0:00:00.106,0:00:01.530
Maşinăria despre care voi vorbi

0:00:01.530,0:00:03.204
o numesc cea mai mare maşinărie care n-a existat,

0:00:03.204,0:00:05.203
o maşinărie care n-a fost construită niciodată,

0:00:05.203,0:00:07.583
şi totuşi va fi construită.

0:00:07.583,0:00:09.575
A fost o maşinărie care a fost proiectată

0:00:09.575,0:00:11.926
cu mult înainte ca cineva să se gândească la computere.

0:00:11.926,0:00:14.075
Dacă ştiţi câte ceva despre istoria computerelor,

0:00:14.075,0:00:16.595
ştiţi că în anii 1930-1940,

0:00:16.595,0:00:19.150
au fost create computere simple,

0:00:19.150,0:00:21.943
care au iniţiat revoluţia computerelor de azi,

0:00:21.943,0:00:23.229
şi aţi avea dreptate,

0:00:23.229,0:00:25.711
doar că secolul ar fi greșit.

0:00:25.711,0:00:27.351
Primul computer a fost de fapt proiectat

0:00:27.351,0:00:31.023
între 1830-1840, nu între 1930-1940.

0:00:31.023,0:00:33.351
A fost proiectat, unele componente fiind prototipuri,

0:00:33.351,0:00:35.487
iar părţile construite sunt aici

0:00:35.487,0:00:37.480
în South Kensington.

0:00:37.480,0:00:40.799
Maşinăria a fost construită de acest tip, Charles Babbage.

0:00:40.799,0:00:42.555
Am o mare afinitate pentru Charles Babbage

0:00:42.555,0:00:45.164
pentru că părul lui e mereu ciufulit

0:00:45.164,0:00:47.505
în toate pozele.[br](Râsete)

0:00:47.505,0:00:49.352
Era un om foarte bogat şi într-un fel,

0:00:49.352,0:00:51.365
făcea parte din aristocraţia Marii Britanii.

0:00:51.365,0:00:53.704
Într-o sâmbătă seara în Marylebone,

0:00:53.704,0:00:56.135
dacă erai parte din intelligentsia acelei perioade,

0:00:56.135,0:00:57.631
ai fi fost invitat în această casă la o serată -

0:00:57.631,0:01:00.590
Invita pe toată lumea:

0:01:00.590,0:01:04.022
regi, Ducele de Wellington, mulţi oameni faimoşi -

0:01:04.022,0:01:06.543
şi v-ar fi arătat una din maşinăriile sale mecanice.

0:01:06.543,0:01:09.583
Îmi lipsesc vremurile când puteai

0:01:09.583,0:01:11.931
merge la o serată unde îți era prezentat

0:01:11.931,0:01:13.044
un computer mecanic. (Râsete)

0:01:13.044,0:01:16.310
Dar Babbage însuşi s-a născut

0:01:16.310,0:01:18.044
la sfârşitul secolului XVIII,

0:01:18.044,0:01:20.088
şi a fost un matematician cunoscut.

0:01:20.088,0:01:23.231
A deţinut postul pe care l-a avut Newton la Cambridge,

0:01:23.231,0:01:25.743
şi care a fost deţinut recent de către Stephen Hawking.

0:01:25.743,0:01:28.598
E mai puţin cunoscut decât oricare din ei pentru că

0:01:28.598,0:01:31.748
a avut ideea de a face dispozitive mecanice de calcul

0:01:31.748,0:01:34.033
şi n-a făcut niciodată vreunul.

0:01:34.033,0:01:37.318
N-a construit niciodată unul pentru că avea capul plin de idei.

0:01:37.318,0:01:39.329
De fiecare dată când avea o idee bună gândea,

0:01:39.329,0:01:40.777
"E genial, voi construi asta.

0:01:40.777,0:01:43.372
Voi cheltui o avere pe asta. Am o idee și mai bună.

0:01:43.372,0:01:45.732
Voi lucra la asta. Şi o voi face şi pe asta." (Râsete)

0:01:45.732,0:01:48.612
A făcut asta până când Sir Robert Peel, pe atunci Prim-Ministru,

0:01:48.612,0:01:51.076
l-a dat afară din Downing Street nr. 10.

0:01:51.076,0:01:53.517
Să dai pe cineva afară însemna în acele zile,

0:01:53.517,0:01:56.669
"S-aveți o zi bună, domnule!" (Râsete)

0:01:56.669,0:01:58.649
Ce a proiectat a fost monstruozitatea de aici,

0:01:58.649,0:02:02.088
motorul analitic. Ca să vă faceţi o idee,

0:02:02.088,0:02:03.960
asta e o perspectivă de sus.

0:02:03.960,0:02:07.073
Toate aceste cercuri sunt roți dinţate, un maldăr de roţi dinţate,

0:02:07.073,0:02:10.309
mare cât o locomotivă cu aburi.

0:02:10.309,0:02:12.300
În timp ce vorbesc, vreau să vă imaginaţi

0:02:12.300,0:02:14.944
această maşinărie gigantică.

0:02:14.944,0:02:16.704
Știm cât de minunat ar fi sunat motorul asta.

0:02:16.704,0:02:18.481
Am să vă arăt arhitectura maşinăriei

0:02:18.481,0:02:19.960
- de aceea e arhitectura calculatoarelor -

0:02:19.960,0:02:23.287
şi am să vă povestesc despre această maşinărie, care-i un calculator.

0:02:23.287,0:02:26.690
Să vorbim despre memorie.

0:02:26.690,0:02:28.937
Memoria e asemănătoare cu memoria unui calculator de azi,

0:02:28.937,0:02:31.639
numai că era făcută în întregime din metal,

0:02:31.639,0:02:35.183
stive şi stive de roţi dinţate, câte 30 suprapuse.

0:02:35.183,0:02:37.253
Imaginaţi-vă ceva atât de înalt din roţi,

0:02:37.253,0:02:39.008
sute şi sute de roţi,

0:02:39.008,0:02:40.898
cu numere pe ele.

0:02:40.898,0:02:43.317
E o maşină decimală. Totul e făcut în sistem decimal.

0:02:43.317,0:02:44.902
S-a gândit să folosească sistemul binar.

0:02:44.902,0:02:46.620
Dar cu sistemul binar maşinăria ar fi fost

0:02:46.620,0:02:49.937
ridicol de înaltă. Chiar și aşa e enormă.

0:02:49.937,0:02:51.996
Deci, avea memorie.

0:02:51.996,0:02:54.403
Memoria e această parte de aici.

0:02:54.403,0:02:56.733
Toată arată așa.

0:02:56.733,0:03:01.268
Această monstruozitate de aici e unitatea CPU.

0:03:01.268,0:03:03.518
Bineînţeles că e mare.

0:03:03.518,0:03:06.431
În totalitate mecanică. Tot conceptul e mecanic.

0:03:06.431,0:03:10.572
Asta-i o poză a unui prototip pentru o parte din CPU

0:03:10.572,0:03:12.711
aflată la Muzeul de Ştiinţă.

0:03:12.711,0:03:16.343
Unitatea CPU putea face cele patru funcţii fundamentale ale artimeticii:

0:03:16.343,0:03:18.796
adunare, înmulţire, scădere, împărţire --

0:03:18.796,0:03:21.804
ceea ce deja e o performanţă în metal,

0:03:21.804,0:03:24.433
dar mai putea face ceva ce face un computer

0:03:24.433,0:03:26.132
dar nu un calculator:

0:03:26.132,0:03:30.070
această maşinărie putea lua o decizie pe baza memoriei interne.

0:03:30.070,0:03:32.936
Putea rezolva algoritmul "if-then" pentru programări de bază

0:03:32.936,0:03:35.076
şi asta a transformat-o conceptual într-un computer.

0:03:35.076,0:03:39.674
Putea să evalueze. Nu doar să calculeze. Putea să facă mai multe.

0:03:39.674,0:03:42.355
Acum, dacă ne uităm şi ne oprim un minut,

0:03:42.355,0:03:44.226
să ne gândim la cip-urile de azi,

0:03:44.226,0:03:48.041
nu putem privi în intr-un cip de silicon. E prea mic.

0:03:48.041,0:03:49.842
Totuşi, dacă am putea,

0:03:49.842,0:03:51.664
am vedea ceva foarte asemănător cu asta.

0:03:51.664,0:03:54.611
Există această complexitate incredibilă într-un CPU,

0:03:54.611,0:03:57.303
şi această regularitate incredibilă în memorie.

0:03:57.303,0:03:58.965
Dacă aţi văzut vreodată o amplificare cu microscopul electronic,

0:03:58.965,0:04:00.934
aţi vedea asta. Totul arată așa,

0:04:00.934,0:04:03.500
iar bucăţica asta de aici e incredibil de complicată.

0:04:03.500,0:04:07.483
Acest mecanism de roţi dinţate face ce face un computer,

0:04:07.483,0:04:09.576
dar bineînţeles trebuie să-l programezi şi bineînţeles,

0:04:09.576,0:04:12.601
Babbage a folosit tehnologia disponibilă din acele vremuri,

0:04:12.601,0:04:16.247
tehnologie care avea să reapară în anii '50, '60, '70,

0:04:16.247,0:04:19.116
și anume cartele perforate. Acesta de aici

0:04:19.116,0:04:21.940
e unul din cele trei cititoare de cartelele perforate,

0:04:21.940,0:04:25.620
iar acesta e un program aflat la Muzeul de Ştiinţe,

0:04:25.620,0:04:30.013
nu departe de aici, creat de Charles Babbage,

0:04:30.013,0:04:31.881
expus acolo -- puteţi merge să-l vedeţi --

0:04:31.881,0:04:34.322
aşteptând ca maşina să fie construită.

0:04:34.322,0:04:37.742
Nu există doar unul, sunt mai multe.

0:04:37.742,0:04:40.832
A pregătit programe anticipând că asta se va întâmpla.

0:04:40.832,0:04:42.805
Motivul pentru care utilizau cartele perforate era că Jacquard,

0:04:42.805,0:04:44.977
în Franţa, crease războiul de ţesut mecanic

0:04:44.977,0:04:47.655
care ţesea modele incredibile controlate de cartele perforate,

0:04:47.655,0:04:50.287
aşa că el doar a reconvertit tehnologia disponibilă,

0:04:50.287,0:04:52.392
şi ca orice a făcut, a utilizat tehnologia de epocă,

0:04:52.392,0:04:57.139
roţi dinţate, abur, dispozitive mecanice

0:04:57.139,0:05:01.077
din 1830, 1840, 1850. Întâmplător, în acelaşi an

0:05:01.077,0:05:03.249
cu Charles Babbage, s-a născut Michael Faraday,

0:05:03.249,0:05:05.926
care avea să revoluţioneze complet totul

0:05:05.926,0:05:08.439
inventând dinamul, transformatorul ș.a.m.d.

0:05:08.439,0:05:11.597
Bineînţeles, Babbage dorea să utilizeze tehnologie verificată,

0:05:11.597,0:05:13.150
ca aburul şi altele asemenea.

0:05:13.150,0:05:14.823
Acum, avea nevoie de accesorii.

0:05:14.823,0:05:16.495
Evident, ai acum un computer.

0:05:16.495,0:05:18.884
Ai cartele perforate, o unitate CPU şi memorie.

0:05:18.884,0:05:20.819
Ai nevoie de accesorii de care trebuie să faci rost.

0:05:20.819,0:05:22.447
Nu vin de la sine.

0:05:22.447,0:05:25.275
În primul rând, aveai sunet. Aveai un clopoţel,

0:05:25.275,0:05:27.429
deci dacă ceva mergea rău - (Râsete) -

0:05:27.429,0:05:29.774
sau maşinăria necesita să vină asistentul,

0:05:29.774,0:05:31.744
era un clopoţel care suna. (Râsete)

0:05:31.744,0:05:33.280
Există de fapt o instrucţiune pe cartela perforată

0:05:33.280,0:05:36.182
care spune "Sună clopoţelul." [br]Vă imaginați acest "Ding!"

0:05:36.182,0:05:38.382
Gândiți-vă un minut, imaginaţi-vă toate acele zgomote,

0:05:38.382,0:05:39.463
"Click clack click click click,"

0:05:39.463,0:05:42.400
locomotiva cu abur, "Ding" (Râsete)

0:05:42.400,0:05:44.835
Ai nevoie și de o imprimantă, toată lumea are nevoie de imprimantă.

0:05:44.835,0:05:47.843
Asta e o imagine a mecanismului de imprimare

0:05:47.843,0:05:50.326
pentru altă maşinărie de-a lui, numită Motorul Diferenţial # 2,

0:05:50.326,0:05:52.261
pe care n-a construit-o niciodată, dar pe care Muzeul de Ştiinţe

0:05:52.261,0:05:54.432
a construit-o între anii '80 şi '90.

0:05:54.432,0:05:56.707
Din nou, e o imprimantă complet mecanică.

0:05:56.707,0:05:59.405
Imprima doar numere pentru ca era obsedat de numere,

0:05:59.405,0:06:02.922
dar imprima pe hârtie şi aranja cuvintele pe rânduri,

0:06:02.922,0:06:05.694
dacă ajungea la sfârşitul rândului, trecea pe rândul următor.

0:06:05.694,0:06:07.344
De asemenea ai nevoie de grafică, nu-i aşa?

0:06:07.344,0:06:08.900
Asta dacă vrei să faci ceva cu grafică.

0:06:08.900,0:06:11.496
Și-a spus, "Am nevoie de un plotter. Am o bucată mare de hârtie

0:06:11.496,0:06:13.604
şi un stilou şi-l voi face să schițeze."

0:06:13.604,0:06:15.434
Aşa că a proiectat și un plotter,

0:06:15.434,0:06:19.359
şi în acest moment cred că obținuse

0:06:19.359,0:06:20.890
o maşinărie destul de bună.

0:06:20.890,0:06:23.580
Iată că apare această femeie, Ada Lovelace.

0:06:23.580,0:06:26.301
Imaginaţi-vă aceste serate, toate aceste lucruri grozave şi bune.

0:06:26.301,0:06:29.393
Această doamnă e fiica acelui nebun, rău

0:06:29.393,0:06:31.815
şi periculos-de-ştiut Lord Byron,

0:06:31.815,0:06:34.335
iar mama ei, fiind îngrijorată că ar fi putut

0:06:34.335,0:06:37.192
moşteni câte ceva din nebunia şi răutatea Lordului Byron,

0:06:37.192,0:06:40.430
s-a gândit, "Ştiu soluţia: Matematica e soluția.

0:06:40.430,0:06:43.379
O vom învăţa matematică. Asta o va calma."

0:06:43.379,0:06:47.135
(Râsete) Pentru că bineînţeles,

0:06:47.135,0:06:51.050
n-a existat niciodată un matematician care să înebunească,

0:06:51.050,0:06:53.451
deci va fi bine. (Râsete)

0:06:53.451,0:06:56.789
Totul va fi bine. Aşa că a fost instruită în matematică,

0:06:56.789,0:06:59.527
şi merge la una din aceste serate cu mama ei,

0:06:59.527,0:07:02.317
şi Charles Babbage îşi prezintă maşinăria.

0:07:02.317,0:07:04.151
Şi Ducele de Wellington era acolo, dupa cum ştiţi.

0:07:04.151,0:07:05.723
Îşi scoate maşinăria, face o demonstraţie,

0:07:05.723,0:07:09.474
şi ea înţelege. E unica persoană, în timpul vieţii sale,

0:07:09.474,0:07:10.766
care spune "Înţeleg ce face asta,

0:07:10.766,0:07:12.973
şi înţeleg viitorul acestei maşinării."

0:07:12.973,0:07:16.060
Îi datorăm enorm pentru că ştim multe

0:07:16.060,0:07:19.037
despre maşinăria pe care Babbage intenţiona să o construiască,

0:07:19.037,0:07:20.640
datorită ei.

0:07:20.640,0:07:23.397
Unii oameni o consideră prima programatoare.

0:07:23.397,0:07:26.783
Acesta e un pasaj dintr-o lucrare pe care a tradus-o.

0:07:26.783,0:07:29.694
E un program scris într-un stil particular.

0:07:29.694,0:07:33.263
Istoric, nu e în totalitate exact că ea e prima programatoare,

0:07:33.263,0:07:35.316
de fapt a făcut ceva şi mai uimitor.

0:07:35.316,0:07:36.886
În loc să fie doar programator,

0:07:36.886,0:07:39.058
a văzut ceva ce Babbage n-a văzut.

0:07:39.058,0:07:42.242
Babbage era obsedat de matematică.

0:07:42.242,0:07:46.191
Construia o maşinărie să facă operaţii matematice,

0:07:46.191,0:07:49.450
şi Lovelace a spus, "Ai putea face mai mult decât matematică

0:07:49.450,0:07:52.285
cu această maşinărie."

0:07:52.285,0:07:53.910
Toți din sală aveți un computer acum,

0:07:53.910,0:07:55.964
pentru că toată lumea are un telefon.

0:07:55.964,0:07:58.192
Dacă intri în acel telefon, orice în acel telefon

0:07:58.192,0:08:00.207
computer sau alt dispozitiv de calcul e matematică.

0:08:00.207,0:08:02.288
În final totul se reduce la numere.

0:08:02.288,0:08:06.981
Fie că e video, text, muzică, voce, totul se reduce la numere,

0:08:06.981,0:08:10.961
la bază sunt funcţii matematice,

0:08:10.961,0:08:13.066
şi Lovelace a spus, "Doar pentru că faci

0:08:13.066,0:08:16.388
funcţii matematice şi simboluri

0:08:16.388,0:08:18.635
nu înseamnă că aceste lucruri nu pot reprezenta

0:08:18.635,0:08:21.988
alte lucruri în lumea reală, cum ar fi muzica."

0:08:21.988,0:08:24.722
A fost un salt imens, pentru că Babbage spune,

0:08:24.722,0:08:26.944
"Am putea procesa funcţii uimitoare şi am putea printa

0:08:26.944,0:08:30.612
tabele cu numere şi am putea desena grafice," - (Râsete) -

0:08:30.612,0:08:32.508
iar Lovelace spune, "Uite, această mașinărie

0:08:32.508,0:08:34.984
ar putea chiar să compună muzică

0:08:34.984,0:08:38.532
dacă-i dai o reprezentare numerică pentru muzică."

0:08:38.532,0:08:40.101
Asta e ce numesc eu Saltul lui Lovelace.

0:08:40.101,0:08:43.838
Când spui că-i programatoare, a făcut câte ceva,

0:08:43.838,0:08:46.975
dar ce a contat e că a spus că viitorul

0:08:46.975,0:08:49.171
va fi mult mai mult decât atât.

0:08:49.171,0:08:51.350
Acum, după o sută de ani, vine acest tip,

0:08:51.350,0:08:56.803
Alan Turing și în 1936 inventează din nou computerul.

0:08:56.803,0:08:59.380
Bineînţeles, maşinăria lui Babbage era în întregime mecanică.

0:08:59.380,0:09:01.911
Maşinăria lui Turing era în întregime teoretică.

0:09:01.911,0:09:04.702
Amândoi veneau cu o perspectivă matematică,

0:09:04.702,0:09:07.255
dar Turing ne-a spus ceva foarte important.

0:09:07.255,0:09:10.190
A pus bazele matematice

0:09:10.190,0:09:12.303
pentru ştiinţa computerelor zicând:

0:09:12.303,0:09:15.490
"Nu contează cum faci un computer."

0:09:15.490,0:09:17.368
Nu contează dacă computerul tău e mecanic,

0:09:17.368,0:09:21.778
ca al lui Babbage, sau electronic ca cele de azi,

0:09:21.778,0:09:24.582
sau poate în viitor ca celula vie,

0:09:24.582,0:09:27.728
sau din nou mecanice când intrăm în nano-tehnologie.

0:09:27.728,0:09:29.765
Ne putem întoarce la maşinăria lui Babbage

0:09:29.765,0:09:32.341
şi doar o micşorăm. Toate sunt computere.

0:09:32.341,0:09:33.973
E într-un fel o esenţă de calcul.

0:09:33.973,0:09:35.978
E numită teza Church-Turing.

0:09:35.978,0:09:38.645
Şi dintr-o dată, faci legătura și spui,

0:09:38.645,0:09:40.868
ce a construit Babbage a fost cu adevărat un computer.

0:09:40.868,0:09:43.693
De fapt, era capabil să facă tot ce facem azi

0:09:43.693,0:09:48.525
cu computerele, numai că foarte încet. (Râsete)

0:09:48.525,0:09:50.631
Ca să vă faceţi o idee cât de încet,

0:09:50.631,0:09:54.470
avea aproximativ 1k de memorie.

0:09:54.470,0:09:57.388
Folosea cartele perforate care erau introduse,

0:09:57.388,0:10:03.148
şi mergea de 10.000 de ori mai încet decât primul ZX81.

0:10:03.148,0:10:04.751
Avea un pachet RAM.

0:10:04.751,0:10:07.930
Puteai adăuga multă memorie suplimentară dacă vroiai.

0:10:07.930,0:10:10.256
(Râsete) [br]Deci, unde ne-a adus asta azi?

0:10:10.256,0:10:11.864
Aici sunt planurile.

0:10:11.864,0:10:14.797
În Swindon, arhivele Muzeului de Ştiinţe,

0:10:14.797,0:10:16.491
sunt sute de planuri şi mii de pagini de notiţe

0:10:16.491,0:10:19.960
scrise de Charles Babbage despre acest motor analitic.

0:10:19.960,0:10:23.921
Unul e un set de planuri pe care-l numim Plan 28.

0:10:23.921,0:10:26.075
E şi numele fundaţiei caritabile pe care am întemeiat-o

0:10:26.075,0:10:28.809
împreună cu Doron Swade, care a fost curatorul de calcul

0:10:28.809,0:10:31.048
la Muzeul de Ştiinţe şi în acelaşi timp a condus

0:10:31.048,0:10:32.478
proiectul de construire a unui motor analitic.

0:10:32.478,0:10:35.036
Planul nostru este să-l construim.

0:10:35.036,0:10:38.902
Aici în South Kensington, vom construi motorul analitic.

0:10:38.902,0:10:40.904
Proiectul are un număr de etape.

0:10:40.904,0:10:43.424
Una a fost scanarea arhivei lui Babbage.

0:10:43.424,0:10:45.346
Asta s-a făcut. A doua este studiul

0:10:45.346,0:10:48.456
tuturor acelor planuri ca să stabilim ce să construim.

0:10:48.456,0:10:52.900
A treia parte e o simulare pe calculator a acelei maşinării,

0:10:52.900,0:10:55.823
şi ultima e să-l construim fizic la Muzeul de Ştiinţe.

0:10:55.823,0:10:58.399
Când va fi construit, veţi putea înţelege în sfârşit cum funcţionează un computer,

0:10:58.399,0:11:00.233
pentru că în loc să aveţi un cip minuscul în faţa voastră,

0:11:00.233,0:11:02.843
vă veţi uita la acest obiect imens şi veţi spune,

0:11:02.843,0:11:06.178
"O, văd cum funcţionează memoria, văd unitatea CPU operând,

0:11:06.178,0:11:10.045
O aud operând. Probabil că miros cum operează." (Râsete)

0:11:10.045,0:11:12.644
Dar între timp vom face o simulare.

0:11:12.644,0:11:14.401
Chiar Babbage însuşi a scris,

0:11:14.401,0:11:16.019
de îndată ce motorul analitic există,

0:11:16.019,0:11:19.723
cu siguranţă va trasa cursul viitor al ştiinţei.

0:11:19.723,0:11:21.568
Bineînţeles, nu l-a constuit niciodată pentru că era mereu ocupat

0:11:21.568,0:11:23.650
cu planuri noi, dar când a fost construit, bineînţeles,

0:11:23.650,0:11:27.160
în 1940, totul s-a schimbat,

0:11:27.160,0:11:28.983
Acum, vă dau doar o idee de cum arată în mişcare,

0:11:28.983,0:11:31.616
cu un film care arată cum funcţionează

0:11:31.616,0:11:36.210
doar o parte din mecanismul unităţii centrale.

0:11:39.210,0:11:42.209
Sunt trei seturi de roţi dinţate [br]şi va executa o operație de adunare.

0:11:42.209,0:11:45.031
Acesta e mecanismul de adunare în acţiune,

0:11:45.031,0:11:47.688
aşa că imaginaţi-vă această maşinărie gigantică.

0:11:47.688,0:11:48.847
Așadar, daţi-mi cinci ani.

0:11:48.847,0:11:51.191
Înainte de 2030 îl vom avea.

0:11:51.191,0:11:54.161
Va mulţumesc foarte mult. (Aplauze)