WEBVTT

00:00:00.106 --> 00:00:01.530
Maşinăria despre care voi vorbi

00:00:01.530 --> 00:00:03.204
o numesc cea mai mare maşinărie care n-a existat,

00:00:03.204 --> 00:00:05.203
o maşinărie care n-a fost construită niciodată,

00:00:05.203 --> 00:00:07.583
şi totuşi va fi construită.

00:00:07.583 --> 00:00:09.575
A fost o maşinărie care a fost proiectată

00:00:09.575 --> 00:00:11.926
cu mult înainte ca cineva să se gândească la computere.

NOTE Paragraph

00:00:11.926 --> 00:00:14.075
Dacă ştiţi câte ceva despre istoria computerelor,

00:00:14.075 --> 00:00:16.595
ştiţi că în anii 1930-1940,

00:00:16.595 --> 00:00:19.150
au fost create computere simple,

00:00:19.150 --> 00:00:21.943
care au iniţiat revoluţia computerelor de azi,

00:00:21.943 --> 00:00:23.229
şi aţi avea dreptate,

00:00:23.229 --> 00:00:25.711
doar că secolul ar fi greșit.

00:00:25.711 --> 00:00:27.351
Primul computer a fost de fapt proiectat

00:00:27.351 --> 00:00:31.023
între 1830-1840, nu între 1930-1940.

00:00:31.023 --> 00:00:33.351
A fost proiectat, unele componente fiind prototipuri,

00:00:33.351 --> 00:00:35.487
iar părţile construite sunt aici

00:00:35.487 --> 00:00:37.480
în South Kensington.

NOTE Paragraph

00:00:37.480 --> 00:00:40.799
Maşinăria a fost construită de acest tip, Charles Babbage.

00:00:40.799 --> 00:00:42.555
Am o mare afinitate pentru Charles Babbage

00:00:42.555 --> 00:00:45.164
pentru că părul lui e mereu ciufulit

00:00:45.164 --> 00:00:47.505
în toate pozele.
(Râsete)

00:00:47.505 --> 00:00:49.352
Era un om foarte bogat şi într-un fel,

00:00:49.352 --> 00:00:51.365
făcea parte din aristocraţia Marii Britanii.

00:00:51.365 --> 00:00:53.704
Într-o sâmbătă seara în Marylebone,

00:00:53.704 --> 00:00:56.135
dacă erai parte din intelligentsia acelei perioade,

00:00:56.135 --> 00:00:57.631
ai fi fost invitat în această casă la o serată -

00:00:57.631 --> 00:01:00.590
Invita pe toată lumea:

00:01:00.590 --> 00:01:04.022
regi, Ducele de Wellington, mulţi oameni faimoşi -

00:01:04.022 --> 00:01:06.543
şi v-ar fi arătat una din maşinăriile sale mecanice.

NOTE Paragraph

00:01:06.543 --> 00:01:09.583
Îmi lipsesc vremurile când puteai

00:01:09.583 --> 00:01:11.931
merge la o serată unde îți era prezentat

00:01:11.931 --> 00:01:13.044
un computer mecanic. (Râsete)

00:01:13.044 --> 00:01:16.310
Dar Babbage însuşi s-a născut

00:01:16.310 --> 00:01:18.044
la sfârşitul secolului XVIII,

00:01:18.044 --> 00:01:20.088
şi a fost un matematician cunoscut.

00:01:20.088 --> 00:01:23.231
A deţinut postul pe care l-a avut Newton la Cambridge,

00:01:23.231 --> 00:01:25.743
şi care a fost deţinut recent de către Stephen Hawking.

00:01:25.743 --> 00:01:28.598
E mai puţin cunoscut decât oricare din ei pentru că

00:01:28.598 --> 00:01:31.748
a avut ideea de a face dispozitive mecanice de calcul

00:01:31.748 --> 00:01:34.033
şi n-a făcut niciodată vreunul.

NOTE Paragraph

00:01:34.033 --> 00:01:37.318
N-a construit niciodată unul pentru că avea capul plin de idei.

00:01:37.318 --> 00:01:39.329
De fiecare dată când avea o idee bună gândea,

00:01:39.329 --> 00:01:40.777
"E genial, voi construi asta.

00:01:40.777 --> 00:01:43.372
Voi cheltui o avere pe asta. Am o idee și mai bună.

00:01:43.372 --> 00:01:45.732
Voi lucra la asta. Şi o voi face şi pe asta." (Râsete)

00:01:45.732 --> 00:01:48.612
A făcut asta până când Sir Robert Peel, pe atunci Prim-Ministru,

00:01:48.612 --> 00:01:51.076
l-a dat afară din Downing Street nr. 10.

00:01:51.076 --> 00:01:53.517
Să dai pe cineva afară însemna în acele zile,

00:01:53.517 --> 00:01:56.669
"S-aveți o zi bună, domnule!" (Râsete)

NOTE Paragraph

00:01:56.669 --> 00:01:58.649
Ce a proiectat a fost monstruozitatea de aici,

00:01:58.649 --> 00:02:02.088
motorul analitic. Ca să vă faceţi o idee,

00:02:02.088 --> 00:02:03.960
asta e o perspectivă de sus.

00:02:03.960 --> 00:02:07.073
Toate aceste cercuri sunt roți dinţate, un maldăr de roţi dinţate,

00:02:07.073 --> 00:02:10.309
mare cât o locomotivă cu aburi.

00:02:10.309 --> 00:02:12.300
În timp ce vorbesc, vreau să vă imaginaţi

00:02:12.300 --> 00:02:14.944
această maşinărie gigantică.

00:02:14.944 --> 00:02:16.704
Știm cât de minunat ar fi sunat motorul asta.

00:02:16.704 --> 00:02:18.481
Am să vă arăt arhitectura maşinăriei

00:02:18.481 --> 00:02:19.960
- de aceea e arhitectura calculatoarelor -

00:02:19.960 --> 00:02:23.287
şi am să vă povestesc despre această maşinărie, care-i un calculator.

NOTE Paragraph

00:02:23.287 --> 00:02:26.690
Să vorbim despre memorie.

00:02:26.690 --> 00:02:28.937
Memoria e asemănătoare cu memoria unui calculator de azi,

00:02:28.937 --> 00:02:31.639
numai că era făcută în întregime din metal,

00:02:31.639 --> 00:02:35.183
stive şi stive de roţi dinţate, câte 30 suprapuse.

00:02:35.183 --> 00:02:37.253
Imaginaţi-vă ceva atât de înalt din roţi,

00:02:37.253 --> 00:02:39.008
sute şi sute de roţi,

00:02:39.008 --> 00:02:40.898
cu numere pe ele.

00:02:40.898 --> 00:02:43.317
E o maşină decimală. Totul e făcut în sistem decimal.

00:02:43.317 --> 00:02:44.902
S-a gândit să folosească sistemul binar.

00:02:44.902 --> 00:02:46.620
Dar cu sistemul binar maşinăria ar fi fost

00:02:46.620 --> 00:02:49.937
ridicol de înaltă. Chiar și aşa e enormă.

00:02:49.937 --> 00:02:51.996
Deci, avea memorie.

00:02:51.996 --> 00:02:54.403
Memoria e această parte de aici.

00:02:54.403 --> 00:02:56.733
Toată arată așa.

NOTE Paragraph

00:02:56.733 --> 00:03:01.268
Această monstruozitate de aici e unitatea CPU.

00:03:01.268 --> 00:03:03.518
Bineînţeles că e mare.

00:03:03.518 --> 00:03:06.431
În totalitate mecanică. Tot conceptul e mecanic.

00:03:06.431 --> 00:03:10.572
Asta-i o poză a unui prototip pentru o parte din CPU

00:03:10.572 --> 00:03:12.711
aflată la Muzeul de Ştiinţă.

NOTE Paragraph

00:03:12.711 --> 00:03:16.343
Unitatea CPU putea face cele patru funcţii fundamentale ale artimeticii:

00:03:16.343 --> 00:03:18.796
adunare, înmulţire, scădere, împărţire --

00:03:18.796 --> 00:03:21.804
ceea ce deja e o performanţă în metal,

00:03:21.804 --> 00:03:24.433
dar mai putea face ceva ce face un computer

00:03:24.433 --> 00:03:26.132
dar nu un calculator:

00:03:26.132 --> 00:03:30.070
această maşinărie putea lua o decizie pe baza memoriei interne.

00:03:30.070 --> 00:03:32.936
Putea rezolva algoritmul "if-then" pentru programări de bază

00:03:32.936 --> 00:03:35.076
şi asta a transformat-o conceptual într-un computer.

00:03:35.076 --> 00:03:39.674
Putea să evalueze. Nu doar să calculeze. Putea să facă mai multe.

NOTE Paragraph

00:03:39.674 --> 00:03:42.355
Acum, dacă ne uităm şi ne oprim un minut,

00:03:42.355 --> 00:03:44.226
să ne gândim la cip-urile de azi,

00:03:44.226 --> 00:03:48.041
nu putem privi în intr-un cip de silicon. E prea mic.

00:03:48.041 --> 00:03:49.842
Totuşi, dacă am putea,

00:03:49.842 --> 00:03:51.664
am vedea ceva foarte asemănător cu asta.

00:03:51.664 --> 00:03:54.611
Există această complexitate incredibilă într-un CPU,

00:03:54.611 --> 00:03:57.303
şi această regularitate incredibilă în memorie.

00:03:57.303 --> 00:03:58.965
Dacă aţi văzut vreodată o amplificare cu microscopul electronic,

00:03:58.965 --> 00:04:00.934
aţi vedea asta. Totul arată așa,

00:04:00.934 --> 00:04:03.500
iar bucăţica asta de aici e incredibil de complicată.

NOTE Paragraph

00:04:03.500 --> 00:04:07.483
Acest mecanism de roţi dinţate face ce face un computer,

00:04:07.483 --> 00:04:09.576
dar bineînţeles trebuie să-l programezi şi bineînţeles,

00:04:09.576 --> 00:04:12.601
Babbage a folosit tehnologia disponibilă din acele vremuri,

00:04:12.601 --> 00:04:16.247
tehnologie care avea să reapară în anii '50, '60, '70,

00:04:16.247 --> 00:04:19.116
și anume cartele perforate. Acesta de aici

00:04:19.116 --> 00:04:21.940
e unul din cele trei cititoare de cartelele perforate,

00:04:21.940 --> 00:04:25.620
iar acesta e un program aflat la Muzeul de Ştiinţe,

00:04:25.620 --> 00:04:30.013
nu departe de aici, creat de Charles Babbage,

00:04:30.013 --> 00:04:31.881
expus acolo -- puteţi merge să-l vedeţi --

00:04:31.881 --> 00:04:34.322
aşteptând ca maşina să fie construită.

00:04:34.322 --> 00:04:37.742
Nu există doar unul, sunt mai multe.

00:04:37.742 --> 00:04:40.832
A pregătit programe anticipând că asta se va întâmpla.

NOTE Paragraph

00:04:40.832 --> 00:04:42.805
Motivul pentru care utilizau cartele perforate era că Jacquard,

00:04:42.805 --> 00:04:44.977
în Franţa, crease războiul de ţesut mecanic

00:04:44.977 --> 00:04:47.655
care ţesea modele incredibile controlate de cartele perforate,

00:04:47.655 --> 00:04:50.287
aşa că el doar a reconvertit tehnologia disponibilă,

00:04:50.287 --> 00:04:52.392
şi ca orice a făcut, a utilizat tehnologia de epocă,

00:04:52.392 --> 00:04:57.139
roţi dinţate, abur, dispozitive mecanice

00:04:57.139 --> 00:05:01.077
din 1830, 1840, 1850. Întâmplător, în acelaşi an

00:05:01.077 --> 00:05:03.249
cu Charles Babbage, s-a născut Michael Faraday,

00:05:03.249 --> 00:05:05.926
care avea să revoluţioneze complet totul

00:05:05.926 --> 00:05:08.439
inventând dinamul, transformatorul ș.a.m.d.

00:05:08.439 --> 00:05:11.597
Bineînţeles, Babbage dorea să utilizeze tehnologie verificată,

00:05:11.597 --> 00:05:13.150
ca aburul şi altele asemenea.

NOTE Paragraph

00:05:13.150 --> 00:05:14.823
Acum, avea nevoie de accesorii.

00:05:14.823 --> 00:05:16.495
Evident, ai acum un computer.

00:05:16.495 --> 00:05:18.884
Ai cartele perforate, o unitate CPU şi memorie.

00:05:18.884 --> 00:05:20.819
Ai nevoie de accesorii de care trebuie să faci rost.

00:05:20.819 --> 00:05:22.447
Nu vin de la sine.

NOTE Paragraph

00:05:22.447 --> 00:05:25.275
În primul rând, aveai sunet. Aveai un clopoţel,

00:05:25.275 --> 00:05:27.429
deci dacă ceva mergea rău - (Râsete) -

00:05:27.429 --> 00:05:29.774
sau maşinăria necesita să vină asistentul,

00:05:29.774 --> 00:05:31.744
era un clopoţel care suna. (Râsete)

00:05:31.744 --> 00:05:33.280
Există de fapt o instrucţiune pe cartela perforată

00:05:33.280 --> 00:05:36.182
care spune "Sună clopoţelul." 
Vă imaginați acest "Ding!"

00:05:36.182 --> 00:05:38.382
Gândiți-vă un minut, imaginaţi-vă toate acele zgomote,

00:05:38.382 --> 00:05:39.463
"Click clack click click click,"

00:05:39.463 --> 00:05:42.400
locomotiva cu abur, "Ding" (Râsete)

NOTE Paragraph

00:05:42.400 --> 00:05:44.835
Ai nevoie și de o imprimantă, toată lumea are nevoie de imprimantă.

00:05:44.835 --> 00:05:47.843
Asta e o imagine a mecanismului de imprimare

00:05:47.843 --> 00:05:50.326
pentru altă maşinărie de-a lui, numită Motorul Diferenţial # 2,

00:05:50.326 --> 00:05:52.261
pe care n-a construit-o niciodată, dar pe care Muzeul de Ştiinţe

00:05:52.261 --> 00:05:54.432
a construit-o între anii '80 şi '90.

00:05:54.432 --> 00:05:56.707
Din nou, e o imprimantă complet mecanică.

00:05:56.707 --> 00:05:59.405
Imprima doar numere pentru ca era obsedat de numere,

00:05:59.405 --> 00:06:02.922
dar imprima pe hârtie şi aranja cuvintele pe rânduri,

00:06:02.922 --> 00:06:05.694
dacă ajungea la sfârşitul rândului, trecea pe rândul următor.

NOTE Paragraph

00:06:05.694 --> 00:06:07.344
De asemenea ai nevoie de grafică, nu-i aşa?

00:06:07.344 --> 00:06:08.900
Asta dacă vrei să faci ceva cu grafică.

00:06:08.900 --> 00:06:11.496
Și-a spus, "Am nevoie de un plotter. Am o bucată mare de hârtie

00:06:11.496 --> 00:06:13.604
şi un stilou şi-l voi face să schițeze."

00:06:13.604 --> 00:06:15.434
Aşa că a proiectat și un plotter,

00:06:15.434 --> 00:06:19.359
şi în acest moment cred că obținuse

00:06:19.359 --> 00:06:20.890
o maşinărie destul de bună.

NOTE Paragraph

00:06:20.890 --> 00:06:23.580
Iată că apare această femeie, Ada Lovelace.

00:06:23.580 --> 00:06:26.301
Imaginaţi-vă aceste serate, toate aceste lucruri grozave şi bune.

00:06:26.301 --> 00:06:29.393
Această doamnă e fiica acelui nebun, rău

00:06:29.393 --> 00:06:31.815
şi periculos-de-ştiut Lord Byron,

00:06:31.815 --> 00:06:34.335
iar mama ei, fiind îngrijorată că ar fi putut

00:06:34.335 --> 00:06:37.192
moşteni câte ceva din nebunia şi răutatea Lordului Byron,

00:06:37.192 --> 00:06:40.430
s-a gândit, "Ştiu soluţia: Matematica e soluția.

00:06:40.430 --> 00:06:43.379
O vom învăţa matematică. Asta o va calma."

00:06:43.379 --> 00:06:47.135
(Râsete) Pentru că bineînţeles,

00:06:47.135 --> 00:06:51.050
n-a existat niciodată un matematician care să înebunească,

00:06:51.050 --> 00:06:53.451
deci va fi bine. (Râsete)

00:06:53.451 --> 00:06:56.789
Totul va fi bine. Aşa că a fost instruită în matematică,

00:06:56.789 --> 00:06:59.527
şi merge la una din aceste serate cu mama ei,

00:06:59.527 --> 00:07:02.317
şi Charles Babbage îşi prezintă maşinăria.

00:07:02.317 --> 00:07:04.151
Şi Ducele de Wellington era acolo, dupa cum ştiţi.

00:07:04.151 --> 00:07:05.723
Îşi scoate maşinăria, face o demonstraţie,

00:07:05.723 --> 00:07:09.474
şi ea înţelege. E unica persoană, în timpul vieţii sale,

00:07:09.474 --> 00:07:10.766
care spune "Înţeleg ce face asta,

00:07:10.766 --> 00:07:12.973
şi înţeleg viitorul acestei maşinării."

00:07:12.973 --> 00:07:16.060
Îi datorăm enorm pentru că ştim multe

00:07:16.060 --> 00:07:19.037
despre maşinăria pe care Babbage intenţiona să o construiască,

00:07:19.037 --> 00:07:20.640
datorită ei.

NOTE Paragraph

00:07:20.640 --> 00:07:23.397
Unii oameni o consideră prima programatoare.

00:07:23.397 --> 00:07:26.783
Acesta e un pasaj dintr-o lucrare pe care a tradus-o.

00:07:26.783 --> 00:07:29.694
E un program scris într-un stil particular.

00:07:29.694 --> 00:07:33.263
Istoric, nu e în totalitate exact că ea e prima programatoare,

00:07:33.263 --> 00:07:35.316
de fapt a făcut ceva şi mai uimitor.

00:07:35.316 --> 00:07:36.886
În loc să fie doar programator,

00:07:36.886 --> 00:07:39.058
a văzut ceva ce Babbage n-a văzut.

NOTE Paragraph

00:07:39.058 --> 00:07:42.242
Babbage era obsedat de matematică.

00:07:42.242 --> 00:07:46.191
Construia o maşinărie să facă operaţii matematice,

00:07:46.191 --> 00:07:49.450
şi Lovelace a spus, "Ai putea face mai mult decât matematică

00:07:49.450 --> 00:07:52.285
cu această maşinărie."

00:07:52.285 --> 00:07:53.910
Toți din sală aveți un computer acum,

00:07:53.910 --> 00:07:55.964
pentru că toată lumea are un telefon.

00:07:55.964 --> 00:07:58.192
Dacă intri în acel telefon, orice în acel telefon

00:07:58.192 --> 00:08:00.207
computer sau alt dispozitiv de calcul e matematică.

00:08:00.207 --> 00:08:02.288
În final totul se reduce la numere.

00:08:02.288 --> 00:08:06.981
Fie că e video, text, muzică, voce, totul se reduce la numere,

00:08:06.981 --> 00:08:10.961
la bază sunt funcţii matematice,

00:08:10.961 --> 00:08:13.066
şi Lovelace a spus, "Doar pentru că faci

00:08:13.066 --> 00:08:16.388
funcţii matematice şi simboluri

00:08:16.388 --> 00:08:18.635
nu înseamnă că aceste lucruri nu pot reprezenta

00:08:18.635 --> 00:08:21.988
alte lucruri în lumea reală, cum ar fi muzica."

00:08:21.988 --> 00:08:24.722
A fost un salt imens, pentru că Babbage spune,

00:08:24.722 --> 00:08:26.944
"Am putea procesa funcţii uimitoare şi am putea printa

00:08:26.944 --> 00:08:30.612
tabele cu numere şi am putea desena grafice," - (Râsete) -

00:08:30.612 --> 00:08:32.508
iar Lovelace spune, "Uite, această mașinărie

00:08:32.508 --> 00:08:34.984
ar putea chiar să compună muzică

00:08:34.984 --> 00:08:38.532
dacă-i dai o reprezentare numerică pentru muzică."

00:08:38.532 --> 00:08:40.101
Asta e ce numesc eu Saltul lui Lovelace.

00:08:40.101 --> 00:08:43.838
Când spui că-i programatoare, a făcut câte ceva,

00:08:43.838 --> 00:08:46.975
dar ce a contat e că a spus că viitorul

00:08:46.975 --> 00:08:49.171
va fi mult mai mult decât atât.

NOTE Paragraph

00:08:49.171 --> 00:08:51.350
Acum, după o sută de ani, vine acest tip,

00:08:51.350 --> 00:08:56.803
Alan Turing și în 1936 inventează din nou computerul.

00:08:56.803 --> 00:08:59.380
Bineînţeles, maşinăria lui Babbage era în întregime mecanică.

00:08:59.380 --> 00:09:01.911
Maşinăria lui Turing era în întregime teoretică.

00:09:01.911 --> 00:09:04.702
Amândoi veneau cu o perspectivă matematică,

00:09:04.702 --> 00:09:07.255
dar Turing ne-a spus ceva foarte important.

00:09:07.255 --> 00:09:10.190
A pus bazele matematice

00:09:10.190 --> 00:09:12.303
pentru ştiinţa computerelor zicând:

00:09:12.303 --> 00:09:15.490
"Nu contează cum faci un computer."

00:09:15.490 --> 00:09:17.368
Nu contează dacă computerul tău e mecanic,

00:09:17.368 --> 00:09:21.778
ca al lui Babbage, sau electronic ca cele de azi,

00:09:21.778 --> 00:09:24.582
sau poate în viitor ca celula vie,

00:09:24.582 --> 00:09:27.728
sau din nou mecanice când intrăm în nano-tehnologie.

00:09:27.728 --> 00:09:29.765
Ne putem întoarce la maşinăria lui Babbage

00:09:29.765 --> 00:09:32.341
şi doar o micşorăm. Toate sunt computere.

00:09:32.341 --> 00:09:33.973
E într-un fel o esenţă de calcul.

00:09:33.973 --> 00:09:35.978
E numită teza Church-Turing.

NOTE Paragraph

00:09:35.978 --> 00:09:38.645
Şi dintr-o dată, faci legătura și spui,

00:09:38.645 --> 00:09:40.868
ce a construit Babbage a fost cu adevărat un computer.

00:09:40.868 --> 00:09:43.693
De fapt, era capabil să facă tot ce facem azi

00:09:43.693 --> 00:09:48.525
cu computerele, numai că foarte încet. (Râsete)

00:09:48.525 --> 00:09:50.631
Ca să vă faceţi o idee cât de încet,

00:09:50.631 --> 00:09:54.470
avea aproximativ 1k de memorie.

00:09:54.470 --> 00:09:57.388
Folosea cartele perforate care erau introduse,

00:09:57.388 --> 00:10:03.148
şi mergea de 10.000 de ori mai încet decât primul ZX81.

00:10:03.148 --> 00:10:04.751
Avea un pachet RAM.

00:10:04.751 --> 00:10:07.930
Puteai adăuga multă memorie suplimentară dacă vroiai.

NOTE Paragraph

00:10:07.930 --> 00:10:10.256
(Râsete) 
Deci, unde ne-a adus asta azi?

00:10:10.256 --> 00:10:11.864
Aici sunt planurile.

00:10:11.864 --> 00:10:14.797
În Swindon, arhivele Muzeului de Ştiinţe,

00:10:14.797 --> 00:10:16.491
sunt sute de planuri şi mii de pagini de notiţe

00:10:16.491 --> 00:10:19.960
scrise de Charles Babbage despre acest motor analitic.

00:10:19.960 --> 00:10:23.921
Unul e un set de planuri pe care-l numim Plan 28.

00:10:23.921 --> 00:10:26.075
E şi numele fundaţiei caritabile pe care am întemeiat-o

00:10:26.075 --> 00:10:28.809
împreună cu Doron Swade, care a fost curatorul de calcul

00:10:28.809 --> 00:10:31.048
la Muzeul de Ştiinţe şi în acelaşi timp a condus

00:10:31.048 --> 00:10:32.478
proiectul de construire a unui motor analitic.

00:10:32.478 --> 00:10:35.036
Planul nostru este să-l construim.

00:10:35.036 --> 00:10:38.902
Aici în South Kensington, vom construi motorul analitic.

NOTE Paragraph

00:10:38.902 --> 00:10:40.904
Proiectul are un număr de etape.

00:10:40.904 --> 00:10:43.424
Una a fost scanarea arhivei lui Babbage.

00:10:43.424 --> 00:10:45.346
Asta s-a făcut. A doua este studiul

00:10:45.346 --> 00:10:48.456
tuturor acelor planuri ca să stabilim ce să construim.

00:10:48.456 --> 00:10:52.900
A treia parte e o simulare pe calculator a acelei maşinării,

00:10:52.900 --> 00:10:55.823
şi ultima e să-l construim fizic la Muzeul de Ştiinţe.

NOTE Paragraph

00:10:55.823 --> 00:10:58.399
Când va fi construit, veţi putea înţelege în sfârşit cum funcţionează un computer,

00:10:58.399 --> 00:11:00.233
pentru că în loc să aveţi un cip minuscul în faţa voastră,

00:11:00.233 --> 00:11:02.843
vă veţi uita la acest obiect imens şi veţi spune,

00:11:02.843 --> 00:11:06.178
"O, văd cum funcţionează memoria, văd unitatea CPU operând,

00:11:06.178 --> 00:11:10.045
O aud operând. Probabil că miros cum operează." (Râsete)

00:11:10.045 --> 00:11:12.644
Dar între timp vom face o simulare.

NOTE Paragraph

00:11:12.644 --> 00:11:14.401
Chiar Babbage însuşi a scris,

00:11:14.401 --> 00:11:16.019
de îndată ce motorul analitic există,

00:11:16.019 --> 00:11:19.723
cu siguranţă va trasa cursul viitor al ştiinţei.

00:11:19.723 --> 00:11:21.568
Bineînţeles, nu l-a constuit niciodată pentru că era mereu ocupat

00:11:21.568 --> 00:11:23.650
cu planuri noi, dar când a fost construit, bineînţeles,

00:11:23.650 --> 00:11:27.160
în 1940, totul s-a schimbat,

NOTE Paragraph

00:11:27.160 --> 00:11:28.983
Acum, vă dau doar o idee de cum arată în mişcare,

00:11:28.983 --> 00:11:31.616
cu un film care arată cum funcţionează

00:11:31.616 --> 00:11:36.210
doar o parte din mecanismul unităţii centrale.

00:11:39.210 --> 00:11:42.209
Sunt trei seturi de roţi dinţate 
şi va executa o operație de adunare.

00:11:42.209 --> 00:11:45.031
Acesta e mecanismul de adunare în acţiune,

00:11:45.031 --> 00:11:47.688
aşa că imaginaţi-vă această maşinărie gigantică.

NOTE Paragraph

00:11:47.688 --> 00:11:48.847
Așadar, daţi-mi cinci ani.

00:11:48.847 --> 00:11:51.191
Înainte de 2030 îl vom avea.

NOTE Paragraph

00:11:51.191 --> 00:11:54.161
Va mulţumesc foarte mult. (Aplauze)