De mici, băieților li se spune că trebuie
să fie pasionați de camioane și sporturi.
Li se spune să nu plângă,
că ar trebui să le placă matematica
și științele, însă nu și artele.
Fetelor li se spune să poarte rochițe roz.
Li se spune să se joace cu păpușile.
Femeile sunt instruite să facă menaj,
iar bărbaților li se spune să găsească
persoana care știe să facă toate acestea.
Unii oameni susțin că-și tratează
cu egalitate fiii și fiicele,
însă părinții nu fac asta
și nici măcar nu realizează.
Într-un studiu efectuat
de neurologul Lise Elliot,
mamelor li s-a cerut să-și așeze copiii
pe o pantă descendentă.
Au estimat cât de înclinată să fie
ca bebelușii de 11 luni să poată coborî.
Mamele de băieți au evaluat-o corect
cu până la un grad,
iar mamele fetelor
le-au subestimat capacitatea,
cu circa 9 grade,
în ciuda lipsei de diferențe
în abilități motrice
dintre băieței și fetițe.
Ne subestimăm copiii
fără să ne dăm seama.
Dar e vina noastră,
când noi, ca societate,
facem acest lucru de sute de ani?
Ați auzit de Margaret Hamilton,
femeia care a contribuit la construirea
software-ului de zbor Apollo 11?
Dar de Rebecca Latimer Felton,
prima femeie senator din Statele Unite?
De Caroline Herschel, femeia astronom din
Germania care a descoperit multe comete?
De sute de ani, societatea ne dictează
rolurile pe care le jucăm,
bărbații trebuind să fie puternici,
iar femeile sensibile.
E cumplit cum considerăm
că ar trebui să fie femeile și bărbații.
Conform landofthebrave.info,
atribuțiile femeilor din era colonială,
adică din 1607 până în 1763,
erau să facă menaj
și să se ocupe de copii și de animale.
Atribuțiile bărbaților din era colonială,
conform public.gettysburg.edu
erau să dețină putere socială,
avere și să fie educați.
În plus, bărbații nu obișnuiau să încalce
stereotipurile genului,
deoarece dețineau deja toată libertatea
de care aveau nevoie.
Femeile însă erau private
de această libertate
și erau penalizate adesea
când încălcau regulile.
Încă ne comportăm cu ceilalți la fel
cum o făceam acum 409 ani.
E ca și cum în America am continua
să judecăm oameni pentru vrăjitorie.
Căutând o imagine denumită
„jucării pentru băieți",
toate rezultatele căutării
conțineau un pistol,
vreun model de mașină, niște unelte,
supereroi sau dinozauri.
Dar căutând o imagine
cu „jucării pentru fete",
imaginile găsite erau roz
și conțineau castele și prințese,
ba chiar bucătării de jucărie
și cosmetice.
Ne tratăm băieții diferit de fete
și din cauza campaniilor
de promovare a produselor.
Într-un articol scris de Laurie Futterman,
se arată că de la 6 la 12 luni ambele
sexe preferă păpușile, nu camioanele.
Multe persoane susțin
că jucatul cu o păpușă,
o jucărie tipic feminină,
îi poate deruta pe copii cu privire
la genul sau sexualitatea lor,
dar e absolut greșit.
Jucatul cu o păpușă contribuie
la cultivarea și construirea relaționării,
conform articolului Rebeccăi Haynes,
„Why Boys Should Play With Dolls”.
De ce am priva copiii
de capacitatea de a iubi
și de a avea grijă de ceva?
Având în vedere toate aceste aspecte,
oamenii își tratează diferit fiii
față de fiicele lor.
Poate din cauză că nu ne place schimbarea,
sau pentru că normele de gen
ne sunt promovate mereu.
Lăsați băieții să se joace cu păpușile.
Lăsați fetele să se joace cu camioanele.
Lăsați băieții să poarte roz.
Nu mă refer la tricourile
cu „Băieții duri poartă roz".
Lăsați-i să fie sensibili sau duri.
Învățați băieții să gătească,
iar pe fete să schimbe roata la mașină.
Nu-i lăsați să depindă de alții
pentru lucruri simple.
Lăsați-i să fie cine și ce vor să fie.
Citând-o pe Margaret Fuller:
„Nu există bărbat complet masculin
și nici femeie pur feminină.”