Când am terminat videourile despre meioză, spuneam că aveam doi gameţi. Aveam un spermatozoid şi un ovul. Permiteţi-mi să desenez spermatozoidul. Deci, aveam spermatozoidul şi apoi aveam ovulul. Cred c-am să fac ovulul în altă culoare. Acela este ovulul, şi ştim cu toţii cum sună povestea de-aici. Spermatozoidul fertilizează ovulul. Şi o întreagă cascadă de evenimente încep să aibe loc. Pereţii membranei ovulului încep apoi să devină impermeabili pentru alt spermatozoid, pentru ca numai un singur spermatozoid să poată pătrunde, dar nu-i acesta scopul videoului. Scopul acestui video este cum se va dezvolta ovulul fertilizat odată ce devine zigot. Deci, după ce e fertilizat, reţineţi de la videourile cu meioza că ambii gameţi sunt haploizi, sau mai exact-- oh, am adăugat un " i " acolo-- ei au jumătate din contingentul de ADN. haploid Din moment ce spermatozoidul fertilizează ovulul, acum deodată, avem un zigot diploid. Să desenez asta. Şi acum să aleg o culoare frumoasă. Aşa că acum vom avea un zigot diploid ce va avea complement 2N de material genetic (ADN), sau un complement întreg a ceea ce o celulă umană normală are în organism Deci asta este diploid, şi este un zigot, ce e un mod mai interesant de a spune ovul fertilizat. Şi din acest moment este pregătit să se transforme într-un organism. Aşa că, imediat după fertilizare, acest zigot începe să se dividă. Trece prin experienţa mitozei, acesta este mecanismul, însă nu creşte foarte mult în dimensiune. Deci acesta de aici se va transforma în-- se va divide via mitoză în două, cam aşa. Şi, desigur, acestea sunt fiecare 2N, şi apoi ele se vor divide în patru, aşa. Şi fiecare dintre ele au exact acelaşi complement genetic ca şi acel prim zigot, şi tot continuă să se dividă. Şi această masă de celule, putem să începem să îi zicem, asta de aici, ceea ce se numeşte morulă. Care defapt, vine de la cuvântul dudă, pentru că arată destul de mult ca o dudă. Defapt, haideţi să simplific puţin lucrurile pentru că nu trebuie să începem aici. Deci, începem cu un zigot. Acesta este un ovul fertilizat. Care începe să se dividă prin mitoză, şi ajunge la stadiul de "minge" de celule. Deobicei va fi totul la puterea a doua, pentru că aceste celule, cel puţin în stadiile iniţiale se divid toate împreună şi apoi avem această morulă. Acum, după ce morula ajunge la aproximativ 16 celule-- şi aici vorbim de 4-5 zile. Nu e un proces exact-- încep să se diferenţieze un pic, acolo unde celulele din exterior-- şi asta începe încet să se schimbe într-o sferă. Staţi să o fac puţin mai ca o sferă. Deci, începe să se diferenţieze între -- să fac nişte celule la exterior. Aceasta ar fi o secţiune transversală. Va arăta mai mult ca o sferă. Acelea sunt celulele de la exterior şi avem şi celulele din interior. Aceste celule din exterior se numesc trofoblaşti. Staţi să le fac în altă culoare. Să dau scroll. Nu vreau să merg acolo. Şi apoi celulele din interior, şi asta este defapt enigma acestui video-- staţi să dau scroll jos puţin. Celulele din interior -- să folosesc o culoare potrivită. Celulele din interior se numesc embrioblaşti. Şi apoi un fluid va începe să umple parte din aceste goluri între embrioblaşti şi trofoblaşti, aşa că vom începe să avem un fluid ce vine aici, şi morula va arăta la un moment dat aşa, unde trofoblastul, sau membrana externă, e ca şi o mare sferă de celule. Toate acestea se întâmplă în timp ce ele se divid. Mitoza este mecanismul, şi acum trofoblastul meu va arăta cam aşa, şi embrioblastul va arăta aşa. Uneori embrioblastul-- deci acesta este embrioblastul. Uneori se mai numeşte masa de celule interne, deci să scriu asta. Şi aceasta este ceea ce se va transforma într-un organism. Aşa că, numai ca să ştiţi câteva din etichetele ce sunt implicate aici, dacă vorbim de un organism mamifer, şi suntem mamiferi, vom numi acest lucru din care a evoluat morula, un zigot, apoi o morulă, apoi celulele morulei au început să se diferenţieze în trofoblast, sau celulele externe, şi embrioblast. Şi apoi ai acest spaţiu ce se formează aici, şi acesta e doar fluid, şi se numeşte blastocel (blastocoel). O formă greu intuitivă a felului cum se scrie cu 'coel' blastocoel. Dar odată ce se formează, aceasta se numeşte un blastocist. Aceasta e întreaga chestie aici. Să dau scroll în jos un pic. Acest întreg se numeşte un blastocist, şi aşa este în cazul oamenilor. Acum, poate fi un subiect foarte confuz, din cauza că de multe ori în multe cărţi de biologie, vei spune, hey vei merge deci de la morulă la blastulă sau stadiul de blastosferă. Să scriu aceste cuvinte. Deci uneori vei zice morulă, ce va merge în blastulă. Uneori se cheamă blastosferă. Şi aş vrea să fie foarte clar că toate acestea sunt în esenţă aceleaşi stadii de dezvoltare. Acestea sunt doar -- ştiţi voi, în multe cărţi, vor începe să vorbească despre broaşte, mormoloci şi din alea, şi asta se aplică lor. Cât timp vorbim de mamifere, mai ales cele strâns apropiat de noi, stadiul este stadiul de blastocist, şi adevărata diferenţă este când oamenii vorbesc doar despre blastulă sau blastosferă. Nu există neaparat diferenţă între aceste celule cele mai la exterior, şi aceastea embrionice, sau între embrioblast şi această masă celulară internă de-aici. Dar cum scopul acestui video este pentru oameni, şi defapt de-aici vreau să încep, pentru că asta suntem şi asta e interesant, ne vom concentra pe blastocist. Acum, tot ce-am vorbit în acest video, a fost defapt ca să ajung în acest punct, pentru că ce avem aici, aceste mici celule verzi ce le-am desenat aici în blastocist, această masă celulară internă, aceasta este ceea ce se va transforma într-un organism. Şi veţi spune, OK, Sal, atunci dacă ăla-i organismul, ce-s celelalte celule mov pe-acolo? Acel trofoblast? Acela se va transforma în placentă, şi voi face un video în viitor despre asta. Să scriu asta. Se va transforma în placentă. Şi mă gândesc că voi face un video în viitor despre cum se nasc copiii, şi defapt am citit o groază despre asta în ultimul an pentru că un copil s-a născut în casa noastră. Însă placenta este defapt locul unde se dezvoltă embrionul, şi e suprafaţa, mai ales în oameni şi mamifere, între fătul în dezvoltare şi mamă, deci e un fel de mecanism de schimb care separă aceste două sisteme, dar permite funcţiile necesare să persiste între ele. Însă nu asta ne interesează aici. Scopul acestui video este faptul că aceste celule, care în acest moment-- s-au diferenţiat îndepărtându-se de celulele placentei, dar încă nu s-au hotărât ce urmează să devină. Poate că această celulă şi descendenţii ei vor începe să devină parte din sistemul nervos, în timp ce aceste celule de aici ar putea deveni ţesut muscular, în timp ce aceste celule aici ar putea deveni ficat. Aceste celule se numesc celule stem embrionare, şi poate pentru prima dată în acest video când auziţi un termen ce poate recunoaşteţi. Deci, dacă ar fi să iau doar o astfel de celulă, şi doar să vă prezint un alt termen, ştiţi, avem acest zigot. Imediat ce începe să se dividă, fiecare din aceste celule se numesc blastomere. Şi probabil vă întrebaţi, Sal, de ce cuvântul 'blast' tot persistă în acest video despre embriologie, în aceste videouri despre dezvoltare? Şi asta vine de la cuvântul grecesc pentru spori: blastos. Deci organismul începe să crească. Nu voi intra în originea cuvântului, însă de acolo vine, şi de aceea totul conţine cuvântul 'blast'. Deci astea sunt blastomere. Deci când vorbesc despre celule stem embrionare, vorbesc despre aceste blastomere individuale din interiorul acestui embrioblast, sau din interiorul aceste mase celulare. Aceste cuvinte sunt defapt în mod ciudat destul de fain de pronunţat. Deci, fiecare din acestea sunt celule stem embrionare. Să scriu asta într-o culoare vie. Deci, fiecare din acestea sunt celule stem embrionare, şi aici am vrut să ajunge. Şi motivul pentru care acestea sunt interesant, şi consider că ştiţi deja, este că există o mare dezbatere în privinţa lor. Odată, acestea au potenţialul să se transforme în orice, pentru că au această plasticitate. Acesta e un alt cuvânt ce probabil îl veţi auzi. Să scriu şi asta: plasticitate. Şi cuvântul vine defapt de la, ştiţi voi, e ca şi când plasticul poate să se transforme în orice altceva. Când spunem că ceva are plasticitate, vorbim despre potenţialul lui de a se transforma în multe alte lucruri. Deci teoria este că, şi sunt deja nişte date ce par să dovedească asta, mai ales în nişte organisme mai mici, care, uite..dacă îţi faci o leziune vreodată pe corp-- să desenez o celulă nervoasă. Să zicem că am o-- nu voi intra în mecanismul exact, celulă nervoasă, dar să zicem că avem o leziune la un moment dat pe o celulă nervoasă aici, şi din cauza asta cineva este paralizat sau existe nişte disfuncţie nervoasă. Vorbim de scleroză multiplă sau mai ştiu eu ce. Ideea este, uitaţi, avem aceste celule aici care, ar putea să se transforme în orice, şi noi abia începem să înţelegem cum ştie în ce să se transforme. Chiar trebuie să se uite în jur la mediul în care se află şi să zică, hey, ce fac ăştia din jurul meu, şi poate asta ajută să îi spună ce va face. Dar ideea este că iei aceste celule ce se pot transforma în orice, şi le pui acolo unde ai leziunea, şi apoi ele se pot transforma în celulele de care este nevoie. Deci în acest caz, s-ar transforma în celule nervoase. S-ar transforma în celule nervoase, şi ar repara leziunea şi poate ar vindeca paralizia pentru acel individ. Deci e un domeniu imens şi foarte interesant de cercetare, şi aţi putea chiar, în teorie, să creşteţi noi organe. Dacă cineva are nevoie de un transplant de rinichi sau inimă, poate în viitor, am putea lua o colonie de celule stem embrionare. Poate că le putem pune într-un tip de animal, sau cine ştie ce, şi le putem transforma într-o inimă de schimb sau un rinichi de schimb. Deci există un imens entuziasm pentru ceea ce pot ele face. Pentru că, ar putea vindeca o sumedenie de boli altădată catalogate nevindecabile sau macar să furnizeze speranţă pentru pacienţi care ar muri altminteri. Dar fireşte, există o dezbatere aici. Şi dezbaterea se învârte în jurul ideii cum că dacă intri aici şi extragi una din aceste celule, vei omorî embrionul. Vei omorî acest embrion în plină dezvoltare, şi acel embrion ar fi avut potenţialul să devină o fiinţă umană. E un potenţial ce evident trebuie să fie în mediul corect, şi trebuie să aibe o mamă care-l doreşte, şi toate cele, dar are acel potenţial. Deci pentru acei, mai ales, cred, cei din tabăra pro-viaţă, care spun, hey, orice are potenţialul de a fi o fiinţă umană aceea este o viaţă şi nu ar trebui omorâtă. Deci oameni din acea tabără sunt împotriva distrugerii embrionului. Nu fac acest video ca să iau partea oricăruia din ei dar există potenţialul de a se transforma în fiinţă umană. E un potenţial, nu? Deci evident, există o imensă dezbatere, dar acum cunoşti din acest video lucrurile despre care lumea vorbeşte când vine vorba de celule stem embrionare. Şi fireşte, următoarea întrebare este, hey, păi, de ce nu le spun doar celule stem, în loc de celule stem embrionice? Şi răspunsul este că în corpurile fiecăruia dintre noi, avem ceea ce se numeşte celule stem somatice. Să scriu asta. Somatice, sau celule stem adulte. Şi toţi dintre noi le-avem. Se găsesc în măduva osoasă ca să ajute la producţia de globule roşii, şi alte părţi ale corpului, dar problema cu celulele stem somatice este că nu sunt la fel de plastice, ceea ce înseamnă că nu pot forma orice tip de celulă în organism. Există o zonă a cercetării unde se încearcă chiar să le facă mai plastice, şi dacă reuşesc, să ia aceste celule stem somatice şi să le facă mai plastice, ar putea elimina nevoia de a avea celule stem embrionare, deşi poate dacă fac asta prea bine, poate acestea vor avea potenţialul să se transforme în persoane umane de asemenea, ceea ce ar deveni o altă dezbatere. Dar în momentul de faţă, asta nu e o zonă de dezbatere pentru că, lăsata să se dezvolte normal, o celulă stem somatică nu se va transforma într-o fiinţă umană, în timp ce cele embrionare, dacă sunt implantate într-o mamă doritoare, atunci, desigur, se vor transforma într-o fiinţă umană. Şi aş vrea să menţionez ceva aici, pentru că nu vreau să ţin partea niciuneia din tabere-- adică, mă rog, faptele sunt fapte. Există potenţialul să se transforme într-o fiinţă umană, dar are de asemenea potenţialul să salveze milioane de vieţi. Ambele declaraţii sunt fapte, şi apoi puteţi dvoastră decide care din argumente vi se pare mai corect şi de care parte a acelei balanţe doriţi să vă daţi cu părerea. Dar un lucru aş vrea să discut ce de regulă nu se menţionează în dezbaterile publice. Deci avem această noţiune când -- ca să obţii o linie de celule stem embrionare, şi când zic o linie de celule stem embrionare, adică să iei nişte celule stem, sau să zicem că iei doar una şi apoi o pui pe o placă Petri, şi îi permiţi să se dividă. Deci din ea se vor forma două, apoi patru. Apoi cineva ar putea lua una de acolo şi s-o pună în propria placă Petri. Aceasta este o linie de celule stem. Toate au venit de la o celulă stem embrionară unică, sau ceea ce a fost iniţial un blastomer. Deci asta semnifică o linie de celule stem. Deci dezbaterea este, evident, când începi o linie de celule stem embrionare, distrugi embrionul. Dar ce vreau să spun aici este că embrionii sunt distruşi şi în alte procese, mai exact, fertilizare în vitro. Şi poate acesta va fi următorul meu video: fertilizarea. Şi aceasta e doar noţiunea că vor lua un set de ovule de la mamă. Deobicei e vorba de un cuplu ce au probleme în a face un copil, şi vor lua un număr de ovule de la mamă. Deci să zicem că iau poate într 10 şi 30 ovule de la mamă. Vor efectua o operaţie chirurgicală, le vor extrage din ovarele mamei, şi apoi le fertilizează cu spermatozoizi, ori veniţi de la tată, ori din sperma unui donor, şi apoi toţi aceştia vor deveni zigoţi odată ce sunt fertilizaţi. Ori toţi aceştia vor fi zigoţi, şi apoi le permit să se dezvolte, şi deobice le permit să se dezvolte până în faza de blastocist. Deci la un moment dat, fiecare dintre ei vor fi blastocişti. Au un blastocel în centru, care este această zona cu fluid. Au, bineînţeles, embrionul, masa celulară din interior în el, şi ceea ce fac este să se uite la cei care ei îi consideră mai sănătoşi, sau cei care sunt cel puţin 'nu bolnavi', şi vor lua câţiva dintre ei şi îi vor implanta în uterul mamei, deci toate astea se întâmplă pe o placă Petri. Deci, poate ăştia patru arată bine, deci îi vor lua pe aceştia patru, îi vor implanta la mamă, şi dacă totul merge bine, poate unul dintre ei va deveni-- sau va oferi cuplului un copil. Aşa că acesta se va dezvolta, şi poate ceilalţi nu. Dar dacă aţi văzut John & Kate Plus 8, ştiţi că de multe ori, le implantează mai mulţi, doar ca să crească probabilitatea că macar unul va deveni copil. Dar din când în când, implantează şapte sau opt şi ajungi să ai opt copii. Şi de asta fertilizarea în vitro de multe ori va da naşteri multiple, cum vedeţi la reality-show-urile de la televizor. Dar ceea ce fac cu restul acestor embrioni, altminteri cu potenţial de viabilitate, poate că nu sunt perfect viabili, dar ai aceşti embrioni care au potenţialul, exact ca şi cel de aici. Toţi aceştia au potenţialul să devină fiinţă umană. Dar clinicile de fertilitate, cam jumătate din ele, ori îi aruncă, ori îi distrug, ori îi lasă să moară. Mulţi dintre ei sunt îngheţaţi, dar chiar şi procesul de îngheţare îi poate omorî, deci majoritatea dintre ei, în procesul de fertilizare în vitro, pentru fiecare copil care are potenţialul să devină o fiinţă umană în toată puterea, tu defapt distrugi zeci de embrioni foarte viabili. Deci părerea mea este că dacă eşti împotrivă-- şi deobicei nu vreau să iau partea nimănui, dar dacă eşti împotriva cercetării care implică celule stem embrionare pentru că se distrug embrioni, atunci, în aceeaşi cheie filosofică, mă gândesc, ar trebui să fii şi împotriva fertilizării în vitro, pentru că ambele implică distrucţia de zigoţi. Mă gândesc-- mă rog, nu voi mai vorbi mai mult despre asta, pentru că sincer nu vreau să ţin partea nimănui, dar aş vrea să arăt că există o echivalenţă aici care se pierde aproape complet în dezbateri asupra celulelor stem embrionare unde se distrug embrioni, pentru că tu distrugi la fel de mulţi embrioni în asta-- mă rog, să nu zic la fe de mulţi, dar distrugi, totuşi, embrioni. Există sute de mii de embrioni care se distrug sau se îngheaţă şi se distrug în acel proces, când vorbim de fertilizare în vitro. Aşa că acum, cel puţin, sper că aveţi uneltele necesare să vă angajaţi în dezbaterea asupra celulelor stem, şi vedeţi că totul vine de la ceea ce am învăţat despre meioză. Aceasta produce aceşti gameţi. Gametul masculin fertilizează gametul feminin. Se produce zigotul şi începe diviziunea până la morulă, şi apoi continuă să se dividă şi se diferenţiază în blastocist, şi apoi aici este locul unde există celule stem. Deci aveţi de-acum suficiente informaţii ca să vă angajaţi în această dezbatere foarte aprinsă.