:04,454
că un lucru rău este bun,

323
00:16:04,454 --> 00:16:07,002
că un accident e dat de Dumnezeu, 
deci e ceva bun,

324
00:16:07,002 --> 00:16:08,693
un gât rupt e ceva bun.

325
00:16:08,693 --> 00:16:11,953
Se poate spune 
că un lucru rău e de rahat,

326
00:16:11,953 --> 00:16:16,075
dar că această lume fizică 
are încă multe lucruri minunate.

327
00:16:16,075 --> 00:16:21,101
Aș fi vrut să-i spun că, în cele din urmă, 
mandatul nostru este clar:

328
00:16:21,101 --> 00:16:24,328
Trebuie să ne ridicăm 
deasupra sorții rele.

329
00:16:24,328 --> 00:16:27,354
Trebuie să fim buni 
și să ne bucurăm de bine,

330
00:16:27,354 --> 00:16:33,238
să învățăm, să muncim, să trăim 
aventuri și prietenii – oh, prietenia –

331
00:16:33,238 --> 00:16:37,007
și să ne bucurăm
de comunitate și dragoste.

332
00:16:37,007 --> 00:16:39,766
Dar mai presus de toate, 
doream să-i spun

333
00:16:39,766 --> 00:16:42,135
ceea ce a scris Herman Melville:

334
00:16:42,135 --> 00:16:45,062
„Ca să te bucuri cu adevărat 
de căldura corpului tău,

335
00:16:45,062 --> 00:16:48,119
o mică parte din tine 
trebuie să fie rece,

336
00:16:48,119 --> 00:16:50,422
căci nu există nicio calitate
în această lume

337
00:16:50,422 --> 00:16:53,714
care să nu fie 
ceea ce este doar prin contrast.”

338
00:16:53,714 --> 00:16:56,155
Da, contrastul.

339
00:16:56,155 --> 00:16:58,494
Dacă ești conştient 
de ceea ce nu ai,

340
00:16:58,494 --> 00:17:01,722
ai putea fi conștient cu adevărat 
de ceea ce ai,

341
00:17:01,722 --> 00:17:05,616
și dacă zeii sunt buni, ai putea 
chiar să te bucuri de ceea ce ai.

342
00:17:05,616 --> 00:17:08,045
Acesta e singurul cadou 
pe care îl poți primi

343
00:17:08,045 --> 00:17:11,016
dacă suferi în orice mod existențial.

344
00:17:11,016 --> 00:17:13,345
Cunoști moartea, și așa te poți trezi 
în fiecare dimineață

345
00:17:13,345 --> 00:17:15,375
pulsând de dorință de viață.

346
00:17:15,375 --> 00:17:16,970
O parte din tine este rece,

347
00:17:16,970 --> 00:17:20,469
astfel, o altă parte se poate bucura cu adevarat 
de cum e să fie caldă,

348
00:17:20,469 --> 00:17:23,391
sau chiar rece.

349
00:17:23,391 --> 00:17:25,415
Când într-o dimineață, 
la câțiva ani după accident,

350
00:17:25,415 --> 00:17:28,198
am călcat pe o piatră și partea interioară 
a piciorului stâng

351
00:17:28,198 --> 00:17:31,661
a simțit fiorul rece, 
nervii s-au trezit în sfârșit,

352
00:17:31,661 --> 00:17:36,948
a fost extraordinar, 
ca un viscol.

353
00:17:36,948 --> 00:17:40,184
Dar nu i-am spus aceste lucruri lui Abed.

354
00:17:40,184 --> 00:17:44,985
I-am spus doar 
că a ucis un singur om, nu doi.

355
00:17:44,985 --> 00:17:49,459
I-am spus numele acelui om.

356
00:17:49,459 --> 00:17:53,272
Apoi i-am spus: 
„La revedere.”

357
00:17:53,272 --> 00:17:55,189
Vă mulțumesc.

358
00:17:55,189 --> 00:18:01,924
(Aplauze)

359
00:18:01,924 --> 00:18:04,660
Mulțumesc mult.

360
00:18:04,660 --> 00:18:08,660
(Aplauze)