Am fost prima femeie președinte a unui stat african. Și cred că mai multe țări ar trebui să încerce asta. (Râsete) (Aplauze și urale) Odată ce tavanul de sticlă a fost spart, nu mai poate fi refăcut niciodată, oricât ar încerca cineva. Când am preluat președinția Liberiei în ianuarie 2006, ne-am confruntat cu provocările imense ale unei națiuni post-conflict: economie prăbușită, infrastructură distrusă, instituții disfuncționale, datorii enorme, personal excedentar în serviciul civil. Ne-am confruntat și cu provocările celor rămași în urmă. Principalele victime ale războaielor civile: femeile și copiii. În prima mea zi de muncă, am fost entuziasmată și epuizată. Fusese o ascensiune foarte lungă până unde eram. Femeile au suferit cel mai mult în conflictul nostru civil, și femeile au fost cele care l-au soluționat. Istoria noastră consemnează multe femei cu putere și inițiativă. Un președinte al Adunării Generale a Națiunilor Unite, un faimos judecător, un președinte al Universității din Liberia. Știam că trebuie să îmi formez o echipă foarte puternică, cu capacitatea de a soluționa provocările țării noastre. Și am vrut să pun femei în toate pozițiile de vârf. Dar știam că nu e posibil. Și astfel, am stabilit să le pun în poziții strategice. Am angajat o economistă foarte pricepută de la Banca Mondială ca Ministru de Finanțe, să conducă efortul de reducere a datoriilor. O altă femeie pe postul de Ministrul Afacerilor Externe, ca să reia relațiile bilaterale și multilaterale. Prima femeie șef de poliție, pentru a aborda temerile femeilor noastre, care suferiseră atât de mult în timpul războiului civil. O altă femeie ca Ministru al egalității de gen, pentru a asigura protecția și participarea femeilor. Cu timpul, Ministrul Justiției, Ministrul Lucrărilor Publice, Ministrul Agriculturii, Ministrul Comerțului și Industriei. Participarea la conducere a fost fără precedent în mandatul meu. Și, deși știam că nu erau suficiente femei cu experiență pentru a forma un guvern numai din femei, așa cum voiam eu, am stabilit să numesc numeroase femei în funcții ministeriale subordonate, în calitate de directori, în calitate de administratori, în administrația locală, în serviciul diplomatic, în sistemul judiciar, în instituțiile publice. A funcționat. La sfârșitul anului 2012, creșterea economică atinsese un maxim de 9%. Infrastructura era reconstruită într-un ritm foarte alert. Instituțiile noastre funcționau din nou. Datoria noastră de 4,9 miliarde fusese în mare parte anulată. Am avut relații bune cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Banca Africană de Dezvoltare. De asemenea, am avut relații de muncă bune cu toate țările africane surori și cu multe țări din toată lumea. Femeile noastre puteau dormi din nou liniștite noaptea, fără teamă. Copiii noștri zâmbeau din nou, așa cum le promisesem în primul meu discurs de investire. Reputația și credibilitatea țării noastre, pierdute în mulți ani de conflicte, erau recâștigate. Dar progresul nu e niciodată garantat. În Parlament, în primul meu mandat, 14% erau femei. În al doilea mandat, procentul a scăzut la 8% pentru că mediul era tot mai toxic. La rândul meu, am primit critici dure și toxice. Nimeni nu e perfect. Dar, nimic nu e mai previzibil decât o femeie puternică care vrea să schimbe lucruri, care are curajul să vorbească, care e îndrăzneață în acțiune. Dar nu mă deranjează critica. Știu de ce am luat deciziile pe care le-am luat, și sunt mulțumită de rezultate. De aceea e nevoie de mai multe femei-lider. Mereu vor fi unii care să ne doboare, care să ne dezbine, pentru că vor ca situația actuală să continue. Deși Africa subsahariană a înregistrat progrese majore în conducerea și participarea femeilor, în special în domeniul legislativ, în Parlament, cum e denumit... atât de multe femei, 50% sau mai mult, într-una dintre națiunile noastre, mult peste 60%, cea mai bună din lume, dar știm că asta nu e suficient. În timp ce trebuie să fim foarte recunoscători și să aplaudăm progresele pe care le-am făcut, știm că mai sunt multe de făcut. Munca va trebui să adreseze dovezilor persistente a existenței unei structuri... împotriva femeilor. În prea multe locuri, partidele politice se bazează pe protecție, patriarhat, misoginism, încearcă să țină departe femeile de locurile lor de drept, să le excludă de la ocuparea funcțiilor de conducere. Prea des, femeile se confruntă - deși sunt cei mai buni executanți, deși au competențe egale sau mai bune - cu un salariu inegal. Trebuie să lucrăm în continuare pentru a schimba lucrurile. Trebuie să reușim să ne schimbăm stereotipurile. Trebuie să fim capabili să ne asigurăm că acele bariere structurale care au împiedicat femeile să aibă parte de dreptatea pe care o merită din plin. Trebuie să lucrăm și cu bărbații. Pentru că din ce în ce mai mult, e recunoscut că o egalitate totală de gen va asigura o economie mai puternică, o națiune mai dezvoltată, o națiune mai pașnică. De aceea trebuie să lucrăm în continuare. De aceea suntem parteneri. Voi deschide un Centru pentru femei și dezvoltare care va aduce împreună... (Aplauze) femei care au început și sunt dedicate aderării lor la leadership. Cu femei care au excelat și au avansat în leadership împreună. Pe parcursul a 10 ani, credem cu tărie că vom crea acest val de femei care sunt pregătite să ia, nestingherit, leadership-ul deliberat și influența în întreaga societate. De aceea... (Râsete) la 81 de ani, nu mă pot retrage. (Aplauze și râsete) (Aplauze și urale) Femeile militează pentru schimbare în Africa. Femeile militează pentru schimbare în întreaga lume. Voi fi alături de ele, și voi fi una dintre ele, pentru totdeauna. (Aplauze) Mulțumesc pentru atenție! Ieșiți afară și schimbați lumea! (Aplauze și urale)