1
00:00:01,458 --> 00:00:05,830
Vă puteți imagina: 
sunteți într-un bar sau o discotecă,

2
00:00:05,866 --> 00:00:08,326
începeți să purtați o conversație,

3
00:00:08,351 --> 00:00:11,262
iar ulterior se ajunge la întrebarea:
„Și unde lucrezi?"

4
00:00:12,294 --> 00:00:16,942
Crezând că slujba ta e interesantă, spui:
„Sunt matematician."

5
00:00:16,967 --> 00:00:18,985
(Râsete)

6
00:00:19,550 --> 00:00:23,155
Pe parcursul conversației 
se va ajunge inevitabil

7
00:00:23,190 --> 00:00:25,560
la un moment dat
la una dintre aceste 2 formulări:

8
00:00:25,595 --> 00:00:29,065
A) „Eram teribil la matematică,
dar nu era vina mea

9
00:00:29,100 --> 00:00:32,274
profesorul era de fapt 
foarte slab." (Râsete)

10
00:00:32,309 --> 00:00:36,253
și B) „La ce servește 
practic matematica?" (Râsete)

11
00:00:36,288 --> 00:00:40,289
Mă voi referi la varianta B.
(Râsete)

12
00:00:40,324 --> 00:00:43,875
Când cineva vă întreabă
la ce servește matematica,

13
00:00:43,910 --> 00:00:47,770
nu e din interes pentru aplicațiile
științelor matematice,

14
00:00:47,805 --> 00:00:50,297
ci vă întreabă: 
„De ce am fost nevoit să învăț

15
00:00:50,322 --> 00:00:53,082
porcăria asta care nu mi-a folosit 
niciodată?" (Râsete)

16
00:00:53,107 --> 00:00:55,959
Asta e de fapt întrebarea.

17
00:00:55,994 --> 00:00:57,994
Înainte, când un matematician era întrebat

18
00:00:58,029 --> 00:01:01,914
la ce servește matematica,
matematicienii erau împărțiți în grupuri.

19
00:01:01,949 --> 00:01:07,989
54.51% dintre matematicieni 
adoptă o atitudine ofensivă,

20
00:01:08,024 --> 00:01:13,109
pe când 44,77% dintre aceștia,
adoptă o atitudine defensivă.

21
00:01:13,144 --> 00:01:16,788
Există și un rar procentaj de 0,8%,
în care mă includ și eu.

22
00:01:16,824 --> 00:01:18,845
Cine sunt cei care preferă ofensiva?

23
00:01:18,880 --> 00:01:21,966
Aceștia sunt matematicienii 
care vă spun că această întrebare

24
00:01:22,001 --> 00:01:26,197
nu are sens, fiindcă matematica
are deja un sens propriu,

25
00:01:26,232 --> 00:01:29,229
reprezentând un frumos edificiu
cu o logică deja stabilită,

26
00:01:29,264 --> 00:01:33,159
nefiind așadar nevoie să considerăm mereu 
posibilele sale aplicații.

27
00:01:33,194 --> 00:01:35,581
La ce servește poezia?
La ce servește dragostea?

28
00:01:35,606 --> 00:01:40,018
La ce servește însăși viața?
Ce fel de întrebare e asta? (Râsete)

29
00:01:40,053 --> 00:01:44,311
Hardy, spre exemplu, 
e un reprezentant al acestei ofensive.

30
00:01:44,346 --> 00:01:45,602
Cei din defensivă îți zic

31
00:01:45,637 --> 00:01:52,068
că deși nu-ți dai seama, dragule,
matematica e pretutindeni. (Râsete)

32
00:01:52,103 --> 00:01:57,993
Aceștia dau mereu ca exemplu
podurile și calculatoarele.

33
00:01:58,028 --> 00:02:02,079
Dacă nu cunoașteți matematica,
podul vi se va prăbuși. (Râsete)

34
00:02:02,114 --> 00:02:05,193
În realitate, calculatoarele 
se rezumă doar la matematică.

35
00:02:05,228 --> 00:02:08,008
Acum aceștia îți vor spune 
și că în spatele

36
00:02:08,043 --> 00:02:12,600
securității IT și al cardurilor de credit
se află numerele prime.

37
00:02:12,635 --> 00:02:16,989
Așa v-ar răspunde profesorul vostru 
de matematică dacă l-ați întreba.

38
00:02:17,024 --> 00:02:19,829
Face parte din defensivă.

39
00:02:19,864 --> 00:02:21,389
Bine, însă cine are dreptate?

40
00:02:21,424 --> 00:02:23,760
Cei ce zic că matematica 
nu deservește unui scop,

41
00:02:23,795 --> 00:02:25,799
sau cei ce spun că se află pretutindeni?

42
00:02:25,834 --> 00:02:28,330
În realitate, ambele grupuri au dreptate.

43
00:02:28,365 --> 00:02:32,475
Însă v-am spus că eu aparțin 
acelui rar 0,8% ce susține altceva, nu?

44
00:02:32,510 --> 00:02:36,329
Așadar, vă rog, întrebați-mă 
la ce servește matematica.

45
00:02:36,364 --> 00:02:39,698
(Publicul întreabă)

46
00:02:39,733 --> 00:02:47,145
Ok! 76,34% dintre voi au întrebat
pe când 23,41% au tăcut,

47
00:02:47,180 --> 00:02:51,635
iar 0,8% nu sunt sigur cu ce se ocupă.

48
00:02:51,670 --> 00:02:57,883
Dragă 76,31%, e adevărat că matematica
nu trebuie să servească la ceva,

49
00:02:57,918 --> 00:03:01,457
e adevărat că e un edificiu prețios,

50
00:03:01,482 --> 00:03:04,822
un edificiu logic, poate unul dintre 
cele mai mari eforturi colective

51
00:03:04,847 --> 00:03:07,303
efectuate de ființele omenești
de-a lungul istoriei.

52
00:03:07,338 --> 00:03:11,165
De asemenea, e adevărat că acolo 
unde oamenii de știință și tehnicienii

53
00:03:11,200 --> 00:03:16,061
caută teorii matematice
sau modele care să le permită să avanseze,

54
00:03:16,096 --> 00:03:19,887
acestea se regăsesc
în edificiul matematicii.

55
00:03:19,922 --> 00:03:23,390
E adevărat că trebuie 
să pătrundem mai adânc,

56
00:03:23,415 --> 00:03:25,095
să vedem ce e în spatele științei.

57
00:03:25,120 --> 00:03:29,288
Știința funcționează prin intuiție
și creativitate, iar matematica

58
00:03:29,323 --> 00:03:32,772
reprimă atât intuiția
cât și creativitatea.

59
00:03:32,807 --> 00:03:37,415
Majoritatea sunt surprinși
să afle că dacă cineva ar lua

60
00:03:37,450 --> 00:03:42,657
o bucată obișnuită de hârtie de 0,1 mm,

61
00:03:42,692 --> 00:03:46,075
îndeajuns de mare,
și ar plia-o de 50 de ori,

62
00:03:46,110 --> 00:03:52,395
grosimea acestui lot ar ocupa
întreaga distanță de la Pământ la soare.

63
00:03:52,430 --> 00:03:57,196
Intuiția vă zice: „E imposibil."
Faceți calculele și veți vedea că așa e.

64
00:03:57,231 --> 00:03:58,845
La asta servește matematica.

65
00:03:58,880 --> 00:04:03,067
Știința are sens doar fiindcă ne face

66
00:04:03,102 --> 00:04:06,788
să înțelegem mai ușor
această lume minunată în care trăim.

67
00:04:06,823 --> 00:04:09,816
Și fiindcă ne ajută să depășim obstacolele

68
00:04:09,841 --> 00:04:11,799
acestei dureroase lumi în care trăim.

69
00:04:11,834 --> 00:04:15,235
Există științe 
care au o aplicație palpabilă.

70
00:04:15,260 --> 00:04:17,003
Spre exemplu, oncologia.

71
00:04:17,038 --> 00:04:20,495
Și există altele pe care le privim 
doar de departe, uneori cu invidie,

72
00:04:20,530 --> 00:04:23,044
dar știind că noi le suntem sprijinul.

73
00:04:23,079 --> 00:04:25,657
Toate aceste științe de bază
oferă sprijin,

74
00:04:25,682 --> 00:04:27,395
printre care și matematica.

75
00:04:28,268 --> 00:04:31,726
Rigoarea matematică e cea 
care definește științele.

76
00:04:31,761 --> 00:04:36,572
Ele dispun de această rigoare,
fiindcă rezultatele sale sunt eterne.

77
00:04:36,607 --> 00:04:39,037
Cu siguranță vi s-a spus 
vreodată până acum,

78
00:04:39,072 --> 00:04:42,478
că un diamant e pentru totdeauna. 
Nu-i așa?

79
00:04:42,513 --> 00:04:45,892
Depinde de ce înțelegeți prin „totdeauna".

80
00:04:45,927 --> 00:04:49,569
O teoremă, însă, va fi pentru totdeauna.
(Râsete)

81
00:04:49,604 --> 00:04:53,116
Teorema lui Pitagora
înca are aplicație practică,

82
00:04:53,151 --> 00:04:56,221
chiar dacă Pitagora nu mai e în viață.
V-o spun eu. (Râsete)

83
00:04:56,256 --> 00:04:59,876
Chiar dacă lumea s-ar sfârși, 
teorema ar continua să fie adevărată.

84
00:04:59,911 --> 00:05:05,508
Acolo unde se unesc două catete 
cu o ipotenuză bună (Râsete)

85
00:05:05,543 --> 00:05:08,819
teorema lui Pitagora 
va funcționa cu siguranță.

86
00:05:08,843 --> 00:05:15,336
(Aplauze)

87
00:05:15,361 --> 00:05:18,997
Noi matematicienii ne dedicăm 
formulării acestor teoreme,

88
00:05:19,032 --> 00:05:22,908
incontestabile și eterne. 
Însă nu e mereu ușor să știi

89
00:05:22,943 --> 00:05:26,205
ce e un adevăr universal, o teoremă
sau doar o simplă presupunere.

90
00:05:26,240 --> 00:05:29,834
Avem nevoie de o demonstrație.

91
00:05:29,869 --> 00:05:35,949
De exemplu: să ne imaginăm
că avem un câmp mare, enorm, infinit.

92
00:05:35,984 --> 00:05:39,702
Vreau să-l acopar cu piese 
de dimensiuni egale, fără a lăsa goluri.

93
00:05:39,737 --> 00:05:41,836
Aș putea folosi pătrate, nu?

94
00:05:41,871 --> 00:05:46,542
Sau aș putea folosi triunghiuri.
Cercuri nu, fiindcă ar lăsă goluri.

95
00:05:46,577 --> 00:05:48,969
Care piesă e cea mai potrivită?

96
00:05:49,004 --> 00:05:53,067
Cea a cărei margine e cea mai mică
pentru a acoperi aceeași suprafață.

97
00:05:53,102 --> 00:05:58,056
În anul 300, Pappus din Alexandria spunea
că hexagoanele ar fi cele mai potrivite,

98
00:05:58,091 --> 00:06:01,469
precum cele făcute de către albine.
Însă nu a demonstrat asta!

99
00:06:01,494 --> 00:06:04,538
El a spus: „Dați-mi niște hexagoane,
și haideți să încercăm!"

100
00:06:04,573 --> 00:06:08,288
Nu a demonstrat acest lucru,
deci a rămas doar o presupunere.

101
00:06:08,323 --> 00:06:12,394
După cum știți, lumea a fost împărțită
între susținători și critici ai lui Pappus

102
00:06:12,429 --> 00:06:18,195
până când 1700 de ani mai târziu,

103
00:06:18,230 --> 00:06:24,212
în 1999, Thomas Hales 
a demonstrat că Pappus

104
00:06:24,247 --> 00:06:28,276
și albinele avuseseră dreptate 
și că hexagoanele erau cele mai bune.

105
00:06:28,301 --> 00:06:30,871
Acest lucru a devenit teorema 
„fagurelui de miere",

106
00:06:30,896 --> 00:06:33,140
ce va rămâne valabilă mereu,

107
00:06:33,165 --> 00:06:35,020
chiar mai mult decât orice diamant.

108
00:06:35,045 --> 00:06:36,195
(Râsete)

109
00:06:36,220 --> 00:06:38,683
Dar ce se întâmplă 
în spațiul tridimensional?

110
00:06:38,718 --> 00:06:44,352
Dacă vreau să acopăr spațiul
cu piese egale, fără a lăsa goluri,

111
00:06:44,387 --> 00:06:45,998
pot folosi cuburi, nu?

112
00:06:46,033 --> 00:06:50,019
Sfere nu, fiindcă lasă mici goluri.
(Râsete)

113
00:06:50,054 --> 00:06:52,587
Care e cea mai potrivită piesă 
pe care o pot folosi?

114
00:06:52,622 --> 00:06:57,562
Lord Kelvin, cel după care sunt numite 
gradele Kelvin, spunea

115
00:06:57,597 --> 00:07:05,139
că cel mai potrivit ar fi
un octaedru trunchiat. (Râsete)

116
00:07:05,174 --> 00:07:16,069
și după cum știți (Râsete)
E cel de aici! (Aplauze)

117
00:07:16,104 --> 00:07:20,610
Să vedem, cine nu are 
un octaedru trunchiat în casă?

118
00:07:20,635 --> 00:07:23,720
Chiar dacă e de plastic.
Adu octaedrul trunchiat, avem musafiri.

119
00:07:23,745 --> 00:07:28,243
Toată lumea are unul! (Râsete)
Dar Kelvin nu a demonstrat asta.

120
00:07:28,278 --> 00:07:32,670
Și Kelvin a făcut așadar
doar o presupunere.

121
00:07:32,705 --> 00:07:37,427
Iar lumea, după cum știti,
s-a împărțit între susținători și critici.

122
00:07:37,452 --> 00:07:39,203
(Râsete)

123
00:07:39,228 --> 00:07:45,823
Până când, după aproape 100 de ani,

124
00:07:45,859 --> 00:07:50,672
cineva a descoperit o structură mai bună.

125
00:07:50,707 --> 00:07:55,626
Weaire și Phelan au descoperit

126
00:07:55,661 --> 00:08:01,714
(Râsete) această structură
căreia i-au dat originalul nume de

127
00:08:01,749 --> 00:08:05,732
structura lui Weaire și Phelan. (Râsete)

128
00:08:05,768 --> 00:08:08,112
Pare un lucru straniu, dar nu e rar,

129
00:08:08,137 --> 00:08:10,016
acesta poate fi găsit chiar în natură.

130
00:08:10,041 --> 00:08:14,399
E interesant că datorită proprietăților
ei geometrice, această structură

131
00:08:14,434 --> 00:08:18,012
a fost folosită la construcția
bazinului de înot

132
00:08:18,047 --> 00:08:20,824
din cadrul Jocurilor Olimpice de la Pekin.

133
00:08:20,859 --> 00:08:24,089
Atunci Michael Phelps
a câștigat 8 medalii de aur,

134
00:08:24,124 --> 00:08:26,645
devenind cel mai bun înotător 
al tuturor timpurilor.

135
00:08:26,680 --> 00:08:30,036
Cel puțin până când apare 
altcineva mult mai bun, nu?

136
00:08:30,071 --> 00:08:32,666
La fel și cu structura 
lui Weaire și Phelan,

137
00:08:32,701 --> 00:08:35,473
e cea mai bună până când apare o alta.

138
00:08:35,508 --> 00:08:39,645
Dar atenție, se poate ca

139
00:08:39,680 --> 00:08:44,775
peste 100 de ani, sau chiar 1700,

140
00:08:44,810 --> 00:08:50,603
cineva să demonstreze că această piesă
este cea mai potrivită.

141
00:08:50,638 --> 00:08:54,898
Iar atunci acest lucru va deveni
o teoremă, un adevăr absolut.

142
00:08:54,933 --> 00:08:56,599
Mai durabil decât orice diamant.

143
00:08:58,469 --> 00:09:05,463
Așadar iată, dacă doriți să spuneți cuiva
că-l veți iubi o veșnicie

144
00:09:05,488 --> 00:09:06,638
(Râsete)

145
00:09:06,663 --> 00:09:09,289
le puteți dărui un diamant,
dar dacă doriți să spuneți

146
00:09:09,324 --> 00:09:13,619
că-l veți iubi mai mult de-o veșnicie,
dăruiți-le o teoremă!

147
00:09:13,644 --> 00:09:14,794
(Râsete)

148
00:09:14,819 --> 00:09:20,126
Asta dacă într-adevăr vreți să demonstrați

149
00:09:20,161 --> 00:09:23,105
că iubirea voastră e mai mult 
decât o presupunere.

150
00:09:23,140 --> 00:09:26,963
(Aplauze)