WEBVTT

00:00:01.458 --> 00:00:05.830
Vă puteți imagina: 
sunteți într-un bar sau o discotecă,

00:00:05.866 --> 00:00:08.326
începeți să purtați o conversație,

00:00:08.351 --> 00:00:11.262
iar ulterior se ajunge la întrebarea:
„Și unde lucrezi?"

00:00:12.294 --> 00:00:16.942
Crezând că slujba ta e interesantă, spui:
„Sunt matematician."

00:00:16.967 --> 00:00:18.985
(Râsete)

00:00:19.550 --> 00:00:23.155
Pe parcursul conversației 
se va ajunge inevitabil

00:00:23.190 --> 00:00:25.560
la un moment dat
la una dintre aceste 2 formulări:

00:00:25.595 --> 00:00:29.065
A) „Eram teribil la matematică,
dar nu era vina mea

00:00:29.100 --> 00:00:32.274
profesorul era de fapt 
foarte slab." (Râsete)

00:00:32.309 --> 00:00:36.253
și B) „La ce servește 
practic matematica?" (Râsete)

00:00:36.288 --> 00:00:40.289
Mă voi referi la varianta B.
(Râsete)

00:00:40.324 --> 00:00:43.875
Când cineva vă întreabă
la ce servește matematica,

00:00:43.910 --> 00:00:47.770
nu e din interes pentru aplicațiile
științelor matematice,

00:00:47.805 --> 00:00:50.297
ci vă întreabă: 
„De ce am fost nevoit să învăț

00:00:50.322 --> 00:00:53.082
porcăria asta care nu mi-a folosit 
niciodată?" (Râsete)

00:00:53.107 --> 00:00:55.959
Asta e de fapt întrebarea.

00:00:55.994 --> 00:00:57.994
Înainte, când un matematician era întrebat

00:00:58.029 --> 00:01:01.914
la ce servește matematica,
matematicienii erau împărțiți în grupuri.

00:01:01.949 --> 00:01:07.989
54.51% dintre matematicieni 
adoptă o atitudine ofensivă,

00:01:08.024 --> 00:01:13.109
pe când 44,77% dintre aceștia,
adoptă o atitudine defensivă.

00:01:13.144 --> 00:01:16.788
Există și un rar procentaj de 0,8%,
în care mă includ și eu.

00:01:16.824 --> 00:01:18.845
Cine sunt cei care preferă ofensiva?

00:01:18.880 --> 00:01:21.966
Aceștia sunt matematicienii 
care vă spun că această întrebare

00:01:22.001 --> 00:01:26.197
nu are sens, fiindcă matematica
are deja un sens propriu,

00:01:26.232 --> 00:01:29.229
reprezentând un frumos edificiu
cu o logică deja stabilită,

00:01:29.264 --> 00:01:33.159
nefiind așadar nevoie să considerăm mereu 
posibilele sale aplicații.

00:01:33.194 --> 00:01:35.581
La ce servește poezia?
La ce servește dragostea?

00:01:35.606 --> 00:01:40.018
La ce servește însăși viața?
Ce fel de întrebare e asta? (Râsete)

00:01:40.053 --> 00:01:44.311
Hardy, spre exemplu, 
e un reprezentant al acestei ofensive.

00:01:44.346 --> 00:01:45.602
Cei din defensivă îți zic

00:01:45.637 --> 00:01:52.068
că deși nu-ți dai seama, dragule,
matematica e pretutindeni. (Râsete)

00:01:52.103 --> 00:01:57.993
Aceștia dau mereu ca exemplu
podurile și calculatoarele.

00:01:58.028 --> 00:02:02.079
Dacă nu cunoașteți matematica,
podul vi se va prăbuși. (Râsete)

00:02:02.114 --> 00:02:05.193
În realitate, calculatoarele 
se rezumă doar la matematică.

00:02:05.228 --> 00:02:08.008
Acum aceștia îți vor spune 
și că în spatele

00:02:08.043 --> 00:02:12.600
securității IT și al cardurilor de credit
se află numerele prime.

00:02:12.635 --> 00:02:16.989
Așa v-ar răspunde profesorul vostru 
de matematică dacă l-ați întreba.

00:02:17.024 --> 00:02:19.829
Face parte din defensivă.

00:02:19.864 --> 00:02:21.389
Bine, însă cine are dreptate?

00:02:21.424 --> 00:02:23.760
Cei ce zic că matematica 
nu deservește unui scop,

00:02:23.795 --> 00:02:25.799
sau cei ce spun că se află pretutindeni?

00:02:25.834 --> 00:02:28.330
În realitate, ambele grupuri au dreptate.

00:02:28.365 --> 00:02:32.475
Însă v-am spus că eu aparțin 
acelui rar 0,8% ce susține altceva, nu?

00:02:32.510 --> 00:02:36.329
Așadar, vă rog, întrebați-mă 
la ce servește matematica.

00:02:36.364 --> 00:02:39.698
(Publicul întreabă)

00:02:39.733 --> 00:02:47.145
Ok! 76,34% dintre voi au întrebat
pe când 23,41% au tăcut,

00:02:47.180 --> 00:02:51.635
iar 0,8% nu sunt sigur cu ce se ocupă.

00:02:51.670 --> 00:02:57.883
Dragă 76,31%, e adevărat că matematica
nu trebuie să servească la ceva,

00:02:57.918 --> 00:03:01.457
e adevărat că e un edificiu prețios,

00:03:01.482 --> 00:03:04.822
un edificiu logic, poate unul dintre 
cele mai mari eforturi colective

00:03:04.847 --> 00:03:07.303
efectuate de ființele omenești
de-a lungul istoriei.

00:03:07.338 --> 00:03:11.165
De asemenea, e adevărat că acolo 
unde oamenii de știință și tehnicienii

00:03:11.200 --> 00:03:16.061
caută teorii matematice
sau modele care să le permită să avanseze,

00:03:16.096 --> 00:03:19.887
acestea se regăsesc
în edificiul matematicii.

00:03:19.922 --> 00:03:23.390
E adevărat că trebuie 
să pătrundem mai adânc,

00:03:23.415 --> 00:03:25.095
să vedem ce e în spatele științei.

00:03:25.120 --> 00:03:29.288
Știința funcționează prin intuiție
și creativitate, iar matematica

00:03:29.323 --> 00:03:32.772
reprimă atât intuiția
cât și creativitatea.

00:03:32.807 --> 00:03:37.415
Majoritatea sunt surprinși
să afle că dacă cineva ar lua

00:03:37.450 --> 00:03:42.657
o bucată obișnuită de hârtie de 0,1 mm,

00:03:42.692 --> 00:03:46.075
îndeajuns de mare,
și ar plia-o de 50 de ori,

00:03:46.110 --> 00:03:52.395
grosimea acestui lot ar ocupa
întreaga distanță de la Pământ la soare.

00:03:52.430 --> 00:03:57.196
Intuiția vă zice: „E imposibil."
Faceți calculele și veți vedea că așa e.

00:03:57.231 --> 00:03:58.845
La asta servește matematica.

00:03:58.880 --> 00:04:03.067
Știința are sens doar fiindcă ne face

00:04:03.102 --> 00:04:06.788
să înțelegem mai ușor
această lume minunată în care trăim.

00:04:06.823 --> 00:04:09.816
Și fiindcă ne ajută să depășim obstacolele

00:04:09.841 --> 00:04:11.799
acestei dureroase lumi în care trăim.

00:04:11.834 --> 00:04:15.235
Există științe 
care au o aplicație palpabilă.

00:04:15.260 --> 00:04:17.003
Spre exemplu, oncologia.

00:04:17.038 --> 00:04:20.495
Și există altele pe care le privim 
doar de departe, uneori cu invidie,

00:04:20.530 --> 00:04:23.044
dar știind că noi le suntem sprijinul.

00:04:23.079 --> 00:04:25.657
Toate aceste științe de bază
oferă sprijin,

00:04:25.682 --> 00:04:27.395
printre care și matematica.

00:04:28.268 --> 00:04:31.726
Rigoarea matematică e cea 
care definește științele.

00:04:31.761 --> 00:04:36.572
Ele dispun de această rigoare,
fiindcă rezultatele sale sunt eterne.

00:04:36.607 --> 00:04:39.037
Cu siguranță vi s-a spus 
vreodată până acum,

00:04:39.072 --> 00:04:42.478
că un diamant e pentru totdeauna. 
Nu-i așa?

00:04:42.513 --> 00:04:45.892
Depinde de ce înțelegeți prin „totdeauna".

00:04:45.927 --> 00:04:49.569
O teoremă, însă, va fi pentru totdeauna.
(Râsete)

00:04:49.604 --> 00:04:53.116
Teorema lui Pitagora
înca are aplicație practică,

00:04:53.151 --> 00:04:56.221
chiar dacă Pitagora nu mai e în viață.
V-o spun eu. (Râsete)

00:04:56.256 --> 00:04:59.876
Chiar dacă lumea s-ar sfârși, 
teorema ar continua să fie adevărată.

00:04:59.911 --> 00:05:05.508
Acolo unde se unesc două catete 
cu o ipotenuză bună (Râsete)

00:05:05.543 --> 00:05:08.819
teorema lui Pitagora 
va funcționa cu siguranță.

00:05:08.843 --> 00:05:15.336
(Aplauze)

00:05:15.361 --> 00:05:18.997
Noi matematicienii ne dedicăm 
formulării acestor teoreme,

00:05:19.032 --> 00:05:22.908
incontestabile și eterne. 
Însă nu e mereu ușor să știi

00:05:22.943 --> 00:05:26.205
ce e un adevăr universal, o teoremă
sau doar o simplă presupunere.

00:05:26.240 --> 00:05:29.834
Avem nevoie de o demonstrație.

00:05:29.869 --> 00:05:35.949
De exemplu: să ne imaginăm
că avem un câmp mare, enorm, infinit.

00:05:35.984 --> 00:05:39.702
Vreau să-l acopar cu piese 
de dimensiuni egale, fără a lăsa goluri.

00:05:39.737 --> 00:05:41.836
Aș putea folosi pătrate, nu?

00:05:41.871 --> 00:05:46.542
Sau aș putea folosi triunghiuri.
Cercuri nu, fiindcă ar lăsă goluri.

00:05:46.577 --> 00:05:48.969
Care piesă e cea mai potrivită?

00:05:49.004 --> 00:05:53.067
Cea a cărei margine e cea mai mică
pentru a acoperi aceeași suprafață.

00:05:53.102 --> 00:05:58.056
În anul 300, Pappus din Alexandria spunea
că hexagoanele ar fi cele mai potrivite,

00:05:58.091 --> 00:06:01.469
precum cele făcute de către albine.
Însă nu a demonstrat asta!

00:06:01.494 --> 00:06:04.538
El a spus: „Dați-mi niște hexagoane,
și haideți să încercăm!"

00:06:04.573 --> 00:06:08.288
Nu a demonstrat acest lucru,
deci a rămas doar o presupunere.

00:06:08.323 --> 00:06:12.394
După cum știți, lumea a fost împărțită
între susținători și critici ai lui Pappus

00:06:12.429 --> 00:06:18.195
până când 1700 de ani mai târziu,

00:06:18.230 --> 00:06:24.212
în 1999, Thomas Hales 
a demonstrat că Pappus

00:06:24.247 --> 00:06:28.276
și albinele avuseseră dreptate 
și că hexagoanele erau cele mai bune.

00:06:28.301 --> 00:06:30.871
Acest lucru a devenit teorema 
„fagurelui de miere",

00:06:30.896 --> 00:06:33.140
ce va rămâne valabilă mereu,

00:06:33.165 --> 00:06:35.020
chiar mai mult decât orice diamant.

00:06:35.045 --> 00:06:36.195
(Râsete)

00:06:36.220 --> 00:06:38.683
Dar ce se întâmplă 
în spațiul tridimensional?

00:06:38.718 --> 00:06:44.352
Dacă vreau să acopăr spațiul
cu piese egale, fără a lăsa goluri,

00:06:44.387 --> 00:06:45.998
pot folosi cuburi, nu?

00:06:46.033 --> 00:06:50.019
Sfere nu, fiindcă lasă mici goluri.
(Râsete)

00:06:50.054 --> 00:06:52.587
Care e cea mai potrivită piesă 
pe care o pot folosi?

00:06:52.622 --> 00:06:57.562
Lord Kelvin, cel după care sunt numite 
gradele Kelvin, spunea

00:06:57.597 --> 00:07:05.139
că cel mai potrivit ar fi
un octaedru trunchiat. (Râsete)

00:07:05.174 --> 00:07:16.069
și după cum știți (Râsete)
E cel de aici! (Aplauze)

00:07:16.104 --> 00:07:20.610
Să vedem, cine nu are 
un octaedru trunchiat în casă?

00:07:20.635 --> 00:07:23.720
Chiar dacă e de plastic.
Adu octaedrul trunchiat, avem musafiri.

00:07:23.745 --> 00:07:28.243
Toată lumea are unul! (Râsete)
Dar Kelvin nu a demonstrat asta.

00:07:28.278 --> 00:07:32.670
Și Kelvin a făcut așadar
doar o presupunere.

00:07:32.705 --> 00:07:37.427
Iar lumea, după cum știti,
s-a împărțit între susținători și critici.

00:07:37.452 --> 00:07:39.203
(Râsete)

00:07:39.228 --> 00:07:45.823
Până când, după aproape 100 de ani,

00:07:45.859 --> 00:07:50.672
cineva a descoperit o structură mai bună.

00:07:50.707 --> 00:07:55.626
Weaire și Phelan au descoperit

00:07:55.661 --> 00:08:01.714
(Râsete) această structură
căreia i-au dat originalul nume de

00:08:01.749 --> 00:08:05.732
structura lui Weaire și Phelan. (Râsete)

00:08:05.768 --> 00:08:08.112
Pare un lucru straniu, dar nu e rar,

00:08:08.137 --> 00:08:10.016
acesta poate fi găsit chiar în natură.

00:08:10.041 --> 00:08:14.399
E interesant că datorită proprietăților
ei geometrice, această structură

00:08:14.434 --> 00:08:18.012
a fost folosită la construcția
bazinului de înot

00:08:18.047 --> 00:08:20.824
din cadrul Jocurilor Olimpice de la Pekin.

00:08:20.859 --> 00:08:24.089
Atunci Michael Phelps
a câștigat 8 medalii de aur,

00:08:24.124 --> 00:08:26.645
devenind cel mai bun înotător 
al tuturor timpurilor.

00:08:26.680 --> 00:08:30.036
Cel puțin până când apare 
altcineva mult mai bun, nu?

00:08:30.071 --> 00:08:32.666
La fel și cu structura 
lui Weaire și Phelan,

00:08:32.701 --> 00:08:35.473
e cea mai bună până când apare o alta.

00:08:35.508 --> 00:08:39.645
Dar atenție, se poate ca

00:08:39.680 --> 00:08:44.775
peste 100 de ani, sau chiar 1700,

00:08:44.810 --> 00:08:50.603
cineva să demonstreze că această piesă
este cea mai potrivită.

00:08:50.638 --> 00:08:54.898
Iar atunci acest lucru va deveni
o teoremă, un adevăr absolut.

00:08:54.933 --> 00:08:56.599
Mai durabil decât orice diamant.

00:08:58.469 --> 00:09:05.463
Așadar iată, dacă doriți să spuneți cuiva
că-l veți iubi o veșnicie

00:09:05.488 --> 00:09:06.638
(Râsete)

00:09:06.663 --> 00:09:09.289
le puteți dărui un diamant,
dar dacă doriți să spuneți

00:09:09.324 --> 00:09:13.619
că-l veți iubi mai mult de-o veșnicie,
dăruiți-le o teoremă!

00:09:13.644 --> 00:09:14.794
(Râsete)

00:09:14.819 --> 00:09:20.126
Asta dacă într-adevăr vreți să demonstrați

00:09:20.161 --> 00:09:23.105
că iubirea voastră e mai mult 
decât o presupunere.

00:09:23.140 --> 00:09:26.963
(Aplauze)