1
00:00:00,106 --> 00:00:01,530
Maşinăria despre care voi vorbi

2
00:00:01,530 --> 00:00:03,204
o numesc cea mai mare maşinărie care n-a existat,

3
00:00:03,204 --> 00:00:05,203
o maşinărie care n-a fost construită niciodată,

4
00:00:05,203 --> 00:00:07,583
şi totuşi va fi construită.

5
00:00:07,583 --> 00:00:09,575
A fost o maşinărie care a fost proiectată

6
00:00:09,575 --> 00:00:11,926
cu mult înainte ca cineva să se gândească la computere.

7
00:00:11,926 --> 00:00:14,075
Dacă ştiţi câte ceva despre istoria computerelor,

8
00:00:14,075 --> 00:00:16,595
ştiţi că în anii 1930-1940,

9
00:00:16,595 --> 00:00:19,150
au fost create computere simple,

10
00:00:19,150 --> 00:00:21,943
care au iniţiat revoluţia computerelor de azi,

11
00:00:21,943 --> 00:00:23,229
şi aţi avea dreptate,

12
00:00:23,229 --> 00:00:25,711
doar că secolul ar fi greșit.

13
00:00:25,711 --> 00:00:27,351
Primul computer a fost de fapt proiectat

14
00:00:27,351 --> 00:00:31,023
între 1830-1840, nu între 1930-1940.

15
00:00:31,023 --> 00:00:33,351
A fost proiectat, unele componente fiind prototipuri,

16
00:00:33,351 --> 00:00:35,487
iar părţile construite sunt aici

17
00:00:35,487 --> 00:00:37,480
în South Kensington.

18
00:00:37,480 --> 00:00:40,799
Maşinăria a fost construită de acest tip, Charles Babbage.

19
00:00:40,799 --> 00:00:42,555
Am o mare afinitate pentru Charles Babbage

20
00:00:42,555 --> 00:00:45,164
pentru că părul lui e mereu ciufulit

21
00:00:45,164 --> 00:00:47,505
în toate pozele.
(Râsete)

22
00:00:47,505 --> 00:00:49,352
Era un om foarte bogat şi într-un fel,

23
00:00:49,352 --> 00:00:51,365
făcea parte din aristocraţia Marii Britanii.

24
00:00:51,365 --> 00:00:53,704
Într-o sâmbătă seara în Marylebone,

25
00:00:53,704 --> 00:00:56,135
dacă erai parte din intelligentsia acelei perioade,

26
00:00:56,135 --> 00:00:57,631
ai fi fost invitat în această casă la o serată -

27
00:00:57,631 --> 00:01:00,590
Invita pe toată lumea:

28
00:01:00,590 --> 00:01:04,022
regi, Ducele de Wellington, mulţi oameni faimoşi -

29
00:01:04,022 --> 00:01:06,543
şi v-ar fi arătat una din maşinăriile sale mecanice.

30
00:01:06,543 --> 00:01:09,583
Îmi lipsesc vremurile când puteai

31
00:01:09,583 --> 00:01:11,931
merge la o serată unde îți era prezentat

32
00:01:11,931 --> 00:01:13,044
un computer mecanic. (Râsete)

33
00:01:13,044 --> 00:01:16,310
Dar Babbage însuşi s-a născut

34
00:01:16,310 --> 00:01:18,044
la sfârşitul secolului XVIII,

35
00:01:18,044 --> 00:01:20,088
şi a fost un matematician cunoscut.

36
00:01:20,088 --> 00:01:23,231
A deţinut postul pe care l-a avut Newton la Cambridge,

37
00:01:23,231 --> 00:01:25,743
şi care a fost deţinut recent de către Stephen Hawking.

38
00:01:25,743 --> 00:01:28,598
E mai puţin cunoscut decât oricare din ei pentru că

39
00:01:28,598 --> 00:01:31,748
a avut ideea de a face dispozitive mecanice de calcul

40
00:01:31,748 --> 00:01:34,033
şi n-a făcut niciodată vreunul.

41
00:01:34,033 --> 00:01:37,318
N-a construit niciodată unul pentru că avea capul plin de idei.

42
00:01:37,318 --> 00:01:39,329
De fiecare dată când avea o idee bună gândea,

43
00:01:39,329 --> 00:01:40,777
"E genial, voi construi asta.

44
00:01:40,777 --> 00:01:43,372
Voi cheltui o avere pe asta. Am o idee și mai bună.

45
00:01:43,372 --> 00:01:45,732
Voi lucra la asta. Şi o voi face şi pe asta." (Râsete)

46
00:01:45,732 --> 00:01:48,612
A făcut asta până când Sir Robert Peel, pe atunci Prim-Ministru,

47
00:01:48,612 --> 00:01:51,076
l-a dat afară din Downing Street nr. 10.

48
00:01:51,076 --> 00:01:53,517
Să dai pe cineva afară însemna în acele zile,

49
00:01:53,517 --> 00:01:56,669
"S-aveți o zi bună, domnule!" (Râsete)

50
00:01:56,669 --> 00:01:58,649
Ce a proiectat a fost monstruozitatea de aici,

51
00:01:58,649 --> 00:02:02,088
motorul analitic. Ca să vă faceţi o idee,

52
00:02:02,088 --> 00:02:03,960
asta e o perspectivă de sus.

53
00:02:03,960 --> 00:02:07,073
Toate aceste cercuri sunt roți dinţate, un maldăr de roţi dinţate,

54
00:02:07,073 --> 00:02:10,309
mare cât o locomotivă cu aburi.

55
00:02:10,309 --> 00:02:12,300
În timp ce vorbesc, vreau să vă imaginaţi

56
00:02:12,300 --> 00:02:14,944
această maşinărie gigantică.

57
00:02:14,944 --> 00:02:16,704
Știm cât de minunat ar fi sunat motorul asta.

58
00:02:16,704 --> 00:02:18,481
Am să vă arăt arhitectura maşinăriei

59
00:02:18,481 --> 00:02:19,960
- de aceea e arhitectura calculatoarelor -

60
00:02:19,960 --> 00:02:23,287
şi am să vă povestesc despre această maşinărie, care-i un calculator.

61
00:02:23,287 --> 00:02:26,690
Să vorbim despre memorie.

62
00:02:26,690 --> 00:02:28,937
Memoria e asemănătoare cu memoria unui calculator de azi,

63
00:02:28,937 --> 00:02:31,639
numai că era făcută în întregime din metal,

64
00:02:31,639 --> 00:02:35,183
stive şi stive de roţi dinţate, câte 30 suprapuse.

65
00:02:35,183 --> 00:02:37,253
Imaginaţi-vă ceva atât de înalt din roţi,

66
00:02:37,253 --> 00:02:39,008
sute şi sute de roţi,

67
00:02:39,008 --> 00:02:40,898
cu numere pe ele.

68
00:02:40,898 --> 00:02:43,317
E o maşină decimală. Totul e făcut în sistem decimal.

69
00:02:43,317 --> 00:02:44,902
S-a gândit să folosească sistemul binar.

70
00:02:44,902 --> 00:02:46,620
Dar cu sistemul binar maşinăria ar fi fost

71
00:02:46,620 --> 00:02:49,937
ridicol de înaltă. Chiar și aşa e enormă.

72
00:02:49,937 --> 00:02:51,996
Deci, avea memorie.

73
00:02:51,996 --> 00:02:54,403
Memoria e această parte de aici.

74
00:02:54,403 --> 00:02:56,733
Toată arată așa.

75
00:02:56,733 --> 00:03:01,268
Această monstruozitate de aici e unitatea CPU.

76
00:03:01,268 --> 00:03:03,518
Bineînţeles că e mare.

77
00:03:03,518 --> 00:03:06,431
În totalitate mecanică. Tot conceptul e mecanic.

78
00:03:06,431 --> 00:03:10,572
Asta-i o poză a unui prototip pentru o parte din CPU

79
00:03:10,572 --> 00:03:12,711
aflată la Muzeul de Ştiinţă.

80
00:03:12,711 --> 00:03:16,343
Unitatea CPU putea face cele patru funcţii fundamentale ale artimeticii:

81
00:03:16,343 --> 00:03:18,796
adunare, înmulţire, scădere, împărţire --

82
00:03:18,796 --> 00:03:21,804
ceea ce deja e o performanţă în metal,

83
00:03:21,804 --> 00:03:24,433
dar mai putea face ceva ce face un computer

84
00:03:24,433 --> 00:03:26,132
dar nu un calculator:

85
00:03:26,132 --> 00:03:30,070
această maşinărie putea lua o decizie pe baza memoriei interne.

86
00:03:30,070 --> 00:03:32,936
Putea rezolva algoritmul "if-then" pentru programări de bază

87
00:03:32,936 --> 00:03:35,076
şi asta a transformat-o conceptual într-un computer.

88
00:03:35,076 --> 00:03:39,674
Putea să evalueze. Nu doar să calculeze. Putea să facă mai multe.

89
00:03:39,674 --> 00:03:42,355
Acum, dacă ne uităm şi ne oprim un minut,

90
00:03:42,355 --> 00:03:44,226
să ne gândim la cip-urile de azi,

91
00:03:44,226 --> 00:03:48,041
nu putem privi în intr-un cip de silicon. E prea mic.

92
00:03:48,041 --> 00:03:49,842
Totuşi, dacă am putea,

93
00:03:49,842 --> 00:03:51,664
am vedea ceva foarte asemănător cu asta.

94
00:03:51,664 --> 00:03:54,611
Există această complexitate incredibilă într-un CPU,

95
00:03:54,611 --> 00:03:57,303
şi această regularitate incredibilă în memorie.

96
00:03:57,303 --> 00:03:58,965
Dacă aţi văzut vreodată o amplificare cu microscopul electronic,

97
00:03:58,965 --> 00:04:00,934
aţi vedea asta. Totul arată așa,

98
00:04:00,934 --> 00:04:03,500
iar bucăţica asta de aici e incredibil de complicată.

99
00:04:03,500 --> 00:04:07,483
Acest mecanism de roţi dinţate face ce face un computer,

100
00:04:07,483 --> 00:04:09,576
dar bineînţeles trebuie să-l programezi şi bineînţeles,

101
00:04:09,576 --> 00:04:12,601
Babbage a folosit tehnologia disponibilă din acele vremuri,

102
00:04:12,601 --> 00:04:16,247
tehnologie care avea să reapară în anii '50, '60, '70,

103
00:04:16,247 --> 00:04:19,116
și anume cartele perforate. Acesta de aici

104
00:04:19,116 --> 00:04:21,940
e unul din cele trei cititoare de cartelele perforate,

105
00:04:21,940 --> 00:04:25,620
iar acesta e un program aflat la Muzeul de Ştiinţe,

106
00:04:25,620 --> 00:04:30,013
nu departe de aici, creat de Charles Babbage,

107
00:04:30,013 --> 00:04:31,881
expus acolo -- puteţi merge să-l vedeţi --

108
00:04:31,881 --> 00:04:34,322
aşteptând ca maşina să fie construită.

109
00:04:34,322 --> 00:04:37,742
Nu există doar unul, sunt mai multe.

110
00:04:37,742 --> 00:04:40,832
A pregătit programe anticipând că asta se va întâmpla.

111
00:04:40,832 --> 00:04:42,805
Motivul pentru care utilizau cartele perforate era că Jacquard,

112
00:04:42,805 --> 00:04:44,977
în Franţa, crease războiul de ţesut mecanic

113
00:04:44,977 --> 00:04:47,655
care ţesea modele incredibile controlate de cartele perforate,

114
00:04:47,655 --> 00:04:50,287
aşa că el doar a reconvertit tehnologia disponibilă,

115
00:04:50,287 --> 00:04:52,392
şi ca orice a făcut, a utilizat tehnologia de epocă,

116
00:04:52,392 --> 00:04:57,139
roţi dinţate, abur, dispozitive mecanice

117
00:04:57,139 --> 00:05:01,077
din 1830, 1840, 1850. Întâmplător, în acelaşi an

118
00:05:01,077 --> 00:05:03,249
cu Charles Babbage, s-a născut Michael Faraday,

119
00:05:03,249 --> 00:05:05,926
care avea să revoluţioneze complet totul

120
00:05:05,926 --> 00:05:08,439
inventând dinamul, transformatorul ș.a.m.d.

121
00:05:08,439 --> 00:05:11,597
Bineînţeles, Babbage dorea să utilizeze tehnologie verificată,

122
00:05:11,597 --> 00:05:13,150
ca aburul şi altele asemenea.

123
00:05:13,150 --> 00:05:14,823
Acum, avea nevoie de accesorii.

124
00:05:14,823 --> 00:05:16,495
Evident, ai acum un computer.

125
00:05:16,495 --> 00:05:18,884
Ai cartele perforate, o unitate CPU şi memorie.

126
00:05:18,884 --> 00:05:20,819
Ai nevoie de accesorii de care trebuie să faci rost.

127
00:05:20,819 --> 00:05:22,447
Nu vin de la sine.

128
00:05:22,447 --> 00:05:25,275
În primul rând, aveai sunet. Aveai un clopoţel,

129
00:05:25,275 --> 00:05:27,429
deci dacă ceva mergea rău - (Râsete) -

130
00:05:27,429 --> 00:05:29,774
sau maşinăria necesita să vină asistentul,

131
00:05:29,774 --> 00:05:31,744
era un clopoţel care suna. (Râsete)

132
00:05:31,744 --> 00:05:33,280
Există de fapt o instrucţiune pe cartela perforată

133
00:05:33,280 --> 00:05:36,182
care spune "Sună clopoţelul." 
Vă imaginați acest "Ding!"

134
00:05:36,182 --> 00:05:38,382
Gândiți-vă un minut, imaginaţi-vă toate acele zgomote,

135
00:05:38,382 --> 00:05:39,463
"Click clack click click click,"

136
00:05:39,463 --> 00:05:42,400
locomotiva cu abur, "Ding" (Râsete)

137
00:05:42,400 --> 00:05:44,835
Ai nevoie și de o imprimantă, toată lumea are nevoie de imprimantă.

138
00:05:44,835 --> 00:05:47,843
Asta e o imagine a mecanismului de imprimare

139
00:05:47,843 --> 00:05:50,326
pentru altă maşinărie de-a lui, numită Motorul Diferenţial # 2,

140
00:05:50,326 --> 00:05:52,261
pe care n-a construit-o niciodată, dar pe care Muzeul de Ştiinţe

141
00:05:52,261 --> 00:05:54,432
a construit-o între anii '80 şi '90.

142
00:05:54,432 --> 00:05:56,707
Din nou, e o imprimantă complet mecanică.

143
00:05:56,707 --> 00:05:59,405
Imprima doar numere pentru ca era obsedat de numere,

144
00:05:59,405 --> 00:06:02,922
dar imprima pe hârtie şi aranja cuvintele pe rânduri,

145
00:06:02,922 --> 00:06:05,694
dacă ajungea la sfârşitul rândului, trecea pe rândul următor.

146
00:06:05,694 --> 00:06:07,344
De asemenea ai nevoie de grafică, nu-i aşa?

147
00:06:07,344 --> 00:06:08,900
Asta dacă vrei să faci ceva cu grafică.

148
00:06:08,900 --> 00:06:11,496
Și-a spus, "Am nevoie de un plotter. Am o bucată mare de hârtie

149
00:06:11,496 --> 00:06:13,604
şi un stilou şi-l voi face să schițeze."

150
00:06:13,604 --> 00:06:15,434
Aşa că a proiectat și un plotter,

151
00:06:15,434 --> 00:06:19,359
şi în acest moment cred că obținuse

152
00:06:19,359 --> 00:06:20,890
o maşinărie destul de bună.

153
00:06:20,890 --> 00:06:23,580
Iată că apare această femeie, Ada Lovelace.

154
00:06:23,580 --> 00:06:26,301
Imaginaţi-vă aceste serate, toate aceste lucruri grozave şi bune.

155
00:06:26,301 --> 00:06:29,393
Această doamnă e fiica acelui nebun, rău

156
00:06:29,393 --> 00:06:31,815
şi periculos-de-ştiut Lord Byron,

157
00:06:31,815 --> 00:06:34,335
iar mama ei, fiind îngrijorată că ar fi putut

158
00:06:34,335 --> 00:06:37,192
moşteni câte ceva din nebunia şi răutatea Lordului Byron,

159
00:06:37,192 --> 00:06:40,430
s-a gândit, "Ştiu soluţia: Matematica e soluția.

160
00:06:40,430 --> 00:06:43,379
O vom învăţa matematică. Asta o va calma."

161
00:06:43,379 --> 00:06:47,135
(Râsete) Pentru că bineînţeles,

162
00:06:47,135 --> 00:06:51,050
n-a existat niciodată un matematician care să înebunească,

163
00:06:51,050 --> 00:06:53,451
deci va fi bine. (Râsete)

164
00:06:53,451 --> 00:06:56,789
Totul va fi bine. Aşa că a fost instruită în matematică,

165
00:06:56,789 --> 00:06:59,527
şi merge la una din aceste serate cu mama ei,

166
00:06:59,527 --> 00:07:02,317
şi Charles Babbage îşi prezintă maşinăria.

167
00:07:02,317 --> 00:07:04,151
Şi Ducele de Wellington era acolo, dupa cum ştiţi.

168
00:07:04,151 --> 00:07:05,723
Îşi scoate maşinăria, face o demonstraţie,

169
00:07:05,723 --> 00:07:09,474
şi ea înţelege. E unica persoană, în timpul vieţii sale,

170
00:07:09,474 --> 00:07:10,766
care spune "Înţeleg ce face asta,

171
00:07:10,766 --> 00:07:12,973
şi înţeleg viitorul acestei maşinării."

172
00:07:12,973 --> 00:07:16,060
Îi datorăm enorm pentru că ştim multe

173
00:07:16,060 --> 00:07:19,037
despre maşinăria pe care Babbage intenţiona să o construiască,

174
00:07:19,037 --> 00:07:20,640
datorită ei.

175
00:07:20,640 --> 00:07:23,397
Unii oameni o consideră prima programatoare.

176
00:07:23,397 --> 00:07:26,783
Acesta e un pasaj dintr-o lucrare pe care a tradus-o.

177
00:07:26,783 --> 00:07:29,694
E un program scris într-un stil particular.

178
00:07:29,694 --> 00:07:33,263
Istoric, nu e în totalitate exact că ea e prima programatoare,

179
00:07:33,263 --> 00:07:35,316
de fapt a făcut ceva şi mai uimitor.

180
00:07:35,316 --> 00:07:36,886
În loc să fie doar programator,

181
00:07:36,886 --> 00:07:39,058
a văzut ceva ce Babbage n-a văzut.

182
00:07:39,058 --> 00:07:42,242
Babbage era obsedat de matematică.

183
00:07:42,242 --> 00:07:46,191
Construia o maşinărie să facă operaţii matematice,

184
00:07:46,191 --> 00:07:49,450
şi Lovelace a spus, "Ai putea face mai mult decât matematică

185
00:07:49,450 --> 00:07:52,285
cu această maşinărie."

186
00:07:52,285 --> 00:07:53,910
Toți din sală aveți un computer acum,

187
00:07:53,910 --> 00:07:55,964
pentru că toată lumea are un telefon.

188
00:07:55,964 --> 00:07:58,192
Dacă intri în acel telefon, orice în acel telefon

189
00:07:58,192 --> 00:08:00,207
computer sau alt dispozitiv de calcul e matematică.

190
00:08:00,207 --> 00:08:02,288
În final totul se reduce la numere.

191
00:08:02,288 --> 00:08:06,981
Fie că e video, text, muzică, voce, totul se reduce la numere,

192
00:08:06,981 --> 00:08:10,961
la bază sunt funcţii matematice,

193
00:08:10,961 --> 00:08:13,066
şi Lovelace a spus, "Doar pentru că faci

194
00:08:13,066 --> 00:08:16,388
funcţii matematice şi simboluri

195
00:08:16,388 --> 00:08:18,635
nu înseamnă că aceste lucruri nu pot reprezenta

196
00:08:18,635 --> 00:08:21,988
alte lucruri în lumea reală, cum ar fi muzica."

197
00:08:21,988 --> 00:08:24,722
A fost un salt imens, pentru că Babbage spune,

198
00:08:24,722 --> 00:08:26,944
"Am putea procesa funcţii uimitoare şi am putea printa

199
00:08:26,944 --> 00:08:30,612
tabele cu numere şi am putea desena grafice," - (Râsete) -

200
00:08:30,612 --> 00:08:32,508
iar Lovelace spune, "Uite, această mașinărie

201
00:08:32,508 --> 00:08:34,984
ar putea chiar să compună muzică

202
00:08:34,984 --> 00:08:38,532
dacă-i dai o reprezentare numerică pentru muzică."

203
00:08:38,532 --> 00:08:40,101
Asta e ce numesc eu Saltul lui Lovelace.

204
00:08:40,101 --> 00:08:43,838
Când spui că-i programatoare, a făcut câte ceva,

205
00:08:43,838 --> 00:08:46,975
dar ce a contat e că a spus că viitorul

206
00:08:46,975 --> 00:08:49,171
va fi mult mai mult decât atât.

207
00:08:49,171 --> 00:08:51,350
Acum, după o sută de ani, vine acest tip,

208
00:08:51,350 --> 00:08:56,803
Alan Turing și în 1936 inventează din nou computerul.

209
00:08:56,803 --> 00:08:59,380
Bineînţeles, maşinăria lui Babbage era în întregime mecanică.

210
00:08:59,380 --> 00:09:01,911
Maşinăria lui Turing era în întregime teoretică.

211
00:09:01,911 --> 00:09:04,702
Amândoi veneau cu o perspectivă matematică,

212
00:09:04,702 --> 00:09:07,255
dar Turing ne-a spus ceva foarte important.

213
00:09:07,255 --> 00:09:10,190
A pus bazele matematice

214
00:09:10,190 --> 00:09:12,303
pentru ştiinţa computerelor zicând:

215
00:09:12,303 --> 00:09:15,490
"Nu contează cum faci un computer."

216
00:09:15,490 --> 00:09:17,368
Nu contează dacă computerul tău e mecanic,

217
00:09:17,368 --> 00:09:21,778
ca al lui Babbage, sau electronic ca cele de azi,

218
00:09:21,778 --> 00:09:24,582
sau poate în viitor ca celula vie,

219
00:09:24,582 --> 00:09:27,728
sau din nou mecanice când intrăm în nano-tehnologie.

220
00:09:27,728 --> 00:09:29,765
Ne putem întoarce la maşinăria lui Babbage

221
00:09:29,765 --> 00:09:32,341
şi doar o micşorăm. Toate sunt computere.

222
00:09:32,341 --> 00:09:33,973
E într-un fel o esenţă de calcul.

223
00:09:33,973 --> 00:09:35,978
E numită teza Church-Turing.

224
00:09:35,978 --> 00:09:38,645
Şi dintr-o dată, faci legătura și spui,

225
00:09:38,645 --> 00:09:40,868
ce a construit Babbage a fost cu adevărat un computer.

226
00:09:40,868 --> 00:09:43,693
De fapt, era capabil să facă tot ce facem azi

227
00:09:43,693 --> 00:09:48,525
cu computerele, numai că foarte încet. (Râsete)

228
00:09:48,525 --> 00:09:50,631
Ca să vă faceţi o idee cât de încet,

229
00:09:50,631 --> 00:09:54,470
avea aproximativ 1k de memorie.

230
00:09:54,470 --> 00:09:57,388
Folosea cartele perforate care erau introduse,

231
00:09:57,388 --> 00:10:03,148
şi mergea de 10.000 de ori mai încet decât primul ZX81.

232
00:10:03,148 --> 00:10:04,751
Avea un pachet RAM.

233
00:10:04,751 --> 00:10:07,930
Puteai adăuga multă memorie suplimentară dacă vroiai.

234
00:10:07,930 --> 00:10:10,256
(Râsete) 
Deci, unde ne-a adus asta azi?

235
00:10:10,256 --> 00:10:11,864
Aici sunt planurile.

236
00:10:11,864 --> 00:10:14,797
În Swindon, arhivele Muzeului de Ştiinţe,

237
00:10:14,797 --> 00:10:16,491
sunt sute de planuri şi mii de pagini de notiţe

238
00:10:16,491 --> 00:10:19,960
scrise de Charles Babbage despre acest motor analitic.

239
00:10:19,960 --> 00:10:23,921
Unul e un set de planuri pe care-l numim Plan 28.

240
00:10:23,921 --> 00:10:26,075
E şi numele fundaţiei caritabile pe care am întemeiat-o

241
00:10:26,075 --> 00:10:28,809
împreună cu Doron Swade, care a fost curatorul de calcul

242
00:10:28,809 --> 00:10:31,048
la Muzeul de Ştiinţe şi în acelaşi timp a condus

243
00:10:31,048 --> 00:10:32,478
proiectul de construire a unui motor analitic.

244
00:10:32,478 --> 00:10:35,036
Planul nostru este să-l construim.

245
00:10:35,036 --> 00:10:38,902
Aici în South Kensington, vom construi motorul analitic.

246
00:10:38,902 --> 00:10:40,904
Proiectul are un număr de etape.

247
00:10:40,904 --> 00:10:43,424
Una a fost scanarea arhivei lui Babbage.

248
00:10:43,424 --> 00:10:45,346
Asta s-a făcut. A doua este studiul

249
00:10:45,346 --> 00:10:48,456
tuturor acelor planuri ca să stabilim ce să construim.

250
00:10:48,456 --> 00:10:52,900
A treia parte e o simulare pe calculator a acelei maşinării,

251
00:10:52,900 --> 00:10:55,823
şi ultima e să-l construim fizic la Muzeul de Ştiinţe.

252
00:10:55,823 --> 00:10:58,399
Când va fi construit, veţi putea înţelege în sfârşit cum funcţionează un computer,

253
00:10:58,399 --> 00:11:00,233
pentru că în loc să aveţi un cip minuscul în faţa voastră,

254
00:11:00,233 --> 00:11:02,843
vă veţi uita la acest obiect imens şi veţi spune,

255
00:11:02,843 --> 00:11:06,178
"O, văd cum funcţionează memoria, văd unitatea CPU operând,

256
00:11:06,178 --> 00:11:10,045
O aud operând. Probabil că miros cum operează." (Râsete)

257
00:11:10,045 --> 00:11:12,644
Dar între timp vom face o simulare.

258
00:11:12,644 --> 00:11:14,401
Chiar Babbage însuşi a scris,

259
00:11:14,401 --> 00:11:16,019
de îndată ce motorul analitic există,

260
00:11:16,019 --> 00:11:19,723
cu siguranţă va trasa cursul viitor al ştiinţei.

261
00:11:19,723 --> 00:11:21,568
Bineînţeles, nu l-a constuit niciodată pentru că era mereu ocupat

262
00:11:21,568 --> 00:11:23,650
cu planuri noi, dar când a fost construit, bineînţeles,

263
00:11:23,650 --> 00:11:27,160
în 1940, totul s-a schimbat,

264
00:11:27,160 --> 00:11:28,983
Acum, vă dau doar o idee de cum arată în mişcare,

265
00:11:28,983 --> 00:11:31,616
cu un film care arată cum funcţionează

266
00:11:31,616 --> 00:11:36,210
doar o parte din mecanismul unităţii centrale.

267
00:11:39,210 --> 00:11:42,209
Sunt trei seturi de roţi dinţate 
şi va executa o operație de adunare.

268
00:11:42,209 --> 00:11:45,031
Acesta e mecanismul de adunare în acţiune,

269
00:11:45,031 --> 00:11:47,688
aşa că imaginaţi-vă această maşinărie gigantică.

270
00:11:47,688 --> 00:11:48,847
Așadar, daţi-mi cinci ani.

271
00:11:48,847 --> 00:11:51,191
Înainte de 2030 îl vom avea.

272
00:11:51,191 --> 00:11:54,161
Va mulţumesc foarte mult. (Aplauze)