WEBVTT

00:00:08.955 --> 00:00:11.195
„Îmi cer scuze, mi s-a închis telefonul."

00:00:11.195 --> 00:00:13.494
„Nu-i nimic. Sunt bine."

00:00:13.494 --> 00:00:16.847
„Aceste afirmaţii sunt complet nefondate."

00:00:16.847 --> 00:00:20.799
„Compania nu era la curent
cu nicio fărădelege."

00:00:21.269 --> 00:00:23.323
„Te iubesc."

00:00:23.333 --> 00:00:26.506
Auzim între 10 şi 200 de minciuni 
în fiecare zi,

00:00:26.506 --> 00:00:30.192
şi ne-am petrecut mare parte din istorie 
căutând noi moduri de a le detecta:

00:00:30.192 --> 00:00:32.650
de la dispozitive medievale de tortură
la poligrafe,

00:00:32.650 --> 00:00:36.482
monitoare de ritm cardiac şi respiraţie,
aparate pentru analiza stresului vocal,

00:00:36.482 --> 00:00:39.595
sisteme de urmărirea ochilor, 
scanere cu infraroșii pentru creier

00:00:39.595 --> 00:00:42.324
şi chiar electroencefalograful 
de 180 de kg.

00:00:42.324 --> 00:00:45.466
Deşi astfel de instrumente 
au funcţionat în anumite circumstanţe,

00:00:45.466 --> 00:00:48.156
multe pot fi înşelate 
cu o pregatire suficientă,

00:00:48.156 --> 00:00:52.121
şi niciunul nu este considerat 
de încredere ca să fie admis la tribunal.

00:00:52.121 --> 00:00:54.665
Dar dacă problema 
nu este legată de metodologie,

00:00:54.665 --> 00:00:58.826
ci de presupunerea implicită că minciuna
stimulează modificări fiziologice?

00:00:58.826 --> 00:01:00.941
Ce-ar fi dacă am lua 
o abordare mai directă,

00:01:00.941 --> 00:01:05.146
folosind şiinţa comunicării 
ca să analizăm chiar minciunile?

00:01:05.146 --> 00:01:09.983
La un nivel psihologic, minţim parţial 
ca să ne creem o imagine mai bună,

00:01:09.983 --> 00:01:13.369
conectându-ne fanteziile mai degrabă
la persoana care ne-am dori să fim,

00:01:13.369 --> 00:01:15.207
decât la persoana care suntem.

00:01:15.207 --> 00:01:19.569
Dar în timp ce creierul nostru visează, 
lasă să scape multe semnale.

00:01:19.569 --> 00:01:23.728
Mintea noastră conştientă controlează
în jur de 5% din funcţiile cognitive,

00:01:23.728 --> 00:01:25.288
incluzând comunicarea,

00:01:25.288 --> 00:01:28.931
în timp ce restul de 95% au loc 
dincolo de conştiinţa noastră,

00:01:28.931 --> 00:01:31.874
şi conform literaturii 
despre monitorizarea realităţii,

00:01:31.874 --> 00:01:34.236
poveştile bazate pe experienţe imaginare

00:01:34.236 --> 00:01:38.117
sunt diferite calitativ faţă de cele 
bazate pe experienţe reale.

00:01:38.117 --> 00:01:42.143
Acest lucru sugerează că realizarea 
unei poveşti false necesită muncă

00:01:42.143 --> 00:01:45.226
şi rezultă într-un tipar diferit 
de utilizare a limbajului.

00:01:45.226 --> 00:01:48.231
O tehnologie cunoscută 
ca analiza lingvistică a textului

00:01:48.231 --> 00:01:50.955
a contribuit la identificarea 
a patru astfel de tipare

00:01:50.955 --> 00:01:53.942
în limbajul subconştient al minciunii.

00:01:53.942 --> 00:01:58.497
Mincinoşii fac mai puţin referire la ei 
când fac afirmaţii mincinoase.

00:01:58.497 --> 00:02:02.248
Scriu sau vorbesc mai mult despre alţii, 
folosind adesea persoana a 3-a

00:02:02.248 --> 00:02:05.509
ca să se distanţeze 
şi să se separe pe ei de minciună.

00:02:05.509 --> 00:02:07.158
Care sună mai fals?

00:02:07.158 --> 00:02:09.990
„Nu a avut loc absolut nicio petrecere 
în acestă casă",

00:02:09.990 --> 00:02:13.178
sau „Nu am găzduit nicio petrecere aici."

00:02:13.178 --> 00:02:15.757
Apoi, mincinoşii au tendinţa 
de a fi mai negativi,

00:02:15.757 --> 00:02:19.262
deoarece la un nivel subconştient, 
se simt vinovaţi din cauza minciunii.

00:02:19.262 --> 00:02:21.962
De exemplu, un mincinos ar putea 
să spună ceva de genul:

00:02:21.962 --> 00:02:25.613
„Îmi cer scuze, mi s-a descărcat 
bateria telefonului. O urăsc."

00:02:25.613 --> 00:02:28.877
Mincinoşii explică de obicei evenimentele 
în termeni simpli

00:02:28.877 --> 00:02:32.555
din moment ce creierul nostru se chinuie 
să construiască o minciună complexă.

00:02:32.555 --> 00:02:33.649
Judecata şi evaluarea

00:02:33.649 --> 00:02:36.183
sunt lucruri greu de calculat 
de către creier.

00:02:36.183 --> 00:02:39.298
După cum a insistat odată 
un faimos preşedinte al Statelor Unite:

00:02:39.298 --> 00:02:41.790
„Nu am întreţinut relaţii sexuale 
cu acea femeie."

00:02:41.790 --> 00:02:45.073
Şi în cele din urmă, chiar dacă
mincinoşii menţin descrierile simple,

00:02:45.073 --> 00:02:48.428
au tendinţa de a folosi structuri
de fraze mai lungi şi mai complicate,

00:02:48.428 --> 00:02:50.294
folosind cuvinte care nu sunt necesare

00:02:50.294 --> 00:02:53.670
şi detalii irelevante dar care par
adevărate pentru a învălui minciuna.

00:02:53.670 --> 00:02:56.164
Alt preşedinte confruntat
cu un scandal a afirmat:

00:02:56.164 --> 00:02:59.534
„Pot spune, categoric, 
că această investigaţie indică

00:02:59.534 --> 00:03:01.741
faptul că niciunul
dintre angajaţii Casei Albe,

00:03:01.741 --> 00:03:04.130
nimeni angajat în prezent 
în această administraţie

00:03:04.130 --> 00:03:06.919
nu a fost implicat 
în acest incident ciudat."

00:03:06.919 --> 00:03:10.188
Să aplicăm analiza lingvistică 
pe câteva exemple renumite.

00:03:10.188 --> 00:03:13.634
Să-l luam pe Lance Armstrong, 
de șapte ori câştigătorul Turului Franţei.

00:03:13.634 --> 00:03:15.557
Când comparăm 
un interviu din anul 2005,

00:03:15.557 --> 00:03:18.694
în care a negat că luase droguri 
pentru îmbunătăţirea performanţei

00:03:18.694 --> 00:03:21.212
cu un interviu din 2013, 
în care a recunoscut,

00:03:21.212 --> 00:03:25.192
folosirea pronumelor personale 
a crescut cu aproape 75%.

00:03:25.192 --> 00:03:27.909
Fiţi atenţi la contrastul 
dintre următoarele două citate.

00:03:27.909 --> 00:03:32.170
Primul: „Bine, ştii, un tip 
dintr-un laborator francez, parizian,

00:03:32.170 --> 00:03:36.251
îţi deschide mostra, ştii, 
Jean-Francis nu ştiu cum, şi o testează.

00:03:36.251 --> 00:03:38.816
Şi apoi primeşti un telefon 
de la un ziar şi auzi:

00:03:38.816 --> 00:03:43.129
„Ai fost găsit pozitiv de şase ori 
pentru EPO."

00:03:43.129 --> 00:03:45.028
Al doilea: „M-am pierdut în toate alea.

00:03:45.028 --> 00:03:48.147
Sunt convins că există alţi oameni 
care ar putea să le facă faţă,

00:03:48.147 --> 00:03:50.388
dar eu cu siguranţă 
nu am putut să le fac faţă,

00:03:50.388 --> 00:03:52.750
şi eram obişnuit 
să controlez totul în viaţa mea.

00:03:52.750 --> 00:03:55.412
Am controlat fiecare rezultat 
din viaţa mea."

00:03:55.412 --> 00:03:58.318
În negarea sa, 
Armstrong descrie o situaţie ipotetică

00:03:58.318 --> 00:04:00.321
concentrată pe altcineva,

00:04:00.321 --> 00:04:03.003
eliminându-se pe el complet din situaţie.

00:04:03.003 --> 00:04:05.960
În interviul în care a recunoscut, 
îşi însuşeşte afirmaţiile,

00:04:05.960 --> 00:04:08.609
examinându-și emoţiile şi motivaţiile.

00:04:08.609 --> 00:04:12.576
Dar folosirea pronumelor personale 
este doar un indicator al înşelăciunii.

00:04:12.576 --> 00:04:14.909
Să privim un alt exemplu 
al fostului senator

00:04:14.909 --> 00:04:17.984
şi candidat la prezidenţiale
din Statele Unite, John Edwards:

00:04:17.984 --> 00:04:20.662
„Tot ce ştiu este că presupusul tată 
a declarat public

00:04:20.662 --> 00:04:22.678
că el este tatăl copilului.

00:04:22.678 --> 00:04:26.044
De asemenea, eu nu am fost implicat 
în nicio activitate de nicio formă

00:04:26.044 --> 00:04:29.172
care să necesite sau să finanţeze 
vreo plată de vreun fel

00:04:29.172 --> 00:04:32.377
către femeie sau către presupusul
tată al copilului."

00:04:32.377 --> 00:04:36.420
Nu numai că e un mod interminabil 
de a spune: „Copilul nu este al meu",

00:04:36.420 --> 00:04:39.330
dar Edwards nu numeşte niciodată
celelalte persoane,

00:04:39.330 --> 00:04:43.163
ci spune „acel copil", „acea femeie" 
şi „presupusul tată al copilului."

00:04:43.163 --> 00:04:46.676
Acum să vedem ce a avut de zis mai târziu 
când a recunoscut paternitatea:

00:04:46.676 --> 00:04:47.767
„Sunt tatăl lui Quinn.

00:04:47.767 --> 00:04:50.048
Voi face tot ce-mi stă în putere 
ca să-i ofer

00:04:50.048 --> 00:04:52.967
dragostea şi sprijinul
de care are nevoie."

00:04:52.967 --> 00:04:54.768
Afirmaţia este scurtă și directă,

00:04:54.768 --> 00:04:58.327
spunându-i copilului pe nume 
şi afirmându-şi rolul în viaţa lui.

00:04:58.327 --> 00:05:01.558
Deci cum poţi aplica aceste tehnici 
de identificare a minciunilor?

00:05:01.558 --> 00:05:05.219
Mai întâi, ţine minte că multe dintre 
minciunile de care dăm în fiecare zi

00:05:05.219 --> 00:05:09.844
sunt mai puţin serioase decât aceste
exemple şi ar putea chiar fi inofensive.

00:05:09.844 --> 00:05:12.528
Dar tot merită să cunoaştem
aceste indicii grăitoare,

00:05:12.528 --> 00:05:16.240
precum minime referiri la sine, 
limbaj negativ,

00:05:16.240 --> 00:05:19.518
explicaţii simple şi fraze întortocheate.

00:05:19.518 --> 00:05:22.843
Poate te-ar putea ajuta să eviţi 
o acţiune supraevaluată,

00:05:22.843 --> 00:05:26.333
un produs ineficient 
sau chiar o relaţie groaznică.