1 00:00:03,520 --> 00:00:06,969 Încep așa: acum câţiva ani m-a sunat o organizatoare de evenimente, 2 00:00:06,969 --> 00:00:10,890 pentru că urma să ţin un discurs şi mi-a spus: 3 00:00:10,890 --> 00:00:14,380 „Mă chinui să-mi dau seama cum să te descriu în anunţ.” 4 00:00:14,380 --> 00:00:17,240 „De ce te chinui?”, am întrebat. 5 00:00:17,240 --> 00:00:21,230 Zice: „Te-am văzut vorbind şi te-aş numi cercetător, 6 00:00:21,230 --> 00:00:23,610 dar atunci n-ar mai veni nimeni, 7 00:00:23,610 --> 00:00:26,710 pentru că ar crede că eşti plictisitoare şi neimportantă.” 8 00:00:26,710 --> 00:00:28,740 (Râsete) 9 00:00:28,740 --> 00:00:30,290 „Bine”, am spus. 10 00:00:30,290 --> 00:00:33,120 „Dar mi-a plăcut la tine că povesteşti frumos, 11 00:00:33,120 --> 00:00:36,760 aşa că te voi numi povestitoare.” 12 00:00:36,760 --> 00:00:40,610 Evident că partea academică, nesigură din mine a reacţionat: 13 00:00:40,610 --> 00:00:44,050 „Cum mă vei numi?” Zice: „Te voi numi povestitoare.” 14 00:00:44,050 --> 00:00:48,053 Mă gândeam: „De ce nu spiriduşa fermecată?” 15 00:00:48,053 --> 00:00:49,236 (Râsete) 16 00:00:49,236 --> 00:00:53,150 Am spus: „Stai să mă gândesc puţin.” 17 00:00:54,030 --> 00:00:58,070 Mi-am căutat în adâncuri curajul şi m-am gândit: 18 00:00:58,070 --> 00:01:03,290 sunt o povestitoare, cercetător calitativ, adun poveşti, asta fac. 19 00:01:03,290 --> 00:01:06,280 Poate că poveştile sunt informaţii cu un suflet 20 00:01:06,280 --> 00:01:08,710 şi poate sunt doar o povestitoare. 21 00:01:08,710 --> 00:01:12,990 I-am spus: „Ştii ce? De ce nu spui că sunt cercetător-povestitor?” 22 00:01:12,990 --> 00:01:16,926 La care ea: „Ha ha, nu există aşa ceva!” 23 00:01:16,926 --> 00:01:18,292 (Râsete) 24 00:01:18,292 --> 00:01:22,190 Aşa că-s cercetător-povestitor şi azi vă voi spune 25 00:01:22,190 --> 00:01:24,480 – că tot vorbeam de extinderea percepţiei – 26 00:01:24,480 --> 00:01:28,840 vă voi spune câteva poveşti despre o parte a cercetării mele 27 00:01:28,840 --> 00:01:33,250 care mi-a lărgit fundamental orizontul şi a schimbat realmente 28 00:01:33,250 --> 00:01:37,280 modul în care trăiesc, iubesc, muncesc şi-mi cresc copiii. 29 00:01:37,280 --> 00:01:40,000 Aici începe povestea mea. 30 00:01:40,000 --> 00:01:43,000 Când eram o tânără cercetătoare la doctorat, 31 00:01:43,000 --> 00:01:48,630 am avut în primul an un profesor la cercetare care ne-a spus de la început: 32 00:01:48,630 --> 00:01:54,340 „Treaba stă în felul următor: ce nu poţi măsura, nu există.” 33 00:01:54,340 --> 00:01:59,490 Am crezut că mă păcăleşte: „Serios?” Mi-a răspuns: „Da, categoric!” 34 00:01:59,490 --> 00:02:02,700 Înţelegeţi că aveam diplomă în asistenţă socială, 35 00:02:02,700 --> 00:02:05,710 aveam și master şi lucram la un doctorat în asistenţă socială. 36 00:02:05,710 --> 00:02:10,720 Întreaga carieră fusesem înconjurată de oameni cu următorul crez: 37 00:02:10,720 --> 00:02:14,340 „Viaţa-i întortocheată, deci iubeşte-o.” 38 00:02:14,340 --> 00:02:19,860 Iar crezul meu e: „Viaţa e întortocheată, aşa că fă curat, organizeaz-o 39 00:02:19,860 --> 00:02:22,693 şi pune-o într-o cutie compartimentată.” 40 00:02:22,693 --> 00:02:24,056 (Râsete) 41 00:02:24,056 --> 00:02:29,200 Iar eu îmi găsisem chemarea, cariera care să mă poarte... 42 00:02:29,200 --> 00:02:32,540 De fapt se spune adesea în asistenţa socială: 43 00:02:32,540 --> 00:02:35,290 „Scufundă-te în neplăcerile muncii.” 44 00:02:35,290 --> 00:02:36,616 Dar eu sunt genul: 45 00:02:36,616 --> 00:02:40,342 „Dă-i în cap disconfortului, dă-l din drum şi ia doar 10.” 46 00:02:40,342 --> 00:02:42,800 Asta era mantra mea. 47 00:02:43,320 --> 00:02:48,290 Eram foarte încântată: asta e cariera potrivită pentru mine, 48 00:02:48,290 --> 00:02:51,010 pentru că mă interesează subiecte întortocheate. 49 00:02:51,010 --> 00:02:55,650 Dar vreau să le pot descurca, vreau să le înţeleg. 50 00:02:55,650 --> 00:02:59,240 Vreau să disec aceste lucruri care ştiu că-s importante 51 00:02:59,240 --> 00:03:02,640 şi să pun soluţia la dispoziţia tuturor. 52 00:03:03,570 --> 00:03:09,820 Am început cu relaţiile, pentru că după 10 ani de asistenţă socială, 53 00:03:09,820 --> 00:03:14,320 înțelegi că relaţiile sunt motivul pentru care existăm. 54 00:03:14,320 --> 00:03:17,570 Ele dau scop şi sens vieţilor noastre. 55 00:03:17,570 --> 00:03:19,450 Totul se reduce la ele. 56 00:03:19,450 --> 00:03:22,870 Fie că vorbeşti cu lucrători în dreptate socială, boli mintale, 57 00:03:22,870 --> 00:03:24,390 abuzuri şi neglijenţă, 58 00:03:24,390 --> 00:03:29,440 ştim că relaţiile, capacitatea de a te simţi legat de cineva, 59 00:03:29,440 --> 00:03:34,060 – neurobiologic suntem construiţi aşa – e motivul pentru care suntem aici. 60 00:03:34,060 --> 00:03:37,630 De asta m-am gândit să încep cu legătura dintre oameni. 61 00:03:37,630 --> 00:03:42,063 Ştiţi situaţia în care eşti evaluat de şef 62 00:03:42,063 --> 00:03:44,776 şi-ţi spune 37 de lucruri la care eşti grozav 63 00:03:44,776 --> 00:03:47,880 şi unul singur unde poţi face îmbunătăţiri? 64 00:03:47,880 --> 00:03:49,690 (Râsete) 65 00:03:49,690 --> 00:03:53,160 Şi apoi, numai acolo te gândeşti? Este? 66 00:03:53,160 --> 00:03:56,130 Cred că mie de-asta mi-a mers munca atât de bine: 67 00:03:56,130 --> 00:04:00,930 atunci când îi întrebi despre dragoste, oamenii îţi povestesc suferinţa. 68 00:04:00,930 --> 00:04:06,100 Când îi întrebi despre apartenenţă, îţi spun cele mai dureroase experienţe 69 00:04:06,100 --> 00:04:07,690 despre cum e să fii exclus. 70 00:04:07,690 --> 00:04:12,890 Când i-am întrebat despre relaţii, mi-au povestit de ruperea lor. 71 00:04:13,670 --> 00:04:19,310 Curând, cam după 6 săptămâni de cercetare, am dat peste un lucru nenumit, 72 00:04:19,310 --> 00:04:25,670 care mi-a dezvăluit relaţiile într-un mod nemaiîntâlnit, pe care nu-l înţelegeam. 73 00:04:25,670 --> 00:04:29,719 M-am retras din cercetare ca să-mi dau seama ce reprezenta. 74 00:04:29,719 --> 00:04:32,309 S-a dovedit a fi ruşinea. 75 00:04:32,309 --> 00:04:33,939 (Rușine și teamă) 76 00:04:33,939 --> 00:04:36,229 S-a dovedit că... 77 00:04:36,959 --> 00:04:40,859 Ruşinea e uşor de privit ca teama de rupere a relaţiei. 78 00:04:40,859 --> 00:04:45,339 „E ceva legat de mine, pe care dacă l-ar şti sau vedea oamenii, 79 00:04:45,339 --> 00:04:49,269 nu voi mai fi demnă de o relaţie cu ei.” 80 00:04:49,269 --> 00:04:52,299 Vă pot spune despre ea că e universală, că toţi o simţim. 81 00:04:52,299 --> 00:04:57,109 Cei care nu simt ruşine n-au empatie sau capacitatea de a stabili legături. 82 00:04:57,109 --> 00:04:58,779 Nimeni nu vrea să vorbească de ea 83 00:04:58,779 --> 00:05:02,629 şi cu cât vorbeşti mai puţin de ea cu atât mai mult o simţi. 84 00:05:02,629 --> 00:05:07,969 La baza acestei ruşini, a ideii „nu-s suficient de bun” 85 00:05:07,969 --> 00:05:11,209 – toţi ştim sentimentul: nu-s destul de imaculat, de slab, 86 00:05:11,209 --> 00:05:15,269 de bogat, de frumos, de deştept, de promovat –, 87 00:05:15,269 --> 00:05:21,392 la bază e o chinuitoare vulnerabilitate, 88 00:05:21,392 --> 00:05:25,925 ideea că, pentru ca relaţia să se creeze, 89 00:05:25,925 --> 00:05:30,739 trebuie să permitem să fim văzuţi cu adevărat. 90 00:05:30,739 --> 00:05:33,619 Ştiţi ce cred eu despre vulnerabilitate: o urăsc! 91 00:05:33,619 --> 00:05:38,329 M-am gândit că asta e şansa mea s-o înfrâng cu armele mele. 92 00:05:38,329 --> 00:05:44,519 O să-mi dau seama ce-i cu ruşinea, chit că-mi ia un an s-o fac bucăţi! 93 00:05:44,519 --> 00:05:49,179 O să-nţeleg cum funcţionează vulnerabilitatea şi o să i-o iau înainte. 94 00:05:49,179 --> 00:05:52,939 Eram pregătită şi foarte entuziasmată. 95 00:05:54,789 --> 00:05:57,472 Ştiţi că nu se va termina cu bine. 96 00:05:57,472 --> 00:05:59,655 (Râsete) 97 00:05:59,655 --> 00:06:01,219 Ştiţi deja! 98 00:06:01,219 --> 00:06:05,189 Aş putea să vă spun multe despre ruşine, dar mi-ar trebui şi timpul celorlalţi. 99 00:06:05,189 --> 00:06:08,099 Dar vă spun scurt la ce se reduce. 100 00:06:08,479 --> 00:06:12,119 S-ar putea să fie printre cele mai importante lucruri învăţate 101 00:06:12,119 --> 00:06:15,099 în deceniul petrecut cu acest studiu. 102 00:06:15,099 --> 00:06:16,439 (Propria valoare) 103 00:06:16,439 --> 00:06:20,549 Anul alocat s-a transformat în 6 ani, 104 00:06:20,549 --> 00:06:25,269 mii de poveşti, sute de interviuri lungi şi grupuri tematice. 105 00:06:25,269 --> 00:06:29,579 Într-o vreme îmi trimiteau pagini din jurnalele lor, poveştile lor, 106 00:06:29,579 --> 00:06:33,769 mii de informaţii, în 6 ani. 107 00:06:33,769 --> 00:06:38,749 I-am cam dat de cap, am înţeles ce e ruşinea şi cum funcţionează. 108 00:06:39,779 --> 00:06:46,159 Am scris o carte, am publicat o teorie, dar ceva nu era în regulă. 109 00:06:46,159 --> 00:06:50,219 E vorba de faptul că dacă i-aş lua pe toţi cei intervievaţi 110 00:06:50,219 --> 00:06:56,619 şi i-aş împărţi în oameni care au sentimentul propriei valori 111 00:06:56,619 --> 00:07:00,169 – la asta se reduce: la sentimentul valorii de sine, 112 00:07:00,169 --> 00:07:03,809 aceştia simt puternic iubirea şi ataşamentul – 113 00:07:03,809 --> 00:07:08,659 şi oameni care se chinuie să-l aibă, care se întreabă dacă-s destul de buni. 114 00:07:08,659 --> 00:07:13,739 E o singură variabilă care-i separă pe cei care simt puternic iubirea şi ataşamentul 115 00:07:13,739 --> 00:07:16,169 de cei care se luptă pentru asta, 116 00:07:16,169 --> 00:07:19,919 și anume: cei care simt puternic iubirea şi ataşamentul 117 00:07:19,919 --> 00:07:23,185 cred că sunt demni să le primească. 118 00:07:23,185 --> 00:07:24,591 Atâta tot. 119 00:07:25,131 --> 00:07:27,539 Sunt convinşi că merită. 120 00:07:28,279 --> 00:07:32,089 Pentru mine partea grea 121 00:07:32,089 --> 00:07:37,429 – ce ne împiedică să creăm relații e teama că nu suntem demni de ele – 122 00:07:37,429 --> 00:07:42,209 era ceva ce, personal şi profesional, simțeam că trebuie să înţeleg mai bine. 123 00:07:42,209 --> 00:07:48,419 Aşa că am luat toate interviurile unde am găsit autoapreciere, 124 00:07:48,419 --> 00:07:52,939 unde oamenii trăiau cu acel sentiment, şi le-am analizat doar pe acelea. 125 00:07:52,939 --> 00:07:54,919 Ce aveau oamenii aceia în comun? 126 00:07:54,919 --> 00:07:59,529 Eu am o uşoară dependenţă de birotică, dar asta-i o altă prezentare. 127 00:07:59,529 --> 00:08:05,389 Aveam un dosar şi un pix Sharpie şi mă gândeam: cum să numesc studiul? 128 00:08:05,389 --> 00:08:09,279 Primul cuvânt care mi-a venit în minte a fost: cordiali. 129 00:08:09,279 --> 00:08:12,669 Sunt oameni deschişi, care îşi trag seva din propria valoare. 130 00:08:12,669 --> 00:08:16,999 Am scris titlul pe dosar şi-am început să analizez datele. 131 00:08:16,999 --> 00:08:23,829 De fapt într-o primă fază am parcurs tot, în patru zile de analiză intensivă, 132 00:08:23,829 --> 00:08:26,769 am extras interviurile, am extras poveştile şi incidentele. 133 00:08:26,769 --> 00:08:29,359 Care-i tema? Care-i tiparul? 134 00:08:29,849 --> 00:08:32,869 Soţul a luat copiii şi au plecat din oraş, 135 00:08:32,869 --> 00:08:35,889 pentru că mereu intru într-o stare de frenezie gen Jackson Pollock, 136 00:08:35,889 --> 00:08:40,749 în care scriu într-una, calată pe stilul meu de „cercetător”. 137 00:08:41,149 --> 00:08:43,289 Iată ce am aflat. 138 00:08:45,619 --> 00:08:49,238 Au în comun un sentiment al curajului. 139 00:08:49,238 --> 00:08:52,849 Vreau să diferenţiez pentru voi curajul şi vitejia. 140 00:08:52,849 --> 00:08:56,979 Curajul, la originea sa, a pătruns în limba engleză 141 00:08:56,979 --> 00:08:59,829 din latinescul „cor”, care înseamnă „inimă”, 142 00:08:59,829 --> 00:09:04,609 şi definea oamenii care vorbeau despre ei înșiși din toată inima. 143 00:09:05,409 --> 00:09:10,459 Aceşti oameni aveau curajul să fie imperfecţi. 144 00:09:11,829 --> 00:09:15,919 Aveau compasiunea necesară pentru a fi blânzi cu ei în primul rând, 145 00:09:15,919 --> 00:09:20,089 apoi şi cu ceilalţi, pentru că nu putem simţi compasiune pentru alţii 146 00:09:20,089 --> 00:09:22,619 dacă nu ne tratăm pe noi înşine cu blândeţe, 147 00:09:22,619 --> 00:09:25,039 şi în sfârşit aveau o legătură. 148 00:09:25,039 --> 00:09:29,879 Şi – acum vine partea dificilă – ca rezultat al autenticităţii 149 00:09:29,879 --> 00:09:33,069 erau dispuşi să renunţe la cine credeau că trebuie să fie 150 00:09:33,069 --> 00:09:35,039 pentru a fi cine erau cu adevărat, 151 00:09:35,039 --> 00:09:39,539 ceea ce e obligatoriu pentru crearea legăturii. 152 00:09:41,579 --> 00:09:45,412 Mai aveau în comun următorul lucru: 153 00:09:49,115 --> 00:09:51,859 acceptau complet vulnerabilitatea. 154 00:09:53,989 --> 00:09:57,709 Erau convinşi 155 00:09:57,709 --> 00:10:01,149 că ceea ce-i face vulnerabili, îi face frumoşi. 156 00:10:01,149 --> 00:10:03,499 (Curaj, compasiune, legătură, vulnerabilitate.) 157 00:10:04,469 --> 00:10:08,479 Nu spuneau că vulnerabilitatea le e comodă, 158 00:10:08,479 --> 00:10:10,839 dar nici nu spuneau că ar fi chinuitoare, 159 00:10:10,839 --> 00:10:13,529 cum auzisem despre ruşine, în interviurile anterioare. 160 00:10:13,529 --> 00:10:16,939 Spuneau doar că e necesară. 161 00:10:16,939 --> 00:10:22,669 Vorbeau despre disponibilitatea de a spune primii „te iubesc”, 162 00:10:22,669 --> 00:10:29,509 despre disponibilitatea de a face ceva când nu ai nicio garanţie, 163 00:10:29,509 --> 00:10:33,779 despre disponibilitatea de a aştepta telefonul doctorului 164 00:10:33,779 --> 00:10:36,959 cu rezultatul mamografiei. 165 00:10:36,959 --> 00:10:42,699 Sunt dispuşi să investească într-o relaţie care s-ar putea să meargă sau nu. 166 00:10:42,699 --> 00:10:45,719 Erau convinşi că e ceva esenţial. 167 00:10:45,719 --> 00:10:49,689 Eu, personal, o consideram trădare. 168 00:10:49,689 --> 00:10:53,739 Nu-mi venea să cred că jurasem credinţă cercetării, 169 00:10:53,739 --> 00:10:55,999 care prin definiţie 170 00:10:55,999 --> 00:11:02,379 studiază fenomene special cu scopul de a le controla şi a face previziuni, 171 00:11:02,379 --> 00:11:08,069 iar acum misiunea mea de a controla şi prezice conchidea 172 00:11:08,069 --> 00:11:12,479 că viaţa se trăieşte cu vulnerabilitate, fără a o controla şi a prezice. 173 00:11:12,479 --> 00:11:17,139 Asta a dus la o micuţă cădere nervoasă. 174 00:11:17,139 --> 00:11:20,989 (Râsete) 175 00:11:20,989 --> 00:11:23,889 Care arăta mai mult aşa. 176 00:11:23,889 --> 00:11:25,469 (Râsete) 177 00:11:25,469 --> 00:11:27,289 Chiar aşa a fost. 178 00:11:27,289 --> 00:11:31,769 Eu o numesc „cădere nervoasă”, terapeutul meu „trezire spirituală”. 179 00:11:31,769 --> 00:11:35,399 Trezire spirituală sună mai bine, dar vă asigur că a fost cădere nervoasă. 180 00:11:37,249 --> 00:11:38,459 A fost. 181 00:11:38,459 --> 00:11:41,019 A trebuit să las totul baltă şi să-mi caut terapeut. 182 00:11:41,019 --> 00:11:44,999 Să vă spun ceva: afli cine eşti când îţi suni prietenii să le spui 183 00:11:44,999 --> 00:11:49,359 „Cred că trebuie să vorbesc cu cineva. Ai vreo recomandare?” 184 00:11:49,359 --> 00:11:53,989 Vreo cinci prieteni mi-au zis: „Uh! N-aş vrea să fiu terapeutul tău!...” 185 00:11:53,989 --> 00:11:56,309 (Râsete) 186 00:11:56,309 --> 00:11:58,222 Întreb: „Ce vrei să spui?!” 187 00:11:58,222 --> 00:12:01,584 „Ei, zic şi eu... 188 00:12:01,584 --> 00:12:03,784 Nu lua rigla cu tine!” 189 00:12:03,784 --> 00:12:06,176 (Râsete) 190 00:12:06,176 --> 00:12:08,349 „Bine...” 191 00:12:08,349 --> 00:12:10,129 Şi am găsit un terapeut. 192 00:12:10,129 --> 00:12:13,979 La prima întâlnire cu ea, cu Diana, 193 00:12:13,979 --> 00:12:17,289 mi-am adus lista cu modul de viaţă al oamenilor cordiali. 194 00:12:17,289 --> 00:12:20,159 M-am aşezat şi m-a întrebat: „Cum te simți?” 195 00:12:20,159 --> 00:12:23,399 Zic: „Mă simt grozav. Sunt bine.” 196 00:12:23,399 --> 00:12:25,219 „Ce se întâmplă?” 197 00:12:25,219 --> 00:12:27,749 E o terapeută care merge la alți terapeuți, 198 00:12:27,749 --> 00:12:29,799 pentru că trebuie, 199 00:12:29,799 --> 00:12:33,419 fiindcă detectează imediat minciunile. 200 00:12:33,419 --> 00:12:35,809 (Râsete) 201 00:12:35,809 --> 00:12:40,839 I-am spus: „Uite ce e: mă chinui.” 202 00:12:40,839 --> 00:12:42,219 Zice: „Cu ce te chinui?” 203 00:12:42,219 --> 00:12:45,799 Zic: „Am probleme cu vulnerabilitatea, 204 00:12:45,799 --> 00:12:51,279 şi ştiu că vulnerabilitatea stă la baza ruşinii şi a fricii 205 00:12:51,279 --> 00:12:53,129 şi a străduinţei noastre de a merita, 206 00:12:53,129 --> 00:12:55,939 dar se pare că e şi cea care dă naştere 207 00:12:55,939 --> 00:13:01,149 bucuriei, creativităţii, apartenenţei, iubirii 208 00:13:01,149 --> 00:13:06,429 şi cred că am o problemă şi am nevoie de ajutor. 209 00:13:06,429 --> 00:13:08,189 Dar uite ce vreau: 210 00:13:08,189 --> 00:13:11,769 fără discuţii despre familie şi prostii din copilărie... 211 00:13:11,769 --> 00:13:13,099 (Râsete) 212 00:13:13,099 --> 00:13:18,889 ...vreau să-mi dai câteva strategii.” 213 00:13:18,889 --> 00:13:22,899 (Râsete) 214 00:13:22,899 --> 00:13:24,289 (Aplauze) 215 00:13:24,289 --> 00:13:26,089 Mulţumesc. 216 00:13:27,609 --> 00:13:30,909 Reacţia ei. 217 00:13:30,909 --> 00:13:33,069 (Râsete) 218 00:13:33,069 --> 00:13:35,769 Am întrebat-o: „E rău, nu-i aşa?” 219 00:13:35,769 --> 00:13:39,209 Zice: „Nu e nici bine, nici rău.” 220 00:13:39,209 --> 00:13:40,609 (Râsete) 221 00:13:40,609 --> 00:13:43,029 „E ce e şi atât.” 222 00:13:43,029 --> 00:13:46,449 Mi-am spus: „O, Doamne, o să fie nasol!” 223 00:13:46,449 --> 00:13:48,909 (Râsete) 224 00:13:48,909 --> 00:13:51,179 A fost şi n-a fost. 225 00:13:51,179 --> 00:13:53,429 A durat cam un an. 226 00:13:53,429 --> 00:13:56,059 Ştiţi că sunt oameni care când înțeleg 227 00:13:56,059 --> 00:13:59,229 că vulnerabilitatea şi tandreţea sunt importante, 228 00:13:59,229 --> 00:14:02,399 nu li se mai opun şi le îmbrăţişează? 229 00:14:02,399 --> 00:14:04,469 1: eu nu sunt genul 230 00:14:04,469 --> 00:14:07,519 şi 2: nici măcar nu mă văd cu astfel de oameni. 231 00:14:07,519 --> 00:14:09,299 (Râsete) 232 00:14:09,299 --> 00:14:13,119 Pentru mine a fost un an întreg de lupte de stradă. 233 00:14:13,119 --> 00:14:14,609 A fost un măcel. 234 00:14:14,609 --> 00:14:16,939 Vulnerabilitatea ataca, atacam şi eu. 235 00:14:16,939 --> 00:14:19,489 Am pierdut lupta, 236 00:14:19,489 --> 00:14:21,929 dar probabil mi-am recâştigat viaţa. 237 00:14:21,929 --> 00:14:25,589 M-am întors în cercetare şi am petrecut următorii câţiva ani 238 00:14:25,589 --> 00:14:29,329 străduindu-mă să înţeleg ce fac oamenii cordiali, 239 00:14:29,329 --> 00:14:34,679 ce alegeri fac şi ce anume fac ei cu vulnerabilitatea. 240 00:14:34,679 --> 00:14:37,029 De ce ne chinuim atât de mult cu ea? 241 00:14:37,029 --> 00:14:40,499 Sunt eu singura care se luptă cu vulnerabilitatea? 242 00:14:40,499 --> 00:14:41,629 Nu. 243 00:14:41,629 --> 00:14:43,799 Iată ce-am aflat. 244 00:14:45,119 --> 00:14:47,919 Ne amorţim vulnerabilitatea. 245 00:14:47,919 --> 00:14:51,469 Când așteptăm telefonul, când ne gândim ce-o să fie dacă... 246 00:14:51,899 --> 00:14:56,769 Să vedeți, cred că miercuri am postat ceva pe Twitter şi pe Facebook: 247 00:14:56,769 --> 00:15:00,069 „Cum definiți vulnerabilitatea? Ce te face să te simţi vulnerabil?” 248 00:15:00,069 --> 00:15:04,489 Într-o oră şi jumătate aveam 150 de răspunsuri. 249 00:15:04,489 --> 00:15:08,009 Voiam să ştiu ce păreri există. 250 00:15:09,209 --> 00:15:14,249 „Să-mi rog soţul să mă ajute, pentru că mi-e rău şi suntem proaspăt căsătoriţi.” 251 00:15:14,249 --> 00:15:18,979 „Să iniţiez un act sexual cu soţul meu.” „Să iniţiez un act sexual cu soţia mea.” 252 00:15:18,979 --> 00:15:24,079 „Să fiu refuzat.” „Să-l invit în oraş.” „Să aştept telefonul doctorului.” 253 00:15:24,079 --> 00:15:26,529 „Să fiu concediat.” „Să concediez oameni.” 254 00:15:26,529 --> 00:15:29,129 Asta e lumea în care trăim. 255 00:15:29,129 --> 00:15:32,009 Trăim într-o lume vulnerabilă. 256 00:15:32,009 --> 00:15:35,789 Şi un mod de a-i face faţă e să amorțim vulnerabilitatea. 257 00:15:35,789 --> 00:15:39,449 Cred că există dovezi, şi nu e singurul motiv pentru existenţa lor, 258 00:15:39,449 --> 00:15:42,009 dar avem dovezi clare: 259 00:15:42,009 --> 00:15:46,589 suntem cea mai îndatorată, 260 00:15:46,589 --> 00:15:48,999 cea mai obeză, 261 00:15:48,999 --> 00:15:51,639 cea mai dependentă şi mai îndopată cu medicamente 262 00:15:51,639 --> 00:15:54,689 generație de adulţi din istoria SUA. 263 00:15:57,479 --> 00:16:00,489 Problema este... de ce? 264 00:16:00,959 --> 00:16:08,059 Problema este – şi știu asta din studiu – că nu poţi amorţi selectiv emoţiile. 265 00:16:08,059 --> 00:16:11,059 Nu poţi spune: „Astea-s emoţiile rele: 266 00:16:11,059 --> 00:16:15,139 vulnerabilitatea, durerea, ruşinea, teama şi dezamăgirea. 267 00:16:15,139 --> 00:16:17,189 Nu mai vreau să le simt. 268 00:16:17,189 --> 00:16:20,389 O să beau nişte beri şi-o să mănânc brioşe cu banane şi nuci. 269 00:16:20,389 --> 00:16:22,559 (Râsete) 270 00:16:22,559 --> 00:16:24,579 Nu mai vreau să le simt.” 271 00:16:24,579 --> 00:16:26,689 Și vedeți că vă dă râsul de gol. 272 00:16:26,689 --> 00:16:29,029 Meseria mea e să-mi bag nasul în vieţile voastre. 273 00:16:29,029 --> 00:16:31,799 Recunosc acel: „Ha ha... Dumnezeule!” 274 00:16:31,799 --> 00:16:33,579 (Râsete) 275 00:16:33,579 --> 00:16:38,989 Nu poţi amorţi sentimentele dureroase fără să le amorţeşti şi pe celelalte. 276 00:16:38,989 --> 00:16:40,509 Nu poţi amorţi selectiv. 277 00:16:40,509 --> 00:16:45,815 Amorţindu-le pe cele dureroase amorţim bucuria, 278 00:16:45,815 --> 00:16:49,261 recunoştinţa, fericirea. 279 00:16:49,751 --> 00:16:54,819 Apoi ne simţim mizerabil şi ne căutăm ţelul şi sensul, 280 00:16:54,819 --> 00:16:59,259 apoi ne simţim vulnerabili, aşa că bem nişte bere şi luăm o brioşă cu banane. 281 00:16:59,259 --> 00:17:02,579 Şi totul se transformă într-un cerc vicios periculos. 282 00:17:03,549 --> 00:17:09,489 Cred că trebuie să ne gândim de ce şi cum amorţim. 283 00:17:09,489 --> 00:17:12,559 Nu trebuie să fie vorba de vreo dependenţă. 284 00:17:13,049 --> 00:17:18,239 Alt lucru pe care-l facem e să transformăm orice e incert în certitudine. 285 00:17:18,239 --> 00:17:22,809 Religia a trecut de la „cred în soartă şi mister” la certitudine. 286 00:17:23,229 --> 00:17:26,189 „Eu am dreptate, tu nu! Să taci!” 287 00:17:26,869 --> 00:17:28,379 Atât. 288 00:17:29,259 --> 00:17:30,459 Certitudine. 289 00:17:30,949 --> 00:17:34,919 Cu cât ne temem mai mult, cu atât devenim mai vulnerabili şi ne temem şi mai mult. 290 00:17:34,919 --> 00:17:36,919 Aşa e politica în zilele noastre. 291 00:17:36,919 --> 00:17:41,489 Nu mai există discurs, nici conversaţie, ci doar învinovăţiri. 292 00:17:41,489 --> 00:17:45,189 Ştiţi cum e descrisă învinovăţirea în cercetare? 293 00:17:45,189 --> 00:17:48,729 Un mod de a scăpa de durere şi disconfort. 294 00:17:51,229 --> 00:17:52,450 Perfecţionăm. 295 00:17:52,450 --> 00:17:56,910 Dacă e cineva care vrea să-i arate viața așa, eu sunt aia. 296 00:17:56,910 --> 00:17:58,040 Dar nu merge, 297 00:17:58,040 --> 00:18:01,950 pentru că ne luăm grăsimea de pe fund şi ne-o punem în obraji. 298 00:18:01,950 --> 00:18:05,260 (Râsete) 299 00:18:06,330 --> 00:18:10,400 Sper că peste 100 de ani oamenii se vor „minuna” de asta! 300 00:18:10,400 --> 00:18:12,140 (Râsete) 301 00:18:12,920 --> 00:18:15,560 Cel mai periculos e că ne perfecţionăm copiii. 302 00:18:15,560 --> 00:18:19,270 Iată cum îi vedem pe copii: 303 00:18:19,270 --> 00:18:22,080 sunt perfect pregătiţi de luptă când vin pe lume. 304 00:18:22,080 --> 00:18:24,780 Când ţinem în braţe bebeluşul 305 00:18:24,780 --> 00:18:28,860 rostul nostru nu e să ne minunăm „Cât de perfect e!” 306 00:18:28,860 --> 00:18:30,530 şi să-l păstrăm perfect: 307 00:18:30,530 --> 00:18:34,460 să fie în echipa de tenis până într-a 5-a şi admis la Yale până într-a 7-a. 308 00:18:34,460 --> 00:18:37,000 Nu asta avem de făcut, ci trebuie doar să-i spunem: 309 00:18:37,000 --> 00:18:43,790 „Eşti imperfect și pregătit de luptă, dar meriţi iubire şi apartenenţă.” 310 00:18:43,790 --> 00:18:45,420 Asta e treaba noastră. 311 00:18:45,420 --> 00:18:50,100 Cu o generaţie de copii crescuţi aşa, rezolvăm problemele observate azi. 312 00:18:51,040 --> 00:18:54,040 Ne prefacem 313 00:18:54,040 --> 00:18:57,920 că acţiunile noastre nu-i afectează pe ceilalţi. 314 00:18:57,920 --> 00:19:00,580 Așa facem în viaţa personală, așa facem și la muncă, 315 00:19:00,580 --> 00:19:05,430 fie că e sprijin financiar, accident petrolier sau revocare, 316 00:19:05,430 --> 00:19:09,380 ne prefacem că acţiunile noastre n-au impact major asupra altora. 317 00:19:10,660 --> 00:19:15,090 Aş spune companiilor: „Nu ne-am născut ieri. 318 00:19:15,090 --> 00:19:19,140 Vă cerem doar să fiţi sinceri şi realişti. 319 00:19:19,140 --> 00:19:23,750 Să spuneţi că vă pare rău şi că veţi drege situaţia.” 320 00:19:24,740 --> 00:19:27,520 Există şi un alt mod de viaţă, şi cu asta închei. 321 00:19:27,520 --> 00:19:32,380 Am descoperit că trebuie să ne lăsăm văzuţi în totalitate, 322 00:19:32,380 --> 00:19:35,340 să ne arătăm vulnerabilităţile. 323 00:19:36,130 --> 00:19:40,550 Să iubim din suflet, chiar dacă n-avem nicio garanţie. 324 00:19:40,550 --> 00:19:45,680 E foarte greu, şi v-o spun ca părinte că e îngrozitor de greu. 325 00:19:47,680 --> 00:19:52,020 Să exersăm recunoştinţa şi bucuria în acele momente oarecum terorizante 326 00:19:52,020 --> 00:19:54,690 când ne surprindem: „Pot să te iubesc atât de mult?” 327 00:19:54,690 --> 00:19:58,440 „Pot să cred în asta cu atâta pasiune?” „Pot să fiu neînfricat cu asta?” 328 00:19:58,440 --> 00:20:01,660 Doar să ne oprim şi, în loc să ne așteptăm la catastrofe, 329 00:20:01,660 --> 00:20:04,070 să ne spunem: „Sunt doar profund recunoscător, 330 00:20:04,070 --> 00:20:08,060 pentru că a fi atât de vulnerabil înseamnă a trăi.” 331 00:20:08,060 --> 00:20:13,300 La urmă şi poate cel mai important, e să fim convinşi că suntem suficienţi. 332 00:20:13,930 --> 00:20:20,060 Când acţionăm cu acest crez – „Sunt destul” – 333 00:20:20,060 --> 00:20:24,080 încetăm să ţipăm şi începem să ascultăm. 334 00:20:24,080 --> 00:20:28,450 Suntem mai buni şi mai blânzi cu cei din jur şi cu noi înşine. 335 00:20:29,300 --> 00:20:31,210 Asta a fost tot. Mulţumesc. 336 00:20:31,210 --> 00:20:33,120 (Aplauze)