WEBVTT

00:00:09.218 --> 00:00:12.554
Acesta este microraptorul,

00:00:12.554 --> 00:00:17.060
un dinozaur carnivor cu patru aripi,
lung de aproape 60 de centimetri,

00:00:17.060 --> 00:00:18.271
care mânca pești

00:00:18.271 --> 00:00:21.209
și care trăia cu 120 de milioane
de ani în urmă.

00:00:21.209 --> 00:00:26.176
Majoritatea informațiilor cunoscute
provin de la fosile ca aceasta.

00:00:26.176 --> 00:00:29.970
Așadar, colorația în acest caz
este doar o presupunere artistică?

00:00:29.970 --> 00:00:32.286
Răspunsul este nu.

00:00:32.286 --> 00:00:35.414
Știm că acest negru lucitor este corect

00:00:35.414 --> 00:00:40.608
pentru că paleontologii au analizat
indiciile din fosilă.

00:00:40.608 --> 00:00:44.828
Însă priceperea dovezilor necesită
o examinare amănunțită a fosilei

00:00:44.828 --> 00:00:49.641
și o bună înțelegere a fizicii
luminii și a culorilor.

00:00:49.861 --> 00:00:53.692
În primul rând, iată ce putem vedea
pe fosilă:

00:00:53.692 --> 00:00:58.386
urmele oaselor și penelor
care ne indică depozitele minerale.

00:00:58.386 --> 00:00:59.830
Pornind de la aceste urme,

00:00:59.830 --> 00:01:02.436
putem determina
că aceste pene de microraptor

00:01:02.436 --> 00:01:07.572
erau similare penelor dinozaurilor moderni
precum păsările de azi.

00:01:07.572 --> 00:01:11.237
Dar ce oferă păsărilor
multitudinea de culori specifice?

00:01:11.237 --> 00:01:15.827
Majoritatea penelor conțin unul
sau doi coloranți asemenea pigmenților.

00:01:15.827 --> 00:01:18.403
Roșul cardinalului comun provine
de la carotenoide,

00:01:18.403 --> 00:01:21.409
același pigment
care face morcovul portocaliu,

00:01:21.409 --> 00:01:23.745
în timp ce negrul feței
este dat de melanină,

00:01:23.745 --> 00:01:26.978
un pigment care dă culoare
părului și pielii noastre.

00:01:26.978 --> 00:01:30.462
În cazul penelor păsărilor însă,
melanina nu este propriu-zis un colorant.

00:01:30.462 --> 00:01:34.154
Aceasta formează nanostructuri
numite melanozomi,

00:01:34.154 --> 00:01:37.267
care pot lumina
în orice culoare a curcubeului.

00:01:37.267 --> 00:01:39.188
Pentru a înțelege cum funcționează,

00:01:39.188 --> 00:01:41.796
ar fi util să ne amintim
câteva detalii despre lumină.

00:01:41.796 --> 00:01:46.935
Lumina este o mică undă electromagnetică
care călătorește prin spațiu.

00:01:46.935 --> 00:01:49.323
Partea superioară a undei
se numește creastă,

00:01:49.323 --> 00:01:53.485
iar distanța dintre două creste
se numește lungime de undă.

00:01:53.485 --> 00:01:58.235
Crestele luminii roșii se află la 700
de miliardimi de metru unele de altele,

00:01:58.235 --> 00:02:01.481
iar lungimea undei de lumină mov
este și mai mică,

00:02:01.481 --> 00:02:06.160
având 400 de miliardimi de metru
sau 400 de nanometri.

00:02:06.160 --> 00:02:10.241
Când lumina lovește suprafața frontală
subțire a melanozomilor păsării,

00:02:10.241 --> 00:02:13.747
o parte este reflectată, pe când cealaltă
trece mai departe.

00:02:13.747 --> 00:02:18.110
O porțiune a luminii transmise
se reflectă apoi de suprafața posterioară.

00:02:18.110 --> 00:02:20.553
Cele două unde reflectate interacționează.

00:02:20.553 --> 00:02:22.477
De obicei se anulează reciproc,

00:02:22.477 --> 00:02:24.667
însă când lungimea de undă
a luminii reflectate

00:02:24.667 --> 00:02:27.839
se potrivește cu distanța
dintre cele două reflexii,

00:02:27.839 --> 00:02:29.762
ele se intensifică.

00:02:29.762 --> 00:02:33.044
Lumina verde are o lungime de undă
de aproximativ 500 de nanometri,

00:02:33.044 --> 00:02:36.328
așadar melanozomii
care sunt de 500 de nanometri

00:02:36.328 --> 00:02:38.283
emit lumină verde,

00:02:38.283 --> 00:02:40.758
melanozomii mai subțiri emit lumină mov,

00:02:40.758 --> 00:02:43.551
iar cei mai groși emit lumină roșie.

00:02:43.551 --> 00:02:45.987
Desigur, totul este mult
mai complex decât atât.

00:02:45.987 --> 00:02:49.711
Melanozomii sunt adunați împreună
în celule, dar și alți factori contează,

00:02:49.711 --> 00:02:54.371
cum ar fi distribuirea melanozomilor
înăuntrul penelor.

00:02:54.371 --> 00:02:56.824
Să revenim la fosila de microraptor.

00:02:56.824 --> 00:03:01.033
Când cercetătorii i-au examinat
urmele penelor la un microscop puternic,

00:03:01.033 --> 00:03:04.307
ei au găsit nanostructuri
care arată ca melanozomii.

00:03:04.307 --> 00:03:09.156
Analize cu raze X ale melanozomilor
au susținut în continuare această teorie.

00:03:09.156 --> 00:03:13.384
Conțineau minerale care ar fi rezultat
din descompunerea melaninei.

00:03:13.384 --> 00:03:16.784
Oamenii de știință au ales apoi
20 de pene dintr-o fosilă

00:03:16.784 --> 00:03:20.961
și au aflat că melanozomii
din toate cele 20 de pene arătau la fel,

00:03:20.961 --> 00:03:25.041
așa că au fost destul de siguri
că acest dinozaur avea o singură culoare.

00:03:25.041 --> 00:03:29.369
Ei au comparat acești melanozomi
cu cei ale păsărilor moderne

00:03:29.369 --> 00:03:32.938
și au descoperit o similaritate ridicată,
însă nu o potrivire exactă,

00:03:32.938 --> 00:03:37.115
cu penele iridescente turcoaz
găsite pe aripile rațelor.

00:03:37.115 --> 00:03:41.428
Examinând mărimea exactă
și aranjamentul melanozomilor,

00:03:41.448 --> 00:03:45.880
cercetătorii au determinat că penele erau
de culoarea negrului iridescent.

00:03:45.880 --> 00:03:48.897
Acum că putem determina
culoarea penelor fosilizate,

00:03:48.897 --> 00:03:54.060
paleontologii caută mai multe fosile
cu melanozomi bine conservați.

00:03:54.060 --> 00:03:57.853
Ei au descoperit că mulți dinozauri,
printre care și velociraptorul,

00:03:57.853 --> 00:03:59.522
probabil că aveau pene,

00:03:59.522 --> 00:04:04.857
ceea ce înseamnă că anumite filme
nu ar fi corecte biologic.

00:04:04.857 --> 00:04:06.557
Fete deștepte.