1
00:00:02,000 --> 00:00:04,560
Vreau să îmi încep prezentarea
cu două observații

2
00:00:04,560 --> 00:00:06,420
despre specia umană.

3
00:00:06,420 --> 00:00:09,740
Prima observație este ceva
ce ați putea crede că e chiar evident,

4
00:00:09,740 --> 00:00:11,675
anume că specia noastră, Homo Sapiens,

5
00:00:11,675 --> 00:00:13,938
e foarte, foarte deșteaptă –

6
00:00:13,938 --> 00:00:15,487
adică, ridicol de deșteaptă –

7
00:00:15,487 --> 00:00:17,070
toți faceți lucruri

8
00:00:17,070 --> 00:00:20,000
pe care nicio altă specie
de pe planetă nu le mai face.

9
00:00:20,000 --> 00:00:22,000
Și asta, bineînțeles,

10
00:00:22,000 --> 00:00:24,569
nu e probabil prima dată
când v-ați dat seama de asta.

11
00:00:24,569 --> 00:00:27,897
Firește, pe lângă deșteptăciune,
mai avem și extrem de mult orgoliu.

12
00:00:27,897 --> 00:00:30,580
Deci ne place să scoatem în evidență
că suntem deștepți.

13
00:00:30,580 --> 00:00:32,660
Aș putea să apelez la orice om inteligent

14
00:00:32,660 --> 00:00:34,430
de la Shakespeare la Stephen Colbert

15
00:00:34,430 --> 00:00:35,640
pentru a sugera

16
00:00:35,640 --> 00:00:38,310
că suntem nobili în gândire
și nelimitați în înzestrări

17
00:00:38,310 --> 00:00:40,980
și un pic mai minunați
decât orice altceva de pe planetă

18
00:00:40,980 --> 00:00:43,000
când vorbim de creier.

19
00:00:43,000 --> 00:00:46,070
Dar, bineînțeles, există o a doua
observație despre specia umană

20
00:00:46,070 --> 00:00:47,985
pe care vreau să mă concentrez mai mult,

21
00:00:47,985 --> 00:00:50,500
și aceasta e că chiar dacă
suntem deștepți,

22
00:00:50,500 --> 00:00:52,390
câteodată unic de deștepți,

23
00:00:52,390 --> 00:00:55,460
putem să fim incredibil,
incredibil de proști

24
00:00:55,460 --> 00:00:58,180
când vine vorba de unele
aspecte ale luării deciziilor.

25
00:00:58,180 --> 00:01:00,000
Văd multe zâmbete în public.

26
00:01:00,000 --> 00:01:02,301
Stați liniștiți, nu voi da nume

27
00:01:02,301 --> 00:01:04,000
ca exemplu de greșeli.

28
00:01:04,000 --> 00:01:06,000
Dar bineînțeles, numai în ultimii doi ani

29
00:01:06,000 --> 00:01:09,230
am observat câteva exemple nemaiîntâlnite
de prostie omenească.

30
00:01:09,230 --> 00:01:12,000
Și am văzut cum uneltele
pe care doar noi le facem

31
00:01:12,000 --> 00:01:14,314
ca să luăm resursele
din mediul înconjurător

32
00:01:14,314 --> 00:01:16,000
ne explodează în față.

33
00:01:16,000 --> 00:01:18,880
Am urmărit piețele financiare
pe care doar noi le creăm –

34
00:01:18,880 --> 00:01:21,380
aceste piețe care ar fi trebuit
să fie inofensive –

35
00:01:21,380 --> 00:01:23,000
am văzut cum s-au prăbușit.

36
00:01:23,000 --> 00:01:25,000
Dar ambele exemple rușinoase,

37
00:01:25,000 --> 00:01:28,000
nu evidențiază ce este cel mai rușinos

38
00:01:28,000 --> 00:01:30,000
despre greșelile pe care le fac oamenii,

39
00:01:30,000 --> 00:01:33,000
și anume că ne-ar plăcea
să credem că greșelile noastre

40
00:01:33,000 --> 00:01:35,000
sunt doar din cauza câtorva
„mere stricate”

41
00:01:35,000 --> 00:01:38,000
sau a două-trei decizii
demne de cascadorii râsului.

42
00:01:38,000 --> 00:01:41,000
Dar se pare că sociologii află

43
00:01:41,000 --> 00:01:44,000
cei mai mulți dintre noi,
puși în anumite contexte,

44
00:01:44,000 --> 00:01:47,000
vom face anumite greșeli.

45
00:01:47,000 --> 00:01:49,000
Erorile pe care le facem
sunt predictibile.

46
00:01:49,000 --> 00:01:51,000
Le facem iar și iar.

47
00:01:51,000 --> 00:01:53,510
Și chiar sunt imune
la o mulțime de dovezi.

48
00:01:53,510 --> 00:01:55,000
Când primim reacții negative,

49
00:01:55,000 --> 00:01:58,000
tot avem tendința
de a face aceleași greșeli,

50
00:01:58,000 --> 00:02:00,180
data viitoare când suntem
în același context.

51
00:02:00,180 --> 00:02:02,480
Și asta a fost o adevărată
problemă pentru mine,

52
00:02:02,480 --> 00:02:04,570
în calitate de cercetător
al naturii umane.

53
00:02:04,570 --> 00:02:06,600
Lucrul de care sunt cel mai curioasă

54
00:02:06,600 --> 00:02:09,000
e cum poate o specie
așa inteligentă ca a noastră

55
00:02:09,000 --> 00:02:11,000
să facă greșeli atât de grave

56
00:02:11,000 --> 00:02:13,000
și atât de consecvente tot timpul?

57
00:02:13,000 --> 00:02:16,240
Suntem cei mai deștepți,
de ce nu putem să rezolvăm problema asta?

58
00:02:16,240 --> 00:02:19,000
Într-un fel, de unde apar
greșelile noastre?

59
00:02:19,000 --> 00:02:22,390
Și după ce m-am gândit puțin la asta,
am venit cu câteva posibilități.

60
00:02:22,390 --> 00:02:25,000
O posibilitate e că de fapt
nu e vina noastră.

61
00:02:25,000 --> 00:02:27,000
Pentru că suntem o specie isteață,

62
00:02:27,000 --> 00:02:29,000
putem să creăm tot felul de medii

63
00:02:29,000 --> 00:02:31,000
care sunt extrem de complicate,

64
00:02:31,000 --> 00:02:34,000
uneori prea complicate ca să le înțelegem,

65
00:02:34,000 --> 00:02:36,000
cu toate că noi le-am creat.

66
00:02:36,000 --> 00:02:38,420
Facem piețe financiare
care sunt super complexe.

67
00:02:38,420 --> 00:02:41,000
Facem credite ipotecare
cu care nu ne descurcăm.

68
00:02:41,000 --> 00:02:44,270
Și, bineînțeles, dacă suntem puși
în medii în care nu ne descurcăm,

69
00:02:44,270 --> 00:02:48,000
într-un fel e logic
dacă greșim unele lucruri.

70
00:02:48,000 --> 00:02:50,650
Dacă ar fi fost așa,
am fi avut o soluție foarte simplă

71
00:02:50,650 --> 00:02:52,000
la problema erorii umane.

72
00:02:52,000 --> 00:02:54,000
Am fi spus, bine, hai să descoperim

73
00:02:54,000 --> 00:02:56,360
tipurile de tehnologii
cu care nu ne descurcăm,

74
00:02:56,360 --> 00:02:58,000
mediile care sunt dăunătoare –

75
00:02:58,000 --> 00:03:00,250
scăpăm de astea,
proiectăm lucrurile mai bine,

76
00:03:00,250 --> 00:03:02,000
și vom fi specia aceea nobilă

77
00:03:02,000 --> 00:03:04,000
care ne așteptăm să fim.

78
00:03:04,000 --> 00:03:07,306
Dar mai e o posibilitate
care mi se pare un pic mai îngrijorătoare:

79
00:03:07,306 --> 00:03:10,000
poate nu mediile sunt stricate.

80
00:03:10,000 --> 00:03:13,000
Poate chiar noi suntem construiți prost.

81
00:03:13,000 --> 00:03:15,000
Asta e o idee care mi-a venit

82
00:03:15,000 --> 00:03:18,420
când am văzut felul în care sociologii
au învățat despre erorile umane.

83
00:03:18,420 --> 00:03:21,000
Și ce vedem e că oamenii
continuă să facă greșeli

84
00:03:21,000 --> 00:03:24,000
în exact același fel, la nesfârșit.

85
00:03:24,000 --> 00:03:26,000
Pare că am suntem construiți

86
00:03:26,000 --> 00:03:28,000
să facem greșeli într-un anumit mod.

87
00:03:28,000 --> 00:03:31,000
Aceasta e o posibilitate
pentru care îmi fac mai multe griji,

88
00:03:31,000 --> 00:03:33,310
pentru că,
dacă noi suntem cei cu probleme,

89
00:03:33,310 --> 00:03:35,520
nu e clar ce facem ca să le rezolvăm.

90
00:03:35,520 --> 00:03:38,650
S-ar putea să trebuiască să acceptăm
că suntem înclinați să greșim

91
00:03:38,650 --> 00:03:41,240
și să încercăm să proiectăm
lucruri care să evite asta.

92
00:03:41,240 --> 00:03:44,110
Asta e întrebarea la care am vrut
să ajung cu studenții mei.

93
00:03:44,110 --> 00:03:46,640
Cum facem diferența
dintre posibilitatea unu și doi?

94
00:03:46,640 --> 00:03:48,000
Avem nevoie de o populație

95
00:03:48,000 --> 00:03:50,580
care e în principiu deșteaptă,
poate lua multe decizii,

96
00:03:50,580 --> 00:03:53,133
dar nu are acces la niciun
sistem pe care îl avem noi,

97
00:03:53,133 --> 00:03:55,510
oricare dintre lucrurile
care ne-ar putea strica –

98
00:03:55,510 --> 00:03:57,040
fără tehnologie umană, cultură,

99
00:03:57,040 --> 00:03:58,480
poate chiar nici limbaj uman.

100
00:03:58,480 --> 00:04:00,300
Și de aceea am apelat la acești tipi.

101
00:04:00,300 --> 00:04:03,000
Aceștia sunt indivizii cu care lucrez.
E un capucin maro.

102
00:04:03,000 --> 00:04:05,000
Acestea sunt platiriene,

103
00:04:05,000 --> 00:04:07,190
ce înseamnă că s-au despărțit
de ramura umană

104
00:04:07,190 --> 00:04:09,000
acum 35 milioane de ani.

105
00:04:09,000 --> 00:04:11,320
Înseamnă că stră, stră, stră –

106
00:04:11,320 --> 00:04:13,000
cu vreo cinci milioane de „stră” –

107
00:04:13,000 --> 00:04:15,970
străbunica voastră a fost probabil
aceeași stră, stră, stră,

108
00:04:15,970 --> 00:04:17,920
străbunică, cu cinci milioane de „stră”

109
00:04:17,920 --> 00:04:19,330
ca a lui Holly, cea de aici.

110
00:04:19,330 --> 00:04:22,270
Puteți să vă consolați cu ideea
că e o rudă foarte îndepărtată

111
00:04:22,270 --> 00:04:24,000
cu toate că evoluționistă.

112
00:04:24,000 --> 00:04:26,000
Totuși, vestea bună despre Holly

113
00:04:26,000 --> 00:04:28,820
e că nu are aceleași tehnologii
pe care le avem noi.

114
00:04:28,820 --> 00:04:32,000
E isteață, e drăguță și o primată,

115
00:04:32,000 --> 00:04:34,710
dar îi lipsesc lucrurile
care credem că ne dau peste cap.

116
00:04:34,710 --> 00:04:36,560
Așa că e subiectul perfect de testat.

117
00:04:36,560 --> 00:04:39,120
Dacă am pune-o pe Holly
în același context ca oamenii?

118
00:04:39,120 --> 00:04:41,000
Va face aceleași greșeli ca și noi?

119
00:04:41,000 --> 00:04:43,000
Va învăța din ele?

120
00:04:43,000 --> 00:04:45,000
Asta ne-am hotărât să facem.

121
00:04:45,000 --> 00:04:48,100
Eu și studenții mei ne-am entuziasmat
foarte tare acum câțiva ani.

122
00:04:48,100 --> 00:04:50,210
Am zis, bine,
să îi dăm probleme lui Holly,

123
00:04:50,210 --> 00:04:51,410
să vedem dacă greșește.

124
00:04:51,410 --> 00:04:54,000
Prima problemă e de unde să începem?

125
00:04:54,000 --> 00:04:56,580
Pentru că e minunat pentru noi,
dar rău pentru oameni.

126
00:04:56,580 --> 00:04:58,530
Facem multe greșeli în diverse contexte.

127
00:04:58,530 --> 00:05:00,000
De unde să începem?

128
00:05:00,000 --> 00:05:03,240
Și pentru că am început
asta la începutul crizei financiare,

129
00:05:03,240 --> 00:05:05,000
pe vremea când prescrierile ipotecare ajungeau pe prima pagină,

130
00:05:05,000 --> 00:05:07,000
am zis, hmm, poate ar trebui

131
00:05:07,000 --> 00:05:09,000
să începem chiar în domeniul financiar.

132
00:05:09,000 --> 00:05:12,000
Poate ar trebui să ne uităm la deciziile economice ale maimuțelor

133
00:05:12,000 --> 00:05:15,000
și să încercăm să vedem dacă și ele fac aceleași prostii ca și noi.

134
00:05:15,000 --> 00:05:17,000
Desigur, atunci am dat de a doua problemă –

135
00:05:17,000 --> 00:05:19,000
un pic mai metodologică –

136
00:05:19,000 --> 00:05:21,000
aceea că, poate voi nu știți,

137
00:05:21,000 --> 00:05:24,000
dar maimuțele nu folosesc bani. Știu, nu le-ați cunoscut.

138
00:05:24,000 --> 00:05:26,000
Dar de aceea, știți, ele nu sunt la coadă în spatele vostru

139
00:05:26,000 --> 00:05:29,000
la alimentară sau la bancomat – știți voi, ele nu fac asta.

140
00:05:29,000 --> 00:05:32,000
Așa că acum, vă dați seama, am dat de o altă mică problemă.

141
00:05:32,000 --> 00:05:34,000
Cum să le cerem bani maimuțelor

142
00:05:34,000 --> 00:05:36,000
dacă ele nu îi folosesc?

143
00:05:36,000 --> 00:05:38,000
Și am zis, păi, poate ar trebui să... chiar să tragem aer în piept

144
00:05:38,000 --> 00:05:40,000
și să le învățăm să folosească banii.

145
00:05:40,000 --> 00:05:42,000
Și asta am și făcut.

146
00:05:42,000 --> 00:05:45,000
Ce vedeți aici e de fapt prima unitate monetară ne-omenească

147
00:05:45,000 --> 00:05:47,000
despre care știu.

148
00:05:47,000 --> 00:05:49,000
Nu eram prea creativi când am început aceste studii,

149
00:05:49,000 --> 00:05:51,000
așa că l-am numit jeton.

150
00:05:51,000 --> 00:05:54,000
Dar asta e unitatea monetară pe care le-am învățat pe maimuțele de la Yale

151
00:05:54,000 --> 00:05:56,000
să o folosească cu oamenii,

152
00:05:56,000 --> 00:05:59,000
și, efectiv, să cumpere diverse bucăți de mâncare.

153
00:05:59,000 --> 00:06:01,000
Nu pare mult – de fapt nici nu este mult.

154
00:06:01,000 --> 00:06:03,000
La fel ca mulți dintre banii noștri, e doar o bucată de metal.

155
00:06:03,000 --> 00:06:06,000
După cum știți cei care ați luat acasă bani din excursii,

156
00:06:06,000 --> 00:06:08,000
odată ce ajungeți acasă, nu prea mai valorează nimic.

157
00:06:08,000 --> 00:06:10,000
Era inutilă și pentru maimuțe la început

158
00:06:10,000 --> 00:06:12,000
înainte să își dea seama ce pot face cu ea.

159
00:06:12,000 --> 00:06:14,000
Prima dată când le-am dat monede în cuști,

160
00:06:14,000 --> 00:06:16,000
le-au luat, s-au uitat la ele.

161
00:06:16,000 --> 00:06:18,000
Erau ca niște lucruri stranii.

162
00:06:18,000 --> 00:06:20,000
Dar destul de repede, maimuțele au înțeles

163
00:06:20,000 --> 00:06:22,000
că puteau să predea aceste jetoane

164
00:06:22,000 --> 00:06:25,000
diverșilor oameni din laborator în schimbul hranei.

165
00:06:25,000 --> 00:06:27,000
Și, vedeți aici una dintre maimuțe, Mayday, făcând asta.

166
00:06:27,000 --> 00:06:30,000
Aici este A și B... sunt puncte în care ea este cumva un pic

167
00:06:30,000 --> 00:06:32,000
curioasă despre aceste lucruri – nu știe.

168
00:06:32,000 --> 00:06:34,000
Acolo e o mână în așteptare, a unui experimentator uman,

169
00:06:34,000 --> 00:06:37,000
și Mayday își dă seama imediat, aparent omul vrea asta.

170
00:06:37,000 --> 00:06:39,000
Dă jetonul și primește niște mâncare.

171
00:06:39,000 --> 00:06:41,000
Se pare că nu doar Mayday, ci toate maimuțele se pricep să

172
00:06:41,000 --> 00:06:43,000
schimbe jetoane cu un om vânzător.

173
00:06:43,000 --> 00:06:45,000
Și aici este doar un scurt videoclip despre cum arată.

174
00:06:45,000 --> 00:06:48,000
Aici este Mayday. Va da un jeton în schimbul mâncării

175
00:06:48,000 --> 00:06:51,000
și va aștepta mulțumită și va primi mâncarea.

176
00:06:51,000 --> 00:06:53,000
Aici e Felix, cred. El e masculul nostru alfa; e destul de mare.

177
00:06:53,000 --> 00:06:56,000
Dar și el așteaptă răbdător, își primește mâncarea și continuă.

178
00:06:56,000 --> 00:06:58,000
Și maimuțele devin foarte pricepute la asta.

179
00:06:58,000 --> 00:07:01,000
Sunt surprinzător de bune la asta fără prea mult antrenament.

180
00:07:01,000 --> 00:07:03,000
Le-am lăsat să-și dea seama de unele singure.

181
00:07:03,000 --> 00:07:05,000
Întrebarea este: este la fel ca banii oamenilor?

182
00:07:05,000 --> 00:07:07,000
Este asta o piață,

183
00:07:07,000 --> 00:07:09,000
sau tocmai am făcut un truc psihologic ciudat

184
00:07:09,000 --> 00:07:11,000
convingând maimuțele să facă ceva,

185
00:07:11,000 --> 00:07:13,000
părând deștepte, fără să fie de fapt.

186
00:07:13,000 --> 00:07:16,000
Așa că am spus, bine, ce ar face maimuțele în mod spontan

187
00:07:16,000 --> 00:07:19,000
dacă asta ar fi cu adevărat moneda lor, dacă chiar ar folosi-o pe post de bani?

188
00:07:19,000 --> 00:07:21,000
Păi, ați putea probabil să vi le imaginați

189
00:07:21,000 --> 00:07:23,000
făcând tot felul de lucruri inteligente

190
00:07:23,000 --> 00:07:26,000
pe care oamenii le fac atunci când tranzacționează bani între ei.

191
00:07:26,000 --> 00:07:29,000
Te-ai aștepta să înceapă să fie atente la preț,

192
00:07:29,000 --> 00:07:31,000
atente la cât de mult cumpără –

193
00:07:31,000 --> 00:07:34,000
să țină cumva minte cum erau jetoanele lor de maimuțe.

194
00:07:34,000 --> 00:07:36,000
Fac maimuțele ceva asemănător?

195
00:07:36,000 --> 00:07:39,000
Și așa a apărut piața noastră a maimuțelor.

196
00:07:39,000 --> 00:07:41,000
Felul cum funcționează este că

197
00:07:41,000 --> 00:07:44,000
maimuțele noastre trăiesc de obicei într-un fel de grădină zoologică mare.

198
00:07:44,000 --> 00:07:46,000
Când li se face dor de niște dulciuri,

199
00:07:46,000 --> 00:07:48,000
le-am lăsat o ușă deschisă

200
00:07:48,000 --> 00:07:50,000
spre o incintă unde puteau să intre în piață.

201
00:07:50,000 --> 00:07:52,000
După ce intrau în piață –

202
00:07:52,000 --> 00:07:54,000
era o piață mult mai amuzantă pentru maimuțe decât majoritatea piețelor omenești

203
00:07:54,000 --> 00:07:57,000
pentru că, imediat ce maimuțele intrau pe ușa pieței,

204
00:07:57,000 --> 00:07:59,000
un om le dădea un portofel mare, plin de jetoane

205
00:07:59,000 --> 00:08:01,000
ca să poată să facă comerț cu jetoanele

206
00:08:01,000 --> 00:08:03,000
cu unul dintre cei doi oameni de aici –

207
00:08:03,000 --> 00:08:05,000
doi potențiali comercianți

208
00:08:05,000 --> 00:08:07,000
de la care se putea cumpăra.

209
00:08:07,000 --> 00:08:09,000
Comercianții erau studenți din laboratorul meu.

210
00:08:09,000 --> 00:08:11,000
S-au îmbrăcat diferit; erau oameni diferiți.

211
00:08:11,000 --> 00:08:14,000
Și, de-a lungul timpului, au făcut, în esență, același lucru

212
00:08:14,000 --> 00:08:16,000
astfel încât maimuțele să poată învăța, ştiţi,

213
00:08:16,000 --> 00:08:19,000
cine ce vinde și la ce preț – știți voi, cine era de încredere, cine nu; ș.a.m.d.

214
00:08:19,000 --> 00:08:21,000
Și puteți vedea că fiecare experimentator

215
00:08:21,000 --> 00:08:24,000
ține de fapt o mică farfurie galbenă.

216
00:08:24,000 --> 00:08:26,000
Asta poate primi maimuța pentru un singur jeton.

217
00:08:26,000 --> 00:08:28,000
Deci totul costă un jeton,

218
00:08:28,000 --> 00:08:30,000
dar după cum puteți vedea, câteodată jetoanele cumpără mai mult decât altele,

219
00:08:30,000 --> 00:08:32,000
câteodată mai mulți struguri decât altele.

220
00:08:32,000 --> 00:08:35,000
O să vă arăt un scurt film despre cum arată de fapt această piață.

221
00:08:35,000 --> 00:08:38,000
Iată viziunea maimuțelor. Maimuțele sunt mai scunde, deci este un pic mai scurtă.

222
00:08:38,000 --> 00:08:40,000
Dar aici este Honey.

223
00:08:40,000 --> 00:08:42,000
Așteaptă să se deschidă piața, puțin nerăbdătoare.

224
00:08:42,000 --> 00:08:45,000
Deodată, se deschide piața. Iată alegerea ei: un strugure sau doi struguri.

225
00:08:45,000 --> 00:08:47,000
Vedeți, Honey este un foarte bun economist de piață,

226
00:08:47,000 --> 00:08:50,000
îl alege pe cel ce oferă mai mult.

227
00:08:50,000 --> 00:08:52,000
I-ar putea învăța pe consultanții noștri financiari câteva lucruri.

228
00:08:52,000 --> 00:08:54,000
Și nu doar Honey,

229
00:08:54,000 --> 00:08:57,000
cele mai multe maimuțe au ales indivizii care au avut mai mult.

230
00:08:57,000 --> 00:08:59,000
Cele mai multe maimuțe au ales indivizii care aveau mâncare mai bună.

231
00:08:59,000 --> 00:09:02,000
Când am introdus vânzările, am văzut că maimuțele au fost atente la asta.

232
00:09:02,000 --> 00:09:05,000
Chiar le păsa de jetonul-dolar maimuțesc.

233
00:09:05,000 --> 00:09:08,000
Cel mai surprinzător lucru a fost că atunci când am colaborat cu economiști

234
00:09:08,000 --> 00:09:11,000
să ne uităm la datele maimuțelor cu instrumente economice,

235
00:09:11,000 --> 00:09:14,000
s-au cam potrivit, nu doar calitativ,

236
00:09:14,000 --> 00:09:16,000
dar și cantitativ cu ce i-am văzut

237
00:09:16,000 --> 00:09:18,000
pe oameni făcând pe piața reală.

238
00:09:18,000 --> 00:09:20,000
Atât de mult încât, dacă ai fi văzut numerele maimuțelor,

239
00:09:20,000 --> 00:09:23,000
nu ți-ai fi dat seama dacă sunt ale maimuțelor sau ale unor oameni de pe aceeași piață.

240
00:09:23,000 --> 00:09:25,000
Și ce am crezut că am făcut

241
00:09:25,000 --> 00:09:27,000
e că am introdus ceva

242
00:09:27,000 --> 00:09:29,000
care, cel puțin pentru maimuțe și pentru noi,

243
00:09:29,000 --> 00:09:31,000
funcționează ca o valută financiară reală.

244
00:09:31,000 --> 00:09:34,000
Întrebarea este: și maimuțele strică lucrurile în același fel ca și noi?

245
00:09:34,000 --> 00:09:37,000
Păi, deja văzusem în mod anecdotic niște semne că s-ar putea.

246
00:09:37,000 --> 00:09:39,000
Un lucru pe care nu l-am văzut pe piața maimuțelor

247
00:09:39,000 --> 00:09:41,000
a fost vreo dovadă de economisire –

248
00:09:41,000 --> 00:09:43,000
așa, ca specia noastră.

249
00:09:43,000 --> 00:09:45,000
Maimuțele au intrat pe piață, și-au cheltuit tot bugetul

250
00:09:45,000 --> 00:09:47,000
și apoi s-au întors la toată lumea.

251
00:09:47,000 --> 00:09:49,000
Celălalt lucru pe care l-am văzut spontan,

252
00:09:49,000 --> 00:09:51,000
destul de jenant,

253
00:09:51,000 --> 00:09:53,000
este dovada spontană de furt.

254
00:09:53,000 --> 00:09:56,000
Maimuțele prădau jetoanele cu fiecare ocazie –

255
00:09:56,000 --> 00:09:58,000
între ele, câteodată de la noi –

256
00:09:58,000 --> 00:10:00,000
lucruri pe care nu ne gândeam neapărat că le vom introduce,

257
00:10:00,000 --> 00:10:02,000
dar lucruri pe care le-am văzut spontan.

258
00:10:02,000 --> 00:10:04,000
Așa că am zis, asta arată rău.

259
00:10:04,000 --> 00:10:06,000
Putem vedea dacă maimuțele

260
00:10:06,000 --> 00:10:09,000
fac exact aceleași lucruri prostești ca și oamenii?

261
00:10:09,000 --> 00:10:11,000
Una dintre posibilități e, practic, să lăsăm

262
00:10:11,000 --> 00:10:13,000
sistemul financiar al maimuțelor să se desfășoare,

263
00:10:13,000 --> 00:10:15,000
știți, să vedem dacă în câțiva ani o să ne cheme să le plătim cauțiunea.

264
00:10:15,000 --> 00:10:17,000
Eram puțin nerăbdători așa că am vrut

265
00:10:17,000 --> 00:10:19,000
cumva să iuțim lucrurile un pic.

266
00:10:19,000 --> 00:10:21,000
Așa că am spus, hai să le dăm maimuțelor

267
00:10:21,000 --> 00:10:23,000
aceleași probleme

268
00:10:23,000 --> 00:10:25,000
la care oamenii greșesc

269
00:10:25,000 --> 00:10:27,000
în anumite tipuri de încercări economice,

270
00:10:27,000 --> 00:10:29,000
sau anumite tipuri de experimente economice.

271
00:10:29,000 --> 00:10:32,000
Și așa, din moment ce cel mai bun mod de a vedea cum greșesc oamenii

272
00:10:32,000 --> 00:10:34,000
este să facem asta chiar noi,

273
00:10:34,000 --> 00:10:36,000
o să vă arăt un mic experiment

274
00:10:36,000 --> 00:10:38,000
ca să vă urmărim propriile intuiții financiare în acțiune.

275
00:10:38,000 --> 00:10:40,000
Imaginați-vă că acum

276
00:10:40,000 --> 00:10:42,000
v-am dat fiecăruia

277
00:10:42,000 --> 00:10:45,000
o mie de dolari americani – deci 10 bancnote noi de o sută de dolari.

278
00:10:45,000 --> 00:10:47,000
Luați-i, puneți-i în buzunar

279
00:10:47,000 --> 00:10:49,000
și gândiți-vă o secundă ce ați face cu banii.

280
00:10:49,000 --> 00:10:51,000
Pentru că sunt ai voștri acum; puteți cumpăra ce vreți cu ei.

281
00:10:51,000 --> 00:10:53,000
Îi donați, îi luați etc.

282
00:10:53,000 --> 00:10:56,000
Sună minunat, dar mai aveți de făcut o alegere pentru a mai câștiga niște bani.

283
00:10:56,000 --> 00:10:59,000
Aveți opțiunile: ori să riscați,

284
00:10:59,000 --> 00:11:01,000
caz în care voi arunca unul dintre aceste jetoane.

285
00:11:01,000 --> 00:11:03,000
Dacă este cap, mai primiți o mie de dolari.

286
00:11:03,000 --> 00:11:05,000
Dacă e pajură, nu primiți nimic.

287
00:11:05,000 --> 00:11:08,000
Deci aveți o șansă să câștigați mai mult, dar e destul de riscant.

288
00:11:08,000 --> 00:11:11,000
Cealaltă opțiune e o ofertă sigură. Cu sigurantă o să primiți niște bani.

289
00:11:11,000 --> 00:11:13,000
O să vă dau 500 $.

290
00:11:13,000 --> 00:11:16,000
Puteți să-i băgați în portofel și să-i folosiți imediat.

291
00:11:16,000 --> 00:11:18,000
Așa că fiți atenți care vă e intuiția.

292
00:11:18,000 --> 00:11:21,000
Cei mai mulți oameni merg pe opțiunea de siguranță.

293
00:11:21,000 --> 00:11:24,000
Cei mai mulți spun: "De ce să risc, dacă pot obține 1.500$ siguri?"

294
00:11:24,000 --> 00:11:26,000
Pare un pariu bun. O să aleg asta.

295
00:11:26,000 --> 00:11:28,000
Ați putea spune: "Ei, asta nu-i cu adevărat irațional."

296
00:11:28,000 --> 00:11:30,000
Oamenii au o mică aversiune față de risc. Și ce?

297
00:11:30,000 --> 00:11:32,000
Păi, partea cu "și ce?" apare când ne gândim

298
00:11:32,000 --> 00:11:34,000
la aceeași problemă

299
00:11:34,000 --> 00:11:36,000
pusă un pic diferit.

300
00:11:36,000 --> 00:11:38,000
Acum imaginați-vă că v-aș da fiecăruia

301
00:11:38,000 --> 00:11:41,000
2.000 dolari – 20 de bancnote noi de o sută de dolari.

302
00:11:41,000 --> 00:11:43,000
Acum ați putea să cumpărați de două ori mai multe lucruri ca înainte.

303
00:11:43,000 --> 00:11:45,000
Gândiți-vă cum ar fi să-i băgați în portofel.

304
00:11:45,000 --> 00:11:47,000
Și acum gândiți-vă că vă pun să faceți o altă alegere.

305
00:11:47,000 --> 00:11:49,000
Dar acum e un pic mai rău.

306
00:11:49,000 --> 00:11:52,000
Acum, o să alegeți cum să pierdeți banii,

307
00:11:52,000 --> 00:11:54,000
dar o să aveți aceleași opțiuni.

308
00:11:54,000 --> 00:11:56,000
Puteți ori să alegeți o pierdere riscantă –

309
00:11:56,000 --> 00:11:59,000
o să dau cu banul. Dacă e cap, o să pierdeți mult.

310
00:11:59,000 --> 00:12:02,000
Dacă e pajură, nu pierdeți nimic, totul e bine, rămâneți cu toată suma –

311
00:12:02,000 --> 00:12:05,000
sau ați putea să jucați la siguranță, ceea ce înseamnă că băgați mâna în buzunar

312
00:12:05,000 --> 00:12:08,000
și îmi dați cinci dintre bancnotele de 100$, în mod sigur.

313
00:12:08,000 --> 00:12:11,000
Și văd destule frunți încruntate pe-aici.

314
00:12:11,000 --> 00:12:13,000
Deci probabil aveți aceleași intuiții

315
00:12:13,000 --> 00:12:15,000
ca și subiecții care au fost în realitate testați,

316
00:12:15,000 --> 00:12:17,000
și anume că dacă li se prezintă aceste opțiuni,

317
00:12:17,000 --> 00:12:19,000
oamenii nu aleg să joace la siguranță.

318
00:12:19,000 --> 00:12:21,000
Ei tind să meargă la risc.

319
00:12:21,000 --> 00:12:24,000
Motivul pentru care asta e irațional este că le-am dat oamenilor

320
00:12:24,000 --> 00:12:26,000
în ambele situații aceleași opțiuni.

321
00:12:26,000 --> 00:12:29,000
Este o șansă de jumătate pentru 1.000 sau 2.000,

322
00:12:29,000 --> 00:12:31,000
sau doar 1.500$ în mod sigur.

323
00:12:31,000 --> 00:12:34,000
Dar intuiția oamenilor despre cât risc să își asume

324
00:12:34,000 --> 00:12:36,000
variază în funcție de unde au început.

325
00:12:36,000 --> 00:12:38,000
Deci ce se întâmplă?

326
00:12:38,000 --> 00:12:40,000
Păi, am observat că acesta pare să fie rezultatul

327
00:12:40,000 --> 00:12:43,000
a cel puțin două prejudecăți pe care le avem la nivel psihologic.

328
00:12:43,000 --> 00:12:46,000
Una este că ne este foarte greu să gândim în termeni absoluți.

329
00:12:46,000 --> 00:12:48,000
Trebuie făcute eforturi să ne dăm seama,

330
00:12:48,000 --> 00:12:50,000
păi, o opțiune e o mie, 2.000;

331
00:12:50,000 --> 00:12:52,000
alta este 1.500.

332
00:12:52,000 --> 00:12:55,000
În schimb, ne pare foarte ușor să gândim în termeni relativi

333
00:12:55,000 --> 00:12:58,000
pe măsură ce opțiunile se schimbă de la un timp la altul.

334
00:12:58,000 --> 00:13:01,000
Și ne gândim la lucruri ca „O, o să primesc mai mult” sau „O, o să primesc mai puțin”.

335
00:13:01,000 --> 00:13:03,000
Toate acestea sunt bune, cu excepția faptului că

336
00:13:03,000 --> 00:13:05,000
schimbările în diverse direcții

337
00:13:05,000 --> 00:13:07,000
chiar afectează dacă gândim sau nu

338
00:13:07,000 --> 00:13:09,000
că opțiunile sunt bune sau nu.

339
00:13:09,000 --> 00:13:11,000
Și asta ne duce la cea de-a doua prejudecată,

340
00:13:11,000 --> 00:13:13,000
pe care economiștii au numit-o frica de pierdere.

341
00:13:13,000 --> 00:13:16,000
Ideea e că urâm atunci când lucrurile ajung la nivelul roșu.

342
00:13:16,000 --> 00:13:18,000
Nu ne place deloc când trebuie să pierdem niște bani.

343
00:13:18,000 --> 00:13:20,000
Și asta înseamnă că uneori chiar ne vom

344
00:13:20,000 --> 00:13:22,000
schimba preferințele ca să evităm asta.

345
00:13:22,000 --> 00:13:24,000
Ce ați văzut în scenariul precedent

346
00:13:24,000 --> 00:13:26,000
e că subiecții riscă

347
00:13:26,000 --> 00:13:29,000
pentru că vor mica posibilitate că nu va fi nicio pierdere.

348
00:13:29,000 --> 00:13:31,000
Asta înseamnă că atunci când suntem într-o stare mentală de risc –

349
00:13:31,000 --> 00:13:33,000
mă scuzați, când suntem într-o stare de pierdere,

350
00:13:33,000 --> 00:13:35,000
devenim de fapt mai riscanți,

351
00:13:35,000 --> 00:13:37,000
ceea ce poate fi chiar îngrijorător.

352
00:13:37,000 --> 00:13:40,000
Aceste lucruri se manifestă în multe feluri negative la oameni.

353
00:13:40,000 --> 00:13:43,000
Din cauza lor investitorii în capital așteaptă mai mult până să piardă capital –

354
00:13:43,000 --> 00:13:45,000
pentru că evaluează în termeni relativi.

355
00:13:45,000 --> 00:13:47,000
Sunt aceleași motive pentru care oamenii de pe piața imobiliară refuză să-și vândă casa –

356
00:13:47,000 --> 00:13:49,000
pentru că nu vor să o vândă în pierdere.

357
00:13:49,000 --> 00:13:51,000
Întrebarea de care am fost interesați

358
00:13:51,000 --> 00:13:53,000
este dacă maimuțele au aceleași prejudecăți.

359
00:13:53,000 --> 00:13:56,000
Dacă punem la cale aceleași scenarii pe piața noastră a maimuțelor,

360
00:13:56,000 --> 00:13:58,000
ar face și ele aceleași lucruri ca oamenii?

361
00:13:58,000 --> 00:14:00,000
Și asta e ce am făcut, le-am dat opțiuni maimuțelor

362
00:14:00,000 --> 00:14:03,000
între indivizi care erau siguri – făceau același lucru de fiecare dată –

363
00:14:03,000 --> 00:14:05,000
și indivizi care erau riscanți –

364
00:14:05,000 --> 00:14:07,000
făceau lucrurile diferit, jumătate din timp.

365
00:14:07,000 --> 00:14:09,000
Și când le-am dat opțiuni care erau bonusuri –

366
00:14:09,000 --> 00:14:11,000
cum ați făcut voi în primul scenariu –

367
00:14:11,000 --> 00:14:13,000
astfel încât să mai aibă o șansă în plus,

368
00:14:13,000 --> 00:14:16,000
sau părți în care experimentau pierderi –

369
00:14:16,000 --> 00:14:18,000
chiar credeau că o să obțină mai mult decât au obținut.

370
00:14:18,000 --> 00:14:20,000
Și așa arată.

371
00:14:20,000 --> 00:14:22,000
Le-am prezentat maimuțelor doi vânzători.

372
00:14:22,000 --> 00:14:24,000
Tipul din stânga și cel din dreapta ambii încep cu o boabă de strugure,

373
00:14:24,000 --> 00:14:26,000
deci arată destul de bine.

374
00:14:26,000 --> 00:14:28,000
Dar ei le vor da bonusuri maimuțelor.

375
00:14:28,000 --> 00:14:30,000
Cel din stânga este un bonus sigur.

376
00:14:30,000 --> 00:14:33,000
Tot timplu el adaugă una, pentru a da maimuțelor două.

377
00:14:33,000 --> 00:14:35,000
Cel din dreapta este de fapt un bonus riscant.

378
00:14:35,000 --> 00:14:38,000
Câteodată maimuțele nu primesc niciun bonus – deci un bonus de zero.

379
00:14:38,000 --> 00:14:41,000
Câteodată maimuțele primesc două în plus.

380
00:14:41,000 --> 00:14:43,000
Pentru un bonus mare, acum primesc trei.

381
00:14:43,000 --> 00:14:45,000
Dar asta e aceeași alegere pe care ați avut-o și voi.

382
00:14:45,000 --> 00:14:48,000
Vor maimuțele să joace la siguranță

383
00:14:48,000 --> 00:14:50,000
și să aleagă vânzătorul care va face același lucru de fiecare dată,

384
00:14:50,000 --> 00:14:52,000
sau vor să riște

385
00:14:52,000 --> 00:14:54,000
și să încerce să primească un bonus riscant, dar mare,

386
00:14:54,000 --> 00:14:56,000
însă riscând posibilitatea de a nu primi nimic.

387
00:14:56,000 --> 00:14:58,000
Oamenii de aici au jucat la siguranță.

388
00:14:58,000 --> 00:15:00,000
Se pare că și maimuțele joacă la siguranță.

389
00:15:00,000 --> 00:15:02,000
Cantitativ și calitativ,

390
00:15:02,000 --> 00:15:04,000
ele aleg exact în același fel ca oamenii,

391
00:15:04,000 --> 00:15:06,000
când sunt testați în aceleași condiții.

392
00:15:06,000 --> 00:15:08,000
Ați putea să spuneți, bine, poate maimuțelor nu le place riscul.

393
00:15:08,000 --> 00:15:10,000
Poate ar trebui să vedem cum se descurcă cu pierderile.

394
00:15:10,000 --> 00:15:12,000
Și așa că am făcut o a doua variantă a testului.

395
00:15:12,000 --> 00:15:14,000
Acum maimuțele întâlnesc două persoane

396
00:15:14,000 --> 00:15:16,000
care nu le dau bonusuri;

397
00:15:16,000 --> 00:15:18,000
le dau de fapt mai puțin decât s-ar aștepta.

398
00:15:18,000 --> 00:15:20,000
Și pare că încep cu o sumă mare.

399
00:15:20,000 --> 00:15:22,000
Aceștia sunt trei struguri mari; maimuțele sunt entuziasmate de asta.

400
00:15:22,000 --> 00:15:25,000
Dar acum învață că oamenii le vor da mai puțin decât se așteaptă.

401
00:15:25,000 --> 00:15:27,000
Tipul din stânga este pierdere sigură.

402
00:15:27,000 --> 00:15:30,000
De fiecare dată va lua una

403
00:15:30,000 --> 00:15:32,000
și le va da maimuțelor doar două.

404
00:15:32,000 --> 00:15:34,000
Tipul din dreapta este pierderea riscantă.

405
00:15:34,000 --> 00:15:37,000
Câteodată nu dă nicio pierdere, așa că maimuțele sunt atrase,

406
00:15:37,000 --> 00:15:39,000
dar câteodată dă pierderi chiar mari,

407
00:15:39,000 --> 00:15:41,000
luând două pentru a-i da maimuței doar una.

408
00:15:41,000 --> 00:15:43,000
Deci ce fac maimuțele?

409
00:15:43,000 --> 00:15:45,000
Din nou, aceeași alegere; pot să joace la siguranță

410
00:15:45,000 --> 00:15:48,000
pentru a primi de fiecare dată două boabe de strugure,

411
00:15:48,000 --> 00:15:51,000
sau pot să facă un pariu riscant și să aleagă între una și trei.

412
00:15:51,000 --> 00:15:54,000
Lucrul remarcabil pentru noi este că, atunci când le dai maimuțelor această alegere,

413
00:15:54,000 --> 00:15:56,000
și ele fac același lucru irațional ca oamenii.

414
00:15:56,000 --> 00:15:58,000
Ele devin mai riscante

415
00:15:58,000 --> 00:16:01,000
în funcție de cum este pornit experimentul.

416
00:16:01,000 --> 00:16:03,000
Asta este nebunie pentru că sugerează că și maimuțele

417
00:16:03,000 --> 00:16:05,000
evaluează lucrurile în termeni relativi

418
00:16:05,000 --> 00:16:08,000
și chiar tratează pierderile diferit față de câștiguri.

419
00:16:08,000 --> 00:16:10,000
Așadar, ce înseamnă toate astea?

420
00:16:10,000 --> 00:16:12,000
Păi, ce am arătat este că, în primul rând,

421
00:16:12,000 --> 00:16:14,000
putem să le dăm maimuțelor valută financiară,

422
00:16:14,000 --> 00:16:16,000
și fac lucruri similare cu ea.

423
00:16:16,000 --> 00:16:18,000
Fac unele lucruri deștepte pe care le facem și noi,

424
00:16:18,000 --> 00:16:20,000
unele lucruri nu prea bune pe care le facem,

425
00:16:20,000 --> 00:16:22,000
cum ar fi furatul ș.a.m.d.

426
00:16:22,000 --> 00:16:24,000
Dar ele fac și unele lucruri iraționale pe care le facem.

427
00:16:24,000 --> 00:16:26,000
În mod sistematic încurcă lucrurile

428
00:16:26,000 --> 00:16:28,000
și în același fel în care le încurcăm și noi.

429
00:16:28,000 --> 00:16:30,000
Acesta este primul mesaj de luat acasă din prezentare,

430
00:16:30,000 --> 00:16:32,000
acela că dacă ați văzut începutul și v-ați gândit,

431
00:16:32,000 --> 00:16:34,000
O, mă duc acasă și sigur îmi angajez un capucin pe post de consultant financiar.

432
00:16:34,000 --> 00:16:36,000
Sunt mai drăguți decât cel de la... știți voi –

433
00:16:36,000 --> 00:16:38,000
Nu faceți asta; și ei vor fi probabil la fel de proști

434
00:16:38,000 --> 00:16:41,000
ca cel uman pe care îl aveți deja.

435
00:16:41,000 --> 00:16:43,000
Deci, știți, un pic mai rău –– Scuze, scuze, scuze.

436
00:16:43,000 --> 00:16:45,000
Un pic mai rău pentru investitorii maimuțe.

437
00:16:45,000 --> 00:16:48,000
Dar desigur, știți, motivul pentru care râdeți e că e rău și pentru oameni.

438
00:16:48,000 --> 00:16:51,000
Pentru că am răspuns la întrebarea cu care am început.

439
00:16:51,000 --> 00:16:53,000
Am vrut să vedem de unde vin aceste tipuri de erori.

440
00:16:53,000 --> 00:16:55,000
Și am început cu speranța că poate putem

441
00:16:55,000 --> 00:16:57,000
cumva să ne reglăm instituțiile financiare,

442
00:16:57,000 --> 00:17:00,000
să ne reglăm tehnologiile ca să ne facem mai buni.

443
00:17:00,000 --> 00:17:03,000
Dar ce-am învățat e că aceste prejudecăți ar putea fi o parte mai adâncă din noi decât atât.

444
00:17:03,000 --> 00:17:05,000
De fapt, ar putea să fie cauzate chiar de natura

445
00:17:05,000 --> 00:17:07,000
istoriei noastre evoluționiste.

446
00:17:07,000 --> 00:17:09,000
Și, știți, poate nu doar oamenii

447
00:17:09,000 --> 00:17:11,000
sunt în partea dreaptă a acestui lanț care e tont.

448
00:17:11,000 --> 00:17:13,000
Poate că este tont pe toată lungimea.

449
00:17:13,000 --> 00:17:16,000
Și asta, dacă credem rezultatele cu capucinii,

450
00:17:16,000 --> 00:17:18,000
înseamnă că aceste strategii nătânge

451
00:17:18,000 --> 00:17:20,000
ar putea să aibă 35 milioane de ani.

452
00:17:20,000 --> 00:17:22,000
Este mult timp pentru o strategie

453
00:17:22,000 --> 00:17:25,000
să fie schimbată – foarte, foarte veche.

454
00:17:25,000 --> 00:17:27,000
Ce știm despre alte strategii vechi ca aceasta?

455
00:17:27,000 --> 00:17:30,000
Păi, un lucru pe care îl știm e că ele tind să fie foarte greu de depășit.

456
00:17:30,000 --> 00:17:32,000
Știți, gândiți-vă la predilecția noastră evoluționistă

457
00:17:32,000 --> 00:17:35,000
pentru a mânca lucruri dulci, lucruri grase cum ar fi plăcinta cu brânză.

458
00:17:35,000 --> 00:17:37,000
Nu poți pur și simplu să oprești asta.

459
00:17:37,000 --> 00:17:40,000
Nu poți să te uiți la căruciorul cu deserturi și să spui „Nu, nu, nu. E dezgustător”.

460
00:17:40,000 --> 00:17:42,000
Suntem construiți diferit.

461
00:17:42,000 --> 00:17:44,000
O să îl percepem ca pe un lucru bun după care să ne ghidăm.

462
00:17:44,000 --> 00:17:46,000
Estimarea mea este că același lucru o să fie adevărat

463
00:17:46,000 --> 00:17:48,000
când oamenii percep

464
00:17:48,000 --> 00:17:50,000
decizii financiare diferite.

465
00:17:50,000 --> 00:17:52,000
Când îți privești capitalul că intră în zona roșie,

466
00:17:52,000 --> 00:17:54,000
când îți vezi prețul casei mergând în jos,

467
00:17:54,000 --> 00:17:56,000
nu o să poți vedea asta

468
00:17:56,000 --> 00:17:58,000
decât în termeni evoluționiști.

469
00:17:58,000 --> 00:18:00,000
Asta înseamnă că erorile cognitive

470
00:18:00,000 --> 00:18:02,000
care îi fac pe investitori să nu fie performanți,

471
00:18:02,000 --> 00:18:04,000
care duc la criza prescrierilor

472
00:18:04,000 --> 00:18:06,000
vor fi foarte greu de depășit.

473
00:18:06,000 --> 00:18:08,000
Așa că, vești proaste. Întrebarea este: sunt și vești bune?

474
00:18:08,000 --> 00:18:10,000
Eu ar fi trebuit să fiu aici spunându-vă veștile bune.

475
00:18:10,000 --> 00:18:12,000
Păi, veștile bune, cred,

476
00:18:12,000 --> 00:18:14,000
sunt ceea ce am zis la începutul prezentării,

477
00:18:14,000 --> 00:18:16,000
că oamenii nu sunt doar deștepți;

478
00:18:16,000 --> 00:18:18,000
inteligența noastră inspiră

479
00:18:18,000 --> 00:18:21,000
restul animalelor din biosferă.

480
00:18:21,000 --> 00:18:24,000
Suntem așa de buni la depășirea limitărilor biologice –

481
00:18:24,000 --> 00:18:26,000
știți, am zburat până aici într-un avion.

482
00:18:26,000 --> 00:18:28,000
Nu a trebuit să încerc să dau din aripi.

483
00:18:28,000 --> 00:18:31,000
Port lentile de contact acum ca să vă văd pe toți.

484
00:18:31,000 --> 00:18:34,000
Nu trebuie să mă bazez pe prezbitismul meu.

485
00:18:34,000 --> 00:18:36,000
Avem de fapt toate aceste cazuri

486
00:18:36,000 --> 00:18:39,000
în care ne depășim limitările biologice

487
00:18:39,000 --> 00:18:42,000
prin tehnologie și alte metode, aparent foarte ușor.

488
00:18:42,000 --> 00:18:45,000
Dar trebuie să recunoastem că avem aceste limitări.

489
00:18:45,000 --> 00:18:47,000
Și uite care e treaba.

490
00:18:47,000 --> 00:18:49,000
Camus a spus odată că „Omul este singura specie

491
00:18:49,000 --> 00:18:52,000
care refuză să fie ceea ce este cu adevărat.”

492
00:18:52,000 --> 00:18:54,000
Dar ironia e că

493
00:18:54,000 --> 00:18:56,000
doar recunoscându-ne limitările

494
00:18:56,000 --> 00:18:58,000
le putem depăși cu adevărat.

495
00:18:58,000 --> 00:19:01,000
Speranța e că toți vă veți gândi la limitările voastre,

496
00:19:01,000 --> 00:19:04,000
nu neapărat ca de nedepășit,

497
00:19:04,000 --> 00:19:06,000
dar ca să le recunoașteți, să le acceptați

498
00:19:06,000 --> 00:19:09,000
și să folosiți apoi lumea proiectării pentru a le remedia.

499
00:19:09,000 --> 00:19:12,000
Aceasta s-ar putea să fie singura metodă prin care am putea

500
00:19:12,000 --> 00:19:14,000
să ne atingem potențialul uman

501
00:19:14,000 --> 00:19:17,000
și să fim cu adevărat specia nobilă care sperăm să fim.

502
00:19:17,000 --> 00:19:19,000
Vă mulțumesc.

503
00:19:19,000 --> 00:19:24,000
(Aplauze)