WEBVTT 00:00:02.000 --> 00:00:04.560 Vreau să îmi încep prezentarea cu două observații 00:00:04.560 --> 00:00:06.420 despre specia umană. 00:00:06.420 --> 00:00:09.740 Prima observație este ceva ce ați putea crede că e chiar evident, 00:00:09.740 --> 00:00:11.675 anume că specia noastră, Homo Sapiens, 00:00:11.675 --> 00:00:13.938 e foarte, foarte deșteaptă – 00:00:13.938 --> 00:00:15.487 adică, ridicol de deșteaptă – 00:00:15.487 --> 00:00:17.070 toți faceți lucruri 00:00:17.070 --> 00:00:20.000 pe care nicio altă specie de pe planetă nu le mai face. 00:00:20.000 --> 00:00:22.000 Și asta, bineînțeles, 00:00:22.000 --> 00:00:24.569 nu e probabil prima dată când v-ați dat seama de asta. 00:00:24.569 --> 00:00:27.897 Firește, pe lângă deșteptăciune, mai avem și extrem de mult orgoliu. 00:00:27.897 --> 00:00:30.580 Deci ne place să scoatem în evidență că suntem deștepți. 00:00:30.580 --> 00:00:32.660 Aș putea să apelez la orice om inteligent 00:00:32.660 --> 00:00:34.430 de la Shakespeare la Stephen Colbert 00:00:34.430 --> 00:00:35.640 pentru a sugera 00:00:35.640 --> 00:00:38.310 că suntem nobili în gândire și nelimitați în înzestrări 00:00:38.310 --> 00:00:40.980 și un pic mai minunați decât orice altceva de pe planetă 00:00:40.980 --> 00:00:43.000 când vorbim de creier. NOTE Paragraph 00:00:43.000 --> 00:00:46.070 Dar, bineînțeles, există o a doua observație despre specia umană 00:00:46.070 --> 00:00:47.985 pe care vreau să mă concentrez mai mult, 00:00:47.985 --> 00:00:50.500 și aceasta e că chiar dacă suntem deștepți, 00:00:50.500 --> 00:00:52.390 câteodată unic de deștepți, 00:00:52.390 --> 00:00:55.460 putem să fim incredibil, incredibil de proști 00:00:55.460 --> 00:00:58.180 când vine vorba de unele aspecte ale luării deciziilor. 00:00:58.180 --> 00:01:00.000 Văd multe zâmbete în public. 00:01:00.000 --> 00:01:02.301 Stați liniștiți, nu voi da nume 00:01:02.301 --> 00:01:04.000 ca exemplu de greșeli. 00:01:04.000 --> 00:01:06.000 Dar bineînțeles, numai în ultimii doi ani 00:01:06.000 --> 00:01:09.230 am observat câteva exemple nemaiîntâlnite de prostie omenească. 00:01:09.230 --> 00:01:12.000 Și am văzut cum uneltele pe care doar noi le facem 00:01:12.000 --> 00:01:14.314 ca să luăm resursele din mediul înconjurător 00:01:14.314 --> 00:01:16.000 ne explodează în față. 00:01:16.000 --> 00:01:18.880 Am urmărit piețele financiare pe care doar noi le creăm – 00:01:18.880 --> 00:01:21.380 aceste piețe care ar fi trebuit să fie inofensive – 00:01:21.380 --> 00:01:23.000 am văzut cum s-au prăbușit. NOTE Paragraph 00:01:23.000 --> 00:01:25.000 Dar ambele exemple rușinoase, 00:01:25.000 --> 00:01:28.000 nu evidențiază ce este cel mai rușinos 00:01:28.000 --> 00:01:30.000 despre greșelile pe care le fac oamenii, 00:01:30.000 --> 00:01:33.000 și anume că ne-ar plăcea să credem că greșelile noastre 00:01:33.000 --> 00:01:35.000 sunt doar din cauza câtorva „mere stricate” 00:01:35.000 --> 00:01:38.000 sau a două-trei decizii demne de cascadorii râsului. 00:01:38.000 --> 00:01:41.000 Dar se pare că sociologii află 00:01:41.000 --> 00:01:44.000 cei mai mulți dintre noi, puși în anumite contexte, 00:01:44.000 --> 00:01:47.000 vom face anumite greșeli. 00:01:47.000 --> 00:01:49.000 Erorile pe care le facem sunt predictibile. 00:01:49.000 --> 00:01:51.000 Le facem iar și iar. 00:01:51.000 --> 00:01:53.510 Și chiar sunt imune la o mulțime de dovezi. 00:01:53.510 --> 00:01:55.000 Când primim reacții negative, 00:01:55.000 --> 00:01:58.000 tot avem tendința de a face aceleași greșeli, 00:01:58.000 --> 00:02:00.180 data viitoare când suntem în același context. 00:02:00.180 --> 00:02:02.480 Și asta a fost o adevărată problemă pentru mine, 00:02:02.480 --> 00:02:04.570 în calitate de cercetător al naturii umane. 00:02:04.570 --> 00:02:06.600 Lucrul de care sunt cel mai curioasă 00:02:06.600 --> 00:02:09.000 e cum poate o specie așa inteligentă ca a noastră 00:02:09.000 --> 00:02:11.000 să facă greșeli atât de grave 00:02:11.000 --> 00:02:13.000 și atât de consecvente tot timpul? NOTE Paragraph 00:02:13.000 --> 00:02:16.240 Suntem cei mai deștepți, de ce nu putem să rezolvăm problema asta? 00:02:16.240 --> 00:02:19.000 Într-un fel, de unde apar greșelile noastre? 00:02:19.000 --> 00:02:22.390 Și după ce m-am gândit puțin la asta, am venit cu câteva posibilități. 00:02:22.390 --> 00:02:25.000 O posibilitate e că de fapt nu e vina noastră. 00:02:25.000 --> 00:02:27.000 Pentru că suntem o specie isteață, 00:02:27.000 --> 00:02:29.000 putem să creăm tot felul de medii 00:02:29.000 --> 00:02:31.000 care sunt extrem de complicate, 00:02:31.000 --> 00:02:34.000 uneori prea complicate ca să le înțelegem, 00:02:34.000 --> 00:02:36.000 cu toate că noi le-am creat. 00:02:36.000 --> 00:02:38.420 Facem piețe financiare care sunt super complexe. 00:02:38.420 --> 00:02:41.000 Facem credite ipotecare cu care nu ne descurcăm. 00:02:41.000 --> 00:02:44.270 Și, bineînțeles, dacă suntem puși în medii în care nu ne descurcăm, 00:02:44.270 --> 00:02:48.000 într-un fel e logic dacă greșim unele lucruri. 00:02:48.000 --> 00:02:50.650 Dacă ar fi fost așa, am fi avut o soluție foarte simplă 00:02:50.650 --> 00:02:52.000 la problema erorii umane. 00:02:52.000 --> 00:02:54.000 Am fi spus, bine, hai să descoperim 00:02:54.000 --> 00:02:56.360 tipurile de tehnologii cu care nu ne descurcăm, 00:02:56.360 --> 00:02:58.000 mediile care sunt dăunătoare – 00:02:58.000 --> 00:03:00.250 scăpăm de astea, proiectăm lucrurile mai bine, 00:03:00.250 --> 00:03:02.000 și vom fi specia aceea nobilă 00:03:02.000 --> 00:03:04.000 care ne așteptăm să fim. NOTE Paragraph 00:03:04.000 --> 00:03:07.306 Dar mai e o posibilitate care mi se pare un pic mai îngrijorătoare: 00:03:07.306 --> 00:03:10.000 poate nu mediile sunt stricate. 00:03:10.000 --> 00:03:13.000 Poate chiar noi suntem construiți prost. 00:03:13.000 --> 00:03:15.000 Asta e o idee care mi-a venit 00:03:15.000 --> 00:03:18.420 când am văzut felul în care sociologii au învățat despre erorile umane. 00:03:18.420 --> 00:03:21.000 Și ce vedem e că oamenii continuă să facă greșeli 00:03:21.000 --> 00:03:24.000 în exact același fel, la nesfârșit. 00:03:24.000 --> 00:03:26.000 Pare că am suntem construiți 00:03:26.000 --> 00:03:28.000 să facem greșeli într-un anumit mod. 00:03:28.000 --> 00:03:31.000 Aceasta e o posibilitate pentru care îmi fac mai multe griji, 00:03:31.000 --> 00:03:33.310 pentru că, dacă noi suntem cei cu probleme, 00:03:33.310 --> 00:03:35.520 nu e clar ce facem ca să le rezolvăm. 00:03:35.520 --> 00:03:38.650 S-ar putea să trebuiască să acceptăm că suntem înclinați să greșim 00:03:38.650 --> 00:03:41.240 și să încercăm să proiectăm lucruri care să evite asta. NOTE Paragraph 00:03:41.240 --> 00:03:44.110 Asta e întrebarea la care am vrut să ajung cu studenții mei. 00:03:44.110 --> 00:03:46.640 Cum facem diferența dintre posibilitatea unu și doi? 00:03:46.640 --> 00:03:48.000 Avem nevoie de o populație 00:03:48.000 --> 00:03:50.580 care e în principiu deșteaptă, poate lua multe decizii, 00:03:50.580 --> 00:03:53.133 dar nu are acces la niciun sistem pe care îl avem noi, 00:03:53.133 --> 00:03:55.510 oricare dintre lucrurile care ne-ar putea strica – 00:03:55.510 --> 00:03:57.040 fără tehnologie umană, cultură, 00:03:57.040 --> 00:03:58.480 poate chiar nici limbaj uman. 00:03:58.480 --> 00:04:00.300 Și de aceea am apelat la acești tipi. 00:04:00.300 --> 00:04:03.000 Aceștia sunt indivizii cu care lucrez. E un capucin maro. 00:04:03.000 --> 00:04:05.000 Acestea sunt platiriene, 00:04:05.000 --> 00:04:07.190 ce înseamnă că s-au despărțit de ramura umană 00:04:07.190 --> 00:04:09.000 acum 35 milioane de ani. 00:04:09.000 --> 00:04:11.320 Înseamnă că stră, stră, stră – 00:04:11.320 --> 00:04:13.000 cu vreo cinci milioane de „stră” – 00:04:13.000 --> 00:04:15.970 străbunica voastră a fost probabil aceeași stră, stră, stră, 00:04:15.970 --> 00:04:17.920 străbunică, cu cinci milioane de „stră” 00:04:17.920 --> 00:04:19.330 ca a lui Holly, cea de aici. 00:04:19.330 --> 00:04:22.270 Puteți să vă consolați cu ideea că e o rudă foarte îndepărtată 00:04:22.270 --> 00:04:24.000 cu toate că evoluționistă. 00:04:24.000 --> 00:04:26.000 Totuși, vestea bună despre Holly 00:04:26.000 --> 00:04:28.820 e că nu are aceleași tehnologii pe care le avem noi. 00:04:28.820 --> 00:04:32.000 E isteață, e drăguță și o primată, 00:04:32.000 --> 00:04:34.710 dar îi lipsesc lucrurile care credem că ne dau peste cap. 00:04:34.710 --> 00:04:36.560 Așa că e subiectul perfect de testat. NOTE Paragraph 00:04:36.560 --> 00:04:39.120 Dacă am pune-o pe Holly în același context ca oamenii? 00:04:39.120 --> 00:04:41.000 Va face aceleași greșeli ca și noi? 00:04:41.000 --> 00:04:43.000 Va învăța din ele? 00:04:43.000 --> 00:04:45.000 Asta ne-am hotărât să facem. 00:04:45.000 --> 00:04:48.100 Eu și studenții mei ne-am entuziasmat foarte tare acum câțiva ani. 00:04:48.100 --> 00:04:50.210 Am zis, bine, să îi dăm probleme lui Holly, 00:04:50.210 --> 00:04:51.410 să vedem dacă greșește. 00:04:51.410 --> 00:04:54.000 Prima problemă e de unde să începem? 00:04:54.000 --> 00:04:56.580 Pentru că e minunat pentru noi, dar rău pentru oameni. 00:04:56.580 --> 00:04:58.530 Facem multe greșeli în diverse contexte. 00:04:58.530 --> 00:05:00.000 De unde să începem? 00:05:00.000 --> 00:05:03.240 Și pentru că am început asta la începutul crizei financiare, 00:05:03.240 --> 00:05:05.600 când prescrierile ipotecare erau pe prima pagină, 00:05:05.600 --> 00:05:07.000 am zis că poate ar trebui 00:05:07.000 --> 00:05:09.000 să începem în domeniul financiar. 00:05:09.000 --> 00:05:12.170 Poate ar trebui să analizăm la deciziile economice ale maimuțelor 00:05:12.170 --> 00:05:15.400 și să încercăm să vedem dacă fac aceleași greșeli ca noi. NOTE Paragraph 00:05:15.400 --> 00:05:17.649 Desigur, atunci am dat de a doua problemă – 00:05:17.649 --> 00:05:19.000 un pic mai metodologică – 00:05:19.000 --> 00:05:21.000 aceea că, poate voi nu știți, 00:05:21.000 --> 00:05:24.000 dar maimuțele nu folosesc bani. Știu, nu le-ați cunoscut. 00:05:24.000 --> 00:05:26.381 Dar de asta ele nu stau la coadă în spatele vostru 00:05:26.381 --> 00:05:29.000 la alimentară sau la bancomat – ele nu fac asta. 00:05:29.000 --> 00:05:32.000 Așa că aveam o mică problemă. 00:05:32.000 --> 00:05:34.000 Cum să le cerem bani maimuțelor 00:05:34.000 --> 00:05:36.000 dacă ele nu îi folosesc? 00:05:36.000 --> 00:05:38.000 Și am zis, poate ar trebui 00:05:38.000 --> 00:05:40.000 și să le învățăm să folosească banii. 00:05:40.000 --> 00:05:42.000 Și asta am și făcut. 00:05:42.000 --> 00:05:45.000 Ce vedeți aici e prima unitate monetară neomenească 00:05:45.000 --> 00:05:47.000 pe care o știu. 00:05:47.000 --> 00:05:49.550 Nu eram prea creativi când am început aceste studii, 00:05:49.550 --> 00:05:51.000 așa că l-am numit jeton. 00:05:51.000 --> 00:05:54.000 Dar asta e unitatea monetară învățată de maimuțele de la Yale 00:05:54.000 --> 00:05:56.000 să o folosească cu oamenii, 00:05:56.000 --> 00:05:59.000 și să cumpere diverse bucăți de mâncare. 00:05:59.000 --> 00:06:01.000 Nu pare mult – de fapt nici nu e mult. NOTE Paragraph 00:06:01.000 --> 00:06:03.940 La fel ca mulți dintre banii noștri, e doar o bucată de metal. 00:06:03.940 --> 00:06:06.640 După cum știți cei care ați luat acasă bani din excursii, 00:06:06.640 --> 00:06:08.610 odată ajuns acasă nu mai valorează nimic. 00:06:08.610 --> 00:06:10.500 Era inutil și pentru maimuțe la început 00:06:10.500 --> 00:06:12.520 înainte să își dea seama ce pot face cu el. 00:06:12.520 --> 00:06:14.780 Prima dată când le-am dat monede în cuști, 00:06:14.780 --> 00:06:16.450 le-au luat, s-au uitat la ele. 00:06:16.450 --> 00:06:18.000 Erau ca niște lucruri stranii. 00:06:18.000 --> 00:06:20.000 Dar destul de repede, maimuțele au înțeles 00:06:20.000 --> 00:06:22.000 că puteau să predea aceste jetoane 00:06:22.000 --> 00:06:25.000 diverșilor oameni din laborator în schimbul hranei. 00:06:25.000 --> 00:06:27.601 Și vedeți aici una dintre maimuțe, Mayday, făcând asta. 00:06:27.601 --> 00:06:31.750 În poza A și B e puțin curioasă de aceste lucruri, nu le cunoaște. 00:06:31.750 --> 00:06:34.000 Un experimentator uman stă cu mâna întinsă 00:06:34.000 --> 00:06:37.000 și Mayday își dă seama imediat că omul vrea jetonul. 00:06:37.000 --> 00:06:39.000 Dă jetonul și primește niște mâncare. 00:06:39.000 --> 00:06:41.690 Se pare că nu doar Mayday, ci toate maimuțele se pricep 00:06:41.690 --> 00:06:43.440 să schimbe jetoane. 00:06:43.440 --> 00:06:45.600 Acesta e un scurt video. 00:06:45.600 --> 00:06:48.359 Aici este Mayday. Va da un jeton în schimbul mâncării 00:06:48.359 --> 00:06:51.000 și va aștepta mulțumită să-și primească mâncarea. 00:06:51.000 --> 00:06:53.700 Aici e Feli. El e masculul alfa; e destul de mare. 00:06:53.700 --> 00:06:56.650 Dar și el așteaptă răbdător, își primește mâncarea și continuă. NOTE Paragraph 00:06:56.650 --> 00:06:58.368 Maimuțele sunt foarte pricepute. 00:06:58.368 --> 00:07:01.000 Sunt surprinzător de bune, fără prea mult antrenament. 00:07:01.000 --> 00:07:03.000 Le-am lăsat să-și dea seama singure. 00:07:03.000 --> 00:07:05.000 Întrebarea e: sunt la fel ca banii noștri? 00:07:05.000 --> 00:07:07.000 E o piață, 00:07:07.000 --> 00:07:09.000 sau am făcut un truc psihologic ciudat, 00:07:09.000 --> 00:07:11.000 convingând maimuțele să facă ceva, 00:07:11.000 --> 00:07:13.000 părând deștepte, fără să fie de fapt. 00:07:13.000 --> 00:07:16.000 Așa că am spus: ce ar face maimuțele în mod spontan 00:07:16.000 --> 00:07:19.300 dacă ar fi cu adevărat moneda lor, dacă i-ar folosi pe post de bani? 00:07:19.300 --> 00:07:21.000 V-ați putea să vi le imaginați 00:07:21.000 --> 00:07:23.000 făcând tot felul de lucruri inteligente 00:07:23.000 --> 00:07:26.370 pe care oamenii le fac atunci când tranzacționează bani între ei. 00:07:26.370 --> 00:07:29.000 Te-ai aștepta să înceapă să fie atente la preț, 00:07:29.000 --> 00:07:31.000 la cât de mult cumpără, 00:07:31.000 --> 00:07:34.000 să țină cumva minte câți bani au. 00:07:34.000 --> 00:07:36.000 Fac maimuțele ceva asemănător? NOTE Paragraph 00:07:36.000 --> 00:07:39.000 Și așa a apărut piața maimuțelor. 00:07:39.000 --> 00:07:40.770 Modul în care funcționează 00:07:40.770 --> 00:07:44.175 e că maimuțele trăiesc de obicei într-un fel de grădină zoologică mare. 00:07:44.175 --> 00:07:46.000 Când li se face dor de niște dulciuri, 00:07:46.000 --> 00:07:48.000 le-am lăsat o ușă deschisă 00:07:48.000 --> 00:07:50.150 spre o incintă unde puteau să intre în piață. 00:07:50.150 --> 00:07:52.000 După ce intrau în piață, 00:07:52.000 --> 00:07:55.470 era mult mai amuzantă pentru maimuțe decât majoritatea piețelor omenești 00:07:55.470 --> 00:07:57.000 pentru că după ce intră 00:07:57.000 --> 00:07:59.340 un om le dădea un portofel mare plin de jetoane 00:07:59.340 --> 00:08:01.340 ca să poată să facă comerț cu jetoanele 00:08:01.340 --> 00:08:03.200 cu unul dintre cei doi oameni de aici, 00:08:03.200 --> 00:08:05.000 doi potențiali comercianți 00:08:05.000 --> 00:08:07.000 de la care se putea cumpăra. 00:08:07.000 --> 00:08:09.290 Comercianții erau studenți din laboratorul meu. 00:08:09.290 --> 00:08:11.500 S-au îmbrăcat diferit; erau oameni diferiți. 00:08:11.500 --> 00:08:14.000 Și, de-a lungul timpului au făcut același lucru 00:08:14.000 --> 00:08:16.000 astfel încât maimuțele să poată învăța, 00:08:16.000 --> 00:08:19.260 cine ce vinde și la ce preț, cine era de încredere, cine nu. 00:08:19.260 --> 00:08:21.480 Și puteți vedea că fiecare experimentator 00:08:21.480 --> 00:08:24.000 ține de fapt o mică farfurie galbenă. 00:08:24.000 --> 00:08:26.680 Asta poate primi maimuța pentru un singur jeton. 00:08:26.680 --> 00:08:28.100 Deci totul costă un jeton, 00:08:28.100 --> 00:08:30.970 dar câteodată unele jetoanele cumpără mai mult decât altele, 00:08:30.970 --> 00:08:32.520 mai mulți struguri decât altele. NOTE Paragraph 00:08:32.520 --> 00:08:35.000 Vă voi arăta un video despre cum arata această piață. 00:08:35.000 --> 00:08:38.368 Au găuri în gem la nivelul lor, deoarece maimuțele sunt mai scunde. 00:08:38.368 --> 00:08:39.750 Aici este Honey. 00:08:39.750 --> 00:08:42.220 Așteaptă să se deschidă piața, e puțin nerăbdătoare. 00:08:42.220 --> 00:08:45.580 Deodată, se deschide piața. Alegerea ei: un strugure sau doi struguri. 00:08:45.580 --> 00:08:47.630 Honey e un foarte bun economist de piață, 00:08:47.630 --> 00:08:50.000 îl alege pe cel ce oferă mai mult. 00:08:50.000 --> 00:08:53.190 I-ar putea învăța pe consultanții noștri financiari câteva lucruri. 00:08:53.190 --> 00:08:54.440 Și nu doar Honey, 00:08:54.440 --> 00:08:57.000 majoritatea maimuțelor au ales oferta ce mai bună. 00:08:57.000 --> 00:08:59.360 și cu mâncarea cea mai bună. 00:08:59.360 --> 00:09:02.260 Când am introdus vânzările, maimuțele le-au acordat atenție. 00:09:02.260 --> 00:09:05.000 Chiar le păsa de jetonul lor. 00:09:05.000 --> 00:09:08.590 Cel mai surprinzător lucru a fost că atunci când am colaborat cu economiști 00:09:08.590 --> 00:09:11.460 pentru a analiza datele maimuțelor cu instrumente economice, 00:09:11.460 --> 00:09:14.384 s-au cam potrivit, nu doar calitativ, 00:09:14.384 --> 00:09:16.302 dar și cantitativ cu ce i-am văzut 00:09:16.302 --> 00:09:18.000 pe oameni făcând pe piața reală. 00:09:18.000 --> 00:09:20.670 Atât de mult încât dacă ai fi văzut numerele maimuțelor, 00:09:20.670 --> 00:09:23.995 nu ți-ai fi dat seama dacă sunt ale maimuțelor sau ale unor oamenilor. NOTE Paragraph 00:09:23.995 --> 00:09:25.000 Și am crezut 00:09:25.000 --> 00:09:27.000 că am introdus ceva 00:09:27.000 --> 00:09:29.230 care, cel puțin pentru maimuțe și pentru noi, 00:09:29.230 --> 00:09:31.270 funcționează ca o valută financiară reală. 00:09:31.270 --> 00:09:34.000 Întrebarea e: și maimuțele greșesc în același mod ca noi? 00:09:34.000 --> 00:09:37.250 Deja văzusem în mod anecdotic niște semne că ar putea. 00:09:37.250 --> 00:09:39.770 Un lucru pe care nu l-am văzut pe piața maimuțelor 00:09:39.770 --> 00:09:41.470 a fost vreo dovadă de economisire, 00:09:41.470 --> 00:09:43.000 la fel ca specia noastră. 00:09:43.000 --> 00:09:45.670 Maimuțele au intrat pe piață, și-au cheltuit tot bugetul 00:09:45.670 --> 00:09:47.501 și apoi s-au întors. 00:09:47.501 --> 00:09:49.873 Celălalt lucru pe care l-am observat spontan, 00:09:49.873 --> 00:09:51.000 destul de jenant, 00:09:51.000 --> 00:09:53.000 e furtul spontan. 00:09:53.000 --> 00:09:56.000 Maimuțele furau jetoanele cu orice ocazie, 00:09:56.000 --> 00:09:58.000 între ele, câteodată de la noi, 00:09:58.000 --> 00:10:00.490 lucruri pe care nu le-am testat intenționat, 00:10:00.490 --> 00:10:02.480 dar pe care le-am observat spontan. NOTE Paragraph 00:10:02.480 --> 00:10:04.000 Ne-am spus: asta e rău. 00:10:04.000 --> 00:10:06.000 Putem vedea dacă maimuțele 00:10:06.000 --> 00:10:09.000 fac exact aceleași lucruri prostești ca oamenii? 00:10:09.000 --> 00:10:11.000 Una dintre posibilități era să lăsăm 00:10:11.000 --> 00:10:13.400 sistemul financiar al maimuțelor să funcționeze 00:10:13.400 --> 00:10:16.539 și să vedem dacă în câțiva ani ne cheamă să le plătim datoriile. 00:10:16.539 --> 00:10:19.130 Eram puțin nerăbdători, așa că am grăbit lucrurile. 00:10:19.130 --> 00:10:21.420 Am spus: hai să le dăm maimuțelor 00:10:21.420 --> 00:10:23.000 aceleași probleme 00:10:23.000 --> 00:10:25.170 la care oamenii tind să greșească 00:10:25.170 --> 00:10:27.370 în anumite tipuri de încercări economice, 00:10:27.370 --> 00:10:29.500 sau anumite tipuri de experimente economice. 00:10:29.500 --> 00:10:32.430 Din moment ce cel mai bun mod de a vedea cum greșesc oamenii 00:10:32.430 --> 00:10:34.000 e să facem asta chiar noi, 00:10:34.000 --> 00:10:36.000 vă voi oferi și vouă un mic experiment 00:10:36.000 --> 00:10:38.920 ca să vă vedem propriile intuiții financiare în acțiune. NOTE Paragraph 00:10:38.920 --> 00:10:42.000 Imaginați-vă că v-am dat fiecăruia 00:10:42.000 --> 00:10:45.357 o mie de dolari americani – deci 10 bancnote noi de o sută de dolari. 00:10:45.357 --> 00:10:47.000 Luați-i, puneți-i în buzunar 00:10:47.000 --> 00:10:49.420 și gândiți-vă o secundă ce ați face cu banii. 00:10:49.420 --> 00:10:51.460 Sunt ai voștri, puteți cumpăra ce vreți. 00:10:51.460 --> 00:10:53.000 Îi puteți donați, lua, etc. 00:10:53.000 --> 00:10:56.640 E minunat, dar aveți de făcut o alegere pentru a mai câștiga mai mulți bani. 00:10:56.640 --> 00:10:59.000 Aveți opțiunile: ori să riscați, 00:10:59.000 --> 00:11:01.370 caz în care voi arunca unul dintre aceste jetoane. 00:11:01.370 --> 00:11:03.740 Dacă este cap, mai primiți o mie de dolari. 00:11:03.740 --> 00:11:05.440 Dacă e pajură, nu primiți nimic. 00:11:05.440 --> 00:11:08.570 Deci aveți o șansă să câștigați mai mult, dar e destul de riscant. 00:11:08.570 --> 00:11:12.020 Cealaltă opțiune e o ofertă sigură. Cu siguranță o să primiți niște bani. 00:11:12.020 --> 00:11:13.253 O să vă dau 500 $. 00:11:13.253 --> 00:11:16.000 Puteți să-i băgați în portofel și să-i folosiți imediat. 00:11:16.000 --> 00:11:18.000 Observați care vă e intuiția. 00:11:18.000 --> 00:11:21.000 Cei mai mulți oameni merg pe opțiunea mai sigură. 00:11:21.000 --> 00:11:24.560 Cei mai mulți spun: „De ce să risc, dacă pot obține sigur 1.500 de dolari?” 00:11:24.560 --> 00:11:26.230 Pare un pariu bun. Asta voi face. 00:11:26.230 --> 00:11:28.000 Ați putea spune: „Nu-i irațional." 00:11:28.000 --> 00:11:30.320 Oamenii au o mică aversiune față de risc. Și ce? NOTE Paragraph 00:11:30.320 --> 00:11:34.000 Partea cu „și ce?” apare când ne gândim la aceeași problemă 00:11:34.000 --> 00:11:36.000 pusă un pic diferit. 00:11:36.000 --> 00:11:38.000 Acum imaginați-vă că v-aș da fiecăruia 00:11:38.000 --> 00:11:41.000 2.000 dolari – 20 de bancnote de o sută de dolari. 00:11:41.000 --> 00:11:43.460 Acum puteți cumpăra de două ori mai mult ca înainte. 00:11:43.460 --> 00:11:45.540 Gândiți-vă cum ar fi să-i aveți în portofel. 00:11:45.540 --> 00:11:47.650 Și acum vă pun să faceți o altă alegere. 00:11:47.650 --> 00:11:49.090 Dar acum e un pic mai rău. 00:11:49.090 --> 00:11:52.540 Acum o să alegeți cum să pierdeți banii, 00:11:52.540 --> 00:11:54.290 dar aveți aceleași opțiuni. 00:11:54.290 --> 00:11:56.310 Puteți să alegeți o pierdere riscantă: 00:11:56.310 --> 00:11:59.000 dau cu banul, dacă e cap, pierdeți mult, 00:11:59.000 --> 00:12:02.000 dacă e pajură, nu pierdeți nimic, rămâneți cu toată suma, 00:12:02.000 --> 00:12:05.570 sau puteți să jucați la sigur, ceea ce înseamnă că băgați mâna în buzunar 00:12:05.570 --> 00:12:08.710 și îmi dați cinci dintre bancnotele de 100 de dolari. NOTE Paragraph 00:12:08.710 --> 00:12:11.000 Și văd destule frunți încruntate aici. 00:12:11.000 --> 00:12:13.250 Deci probabil aveți aceeași intuiție 00:12:13.250 --> 00:12:15.000 ca subiecții testați în realitate: 00:12:15.000 --> 00:12:17.000 dacă li se prezintă aceste opțiuni, 00:12:17.000 --> 00:12:19.000 oamenii nu aleg să joace la sigur, 00:12:19.000 --> 00:12:21.000 ci tind să riște puțin. 00:12:21.000 --> 00:12:24.000 Motivul pentru care e irațional e că le-am dat oamenilor 00:12:24.000 --> 00:12:26.000 în ambele situații aceleași opțiuni. 00:12:26.000 --> 00:12:29.000 E o șansă din două pentru 1.000 sau 2.000, 00:12:29.000 --> 00:12:31.000 sau doar 1.500$ în mod sigur. 00:12:31.000 --> 00:12:34.000 Dar intuiția oamenilor despre cât risc să își asume 00:12:34.000 --> 00:12:36.395 variază în funcție de unde au început. NOTE Paragraph 00:12:36.395 --> 00:12:38.000 Deci ce se întâmplă? 00:12:38.000 --> 00:12:40.220 Am observat că acesta pare să fie rezultatul 00:12:40.220 --> 00:12:43.379 a cel puțin două prejudecăți pe care le avem la nivel psihologic. 00:12:43.379 --> 00:12:46.680 Una este că ne e foarte greu să gândim în termeni absoluți. 00:12:46.680 --> 00:12:48.990 Trebuie să faci un efort ca să îți dai seama: 00:12:48.990 --> 00:12:50.403 o opțiune e o mie, 2.000; 00:12:50.403 --> 00:12:52.000 alta este 1.500. 00:12:52.000 --> 00:12:55.470 În schimb, ne pare foarte ușor să gândim în termeni relativi 00:12:55.470 --> 00:12:58.000 pe măsură ce opțiunile se schimbă. 00:12:58.000 --> 00:13:01.314 Și ne gândim: „Voi primi mai mult sa mai puțin.” 00:13:01.314 --> 00:13:03.450 Toate acestea sunt bune, cu excepția faptului 00:13:03.450 --> 00:13:05.320 că schimbările în diverse direcții 00:13:05.320 --> 00:13:07.470 chiar afectează dacă gândim sau nu 00:13:07.470 --> 00:13:09.190 că opțiunile sunt bune sau nu. 00:13:09.190 --> 00:13:11.350 Și asta ne duce la cea de-a doua prejudecată, 00:13:11.350 --> 00:13:13.690 pe care economiștii au numit-o frica de pierdere. NOTE Paragraph 00:13:13.690 --> 00:13:16.221 Ideea e că urâm când lucrurile ajung la nivelul roșu. 00:13:16.221 --> 00:13:18.730 Nu ne place deloc când trebuie să pierdem niște bani. 00:13:18.730 --> 00:13:20.602 Și asta înseamnă că uneori ne vom 00:13:20.602 --> 00:13:22.470 schimba preferințele ca să evităm asta. 00:13:22.470 --> 00:13:24.270 Ce ați văzut în scenariul precedent 00:13:24.270 --> 00:13:25.830 e că subiecții riscă 00:13:25.830 --> 00:13:29.000 pentru că vor mica posibilitate să nu piardă nimic. 00:13:29.000 --> 00:13:31.460 Asta înseamnă că atunci când avem o mentală de risc, 00:13:31.460 --> 00:13:33.320 mă scuzați, o mentalitate de pierdere, 00:13:33.320 --> 00:13:35.000 ne asumăm mai multe riscuri, 00:13:35.000 --> 00:13:37.000 ceea ce poate fi îngrijorător. 00:13:37.000 --> 00:13:40.000 Aceste lucruri se manifestă în multe moduri negative la oameni. 00:13:40.000 --> 00:13:43.240 Din cauza lor investitorii așteaptă mai mult până să piardă capital, 00:13:43.240 --> 00:13:45.250 pentru că evaluează în termeni relativi. 00:13:45.250 --> 00:13:47.910 Din același motiv oamenii refuză să își vândă casa, 00:13:47.910 --> 00:13:49.850 pentru că nu vor să o vândă în pierdere. NOTE Paragraph 00:13:49.850 --> 00:13:51.510 Întrebarea de care eram interesați 00:13:51.510 --> 00:13:53.480 e dacă maimuțele au aceleași prejudecăți. 00:13:53.480 --> 00:13:56.160 Dacă avem aceleași scenarii pe piața maimuțelor, 00:13:56.160 --> 00:13:58.170 vor face și ele aceleași lucruri? 00:13:58.170 --> 00:14:00.230 Așa că le-am cerut maimuțelor să aleagă 00:14:00.230 --> 00:14:03.540 între indivizi care erau siguri: făceau același lucru de fiecare dată, 00:14:03.540 --> 00:14:05.200 și indivizi care erau riscanți: 00:14:05.200 --> 00:14:07.240 făceau lucrurile diferit jumătate din timp. 00:14:07.240 --> 00:14:09.440 Și când le-am dat opțiuni care erau bonusuri, 00:14:09.440 --> 00:14:11.300 cum ați făcut voi în primul scenariu, 00:14:11.300 --> 00:14:13.800 astfel încât să mai aibă o șansă să obțină mai mult, 00:14:13.800 --> 00:14:16.000 sau în care experimentau pierderi: 00:14:16.000 --> 00:14:18.280 credeau că vor obține mai mult decât au obținut. NOTE Paragraph 00:14:18.280 --> 00:14:19.690 Și așa arată. 00:14:19.690 --> 00:14:22.000 Le prezentam maimuțelor doi vânzători. 00:14:22.000 --> 00:14:25.146 Tipul din stânga și cel din dreapta încep cu o boabă de strugure, 00:14:25.146 --> 00:14:26.310 deci e destul de bine. 00:14:26.310 --> 00:14:28.220 Dar ei le vor da bonusuri maimuțelor. 00:14:28.220 --> 00:14:30.260 Cel din stânga e un bonus sigur. 00:14:30.260 --> 00:14:33.000 Mereu adaugă o boabă, deci le dă două. 00:14:33.000 --> 00:14:35.478 Cel din dreapta e un bonus riscant. 00:14:35.478 --> 00:14:38.530 Uneori maimuțele nu primesc niciun bonus, deci un bonus de zero. 00:14:38.530 --> 00:14:41.000 Câteodată maimuțele primesc două în plus, 00:14:41.000 --> 00:14:43.000 deci primesc trei boabe. 00:14:43.000 --> 00:14:45.440 Asta e aceeași alegere pe care ați avut-o și voi. 00:14:45.440 --> 00:14:48.000 Vor maimuțele să joace la sigur 00:14:48.000 --> 00:14:50.780 și vor alege vânzătorul care va face același lucru mereu, 00:14:50.780 --> 00:14:52.000 sau vor risca 00:14:52.000 --> 00:14:54.300 și vor încerca să primească un bonus mai mare, 00:14:54.300 --> 00:14:56.380 însă riscând să nu primească niciun bonus. 00:14:56.380 --> 00:14:58.000 Oamenii de aici au jucat la sigur. 00:14:58.000 --> 00:15:00.320 Se pare că și maimuțele joacă la sigur. 00:15:00.320 --> 00:15:02.460 Cantitativ și calitativ, 00:15:02.460 --> 00:15:04.410 ele aleg exact în același fel ca oamenii, 00:15:04.410 --> 00:15:06.310 când sunt testate în aceleași condiții. NOTE Paragraph 00:15:06.310 --> 00:15:08.920 Ați putea spune că poate maimuțelor nu le place riscul. 00:15:08.920 --> 00:15:11.490 Poate trebuie să vedem cum se descurcă cu pierderile. 00:15:11.490 --> 00:15:13.320 Am făcut o a doua versiune a testului. 00:15:13.320 --> 00:15:15.220 Acum maimuțele întâlnesc două persoane 00:15:15.220 --> 00:15:16.470 care nu le dau bonusuri; 00:15:16.470 --> 00:15:18.570 le dau de fapt mai puțin decât s-ar aștepta. 00:15:18.570 --> 00:15:20.240 Și pare că încep cu o sumă mare. 00:15:20.240 --> 00:15:22.420 Sunt trei bobițe; maimuțele sunt entuziasmate. 00:15:22.420 --> 00:15:25.399 Dar acum află că le vor da mai puțin decât se așteaptă. 00:15:25.399 --> 00:15:27.360 Tipul din stânga e o pierdere sigură. 00:15:27.360 --> 00:15:30.000 De fiecare dată va lua una 00:15:30.000 --> 00:15:32.000 și le va da maimuțelor doar două. 00:15:32.000 --> 00:15:34.000 Tipul din dreapta e pierderea riscantă. 00:15:34.000 --> 00:15:37.000 Uneori nu ia nimic înapoi, așa că maimuțele sunt bucuroase, 00:15:37.000 --> 00:15:39.000 dar câteodată pierderile sunt mari, 00:15:39.000 --> 00:15:41.390 luând două pentru a-i da maimuței doar una. NOTE Paragraph 00:15:41.390 --> 00:15:43.000 Deci ce fac maimuțele? 00:15:43.000 --> 00:15:45.400 Din nou, aceeași alegere; pot să joace la sigur 00:15:45.400 --> 00:15:48.000 pentru a primi de fiecare dată două boabe de strugure, 00:15:48.000 --> 00:15:51.000 sau pot să facă un pariu riscant și să aleagă între una și trei. 00:15:51.000 --> 00:15:54.320 Lucrul remarcabil e că atunci când le dai maimuțelor această alegere, 00:15:54.320 --> 00:15:56.550 ele fac același lucru irațional ca oamenii. 00:15:56.550 --> 00:15:58.500 Ele își asumă mia multe riscuri 00:15:58.500 --> 00:16:01.000 în funcție de cum e construit experimentul. 00:16:01.000 --> 00:16:03.490 Asta e o nebunie pentru că sugerează că și maimuțele 00:16:03.490 --> 00:16:05.410 evaluează lucrurile în termeni relativi 00:16:05.410 --> 00:16:08.868 și chiar tratează pierderile diferit de câștiguri. NOTE Paragraph 00:16:08.868 --> 00:16:10.613 Așadar, ce înseamnă toate astea? 00:16:10.613 --> 00:16:12.436 Ce am arătat e că, în primul rând, 00:16:12.436 --> 00:16:14.690 putem să le dăm maimuțelor bani 00:16:14.690 --> 00:16:16.739 și fac lucruri similare cu ei. 00:16:16.739 --> 00:16:19.180 Fac unele lucruri deștepte pe care le facem și noi, 00:16:19.180 --> 00:16:20.730 și unele lucruri nu prea bune, 00:16:20.730 --> 00:16:22.000 cum ar fi furatul. 00:16:22.000 --> 00:16:24.680 Dar ele fac și unele lucruri iraționale pe care le facem. 00:16:24.680 --> 00:16:26.569 În mod sistematic greșesc 00:16:26.569 --> 00:16:28.000 și în același mod ca noi. 00:16:28.000 --> 00:16:30.190 Acesta e primul mesaj de reținut, 00:16:30.190 --> 00:16:32.230 dacă la începutul prezentării v-ați gândit: 00:16:32.230 --> 00:16:35.297 Ajung acasă și îmi angajez un capucin drept consultant financiar. 00:16:35.297 --> 00:16:36.236 Sunt mai drăguți... 00:16:36.236 --> 00:16:38.760 Nu faceți asta; și ei vor fi probabil la fel de proști 00:16:38.760 --> 00:16:41.000 ca cel uman pe care îl aveți deja. 00:16:41.000 --> 00:16:43.180 Deci, un pic mai rău... Scuze, scuze, scuze. 00:16:43.180 --> 00:16:45.290 Un pic mai rău pentru investitorii maimuțe. NOTE Paragraph 00:16:45.290 --> 00:16:48.190 Dar motivul pentru care râdeți e că e rău și pentru oameni. 00:16:48.190 --> 00:16:51.000 Pentru că am răspuns la întrebarea cu care am început. 00:16:51.000 --> 00:16:53.591 Am vrut să vedem de unde vin aceste tipuri de erori. 00:16:53.591 --> 00:16:55.590 Și am început cu speranța că poate putem 00:16:55.590 --> 00:16:57.621 cumva să ne reglăm instituțiile financiare, 00:16:57.621 --> 00:17:00.000 să ne reglăm tehnologiile ca să fim mai buni. 00:17:00.000 --> 00:17:03.000 Dar am aflat e că aceste prejudecăți sunt o parte din noi. 00:17:03.000 --> 00:17:05.600 De fapt, ar putea fi cauzate chiar de natura 00:17:05.600 --> 00:17:07.120 istoriei noastre evolutive. 00:17:07.120 --> 00:17:09.000 Și poate nu doar oamenii 00:17:09.000 --> 00:17:11.440 din partea dreaptă a acestui lanț sunt iraționali. 00:17:11.440 --> 00:17:13.424 Poate că e irațional pe toată lungimea. 00:17:13.424 --> 00:17:16.000 Și asta, dacă credem rezultatele cu capucinii, 00:17:16.000 --> 00:17:18.000 înseamnă că aceste strategii iraționale 00:17:18.000 --> 00:17:20.000 ar putea să aibă 35 milioane de ani. 00:17:20.000 --> 00:17:22.000 E mult timp disponibil ca o strategie 00:17:22.000 --> 00:17:25.000 să poată fi schimbată, e foarte, foarte veche. NOTE Paragraph 00:17:25.000 --> 00:17:27.290 Ce știm despre alte strategii vechi ca aceasta? 00:17:27.290 --> 00:17:30.686 Un lucru pe care îl știm e că ele tind să fie foarte greu de depășit. 00:17:30.686 --> 00:17:32.840 Gândiți-vă la predilecția noastră evolutivă 00:17:32.840 --> 00:17:36.120 de a mânca lucruri dulci, lucruri grase cum ar fi plăcinta cu brânză. 00:17:36.120 --> 00:17:37.380 Nu poți să oprești asta. 00:17:37.380 --> 00:17:40.240 Nu poți să spui: „Nu, nu, nu. E dezgustător”. 00:17:40.240 --> 00:17:42.000 Suntem construiți diferit. 00:17:42.000 --> 00:17:44.000 Îl percepem ca pe un lucru bun după care să ne ghidăm. 00:17:44.000 --> 00:17:46.000 Estimarea mea este că același lucru o să fie adevărat 00:17:46.000 --> 00:17:48.000 când oamenii percep 00:17:48.000 --> 00:17:50.000 decizii financiare diferite. 00:17:50.000 --> 00:17:52.000 Când îți privești capitalul că intră în zona roșie, 00:17:52.000 --> 00:17:54.000 când îți vezi prețul casei mergând în jos, 00:17:54.000 --> 00:17:56.000 nu o să poți vedea asta 00:17:56.000 --> 00:17:58.000 decât în termeni evoluționiști. 00:17:58.000 --> 00:18:00.000 Asta înseamnă că erorile cognitive 00:18:00.000 --> 00:18:02.000 care îi fac pe investitori să nu fie performanți, 00:18:02.000 --> 00:18:04.000 care duc la criza prescrierilor 00:18:04.000 --> 00:18:06.000 vor fi foarte greu de depășit. NOTE Paragraph 00:18:06.000 --> 00:18:08.000 Așa că, vești proaste. Întrebarea este: sunt și vești bune? 00:18:08.000 --> 00:18:10.000 Eu ar fi trebuit să fiu aici spunându-vă veștile bune. 00:18:10.000 --> 00:18:12.000 Păi, veștile bune, cred, 00:18:12.000 --> 00:18:14.000 sunt ceea ce am zis la începutul prezentării, 00:18:14.000 --> 00:18:16.000 că oamenii nu sunt doar deștepți; 00:18:16.000 --> 00:18:18.000 inteligența noastră inspiră 00:18:18.000 --> 00:18:21.000 restul animalelor din biosferă. 00:18:21.000 --> 00:18:24.000 Suntem așa de buni la depășirea limitărilor biologice – 00:18:24.000 --> 00:18:26.000 știți, am zburat până aici într-un avion. 00:18:26.000 --> 00:18:28.000 Nu a trebuit să încerc să dau din aripi. 00:18:28.000 --> 00:18:31.000 Port lentile de contact acum ca să vă văd pe toți. 00:18:31.000 --> 00:18:34.000 Nu trebuie să mă bazez pe prezbitismul meu. 00:18:34.000 --> 00:18:36.000 Avem de fapt toate aceste cazuri 00:18:36.000 --> 00:18:39.000 în care ne depășim limitările biologice 00:18:39.000 --> 00:18:42.000 prin tehnologie și alte metode, aparent foarte ușor. 00:18:42.000 --> 00:18:45.000 Dar trebuie să recunoastem că avem aceste limitări. NOTE Paragraph 00:18:45.000 --> 00:18:47.000 Și uite care e treaba. 00:18:47.000 --> 00:18:49.000 Camus a spus odată că „Omul este singura specie 00:18:49.000 --> 00:18:52.000 care refuză să fie ceea ce este cu adevărat.” 00:18:52.000 --> 00:18:54.000 Dar ironia e că 00:18:54.000 --> 00:18:56.000 doar recunoscându-ne limitările 00:18:56.000 --> 00:18:58.000 le putem depăși cu adevărat. 00:18:58.000 --> 00:19:01.000 Speranța e că toți vă veți gândi la limitările voastre, 00:19:01.000 --> 00:19:04.000 nu neapărat ca de nedepășit, 00:19:04.000 --> 00:19:06.000 dar ca să le recunoașteți, să le acceptați 00:19:06.000 --> 00:19:09.000 și să folosiți apoi lumea proiectării pentru a le remedia. 00:19:09.000 --> 00:19:12.000 Aceasta s-ar putea să fie singura metodă prin care am putea 00:19:12.000 --> 00:19:14.000 să ne atingem potențialul uman 00:19:14.000 --> 00:19:17.000 și să fim cu adevărat specia nobilă care sperăm să fim. NOTE Paragraph 00:19:17.000 --> 00:19:19.000 Vă mulțumesc. NOTE Paragraph 00:19:19.000 --> 00:19:24.000 (Aplauze)