- [Sal] Această axă temporală acoperă o perioadă de acum 200 000 de ani până în prezent. Ca să întelegem mai bine proporțiile, să ne întoarcem în urmă cu 2 000 de ani, în vremea Imperiului Roman, acesta ar fi aici pe axa timpului. Când au fost construite piramidele? Pe axa, asta înseamnă cam aici. După standardele omenirii, este o perioadă foarte lungă. Nu am ales această perioadă întâmplător. Credem că oamenii moderni, din punct de vedere anatomic, există pe planeta noastră de aproximativ 200 000 de ani, adică sub-specia Homo sapiens sapiens, omul. Motivul pentru care vă arăt aceste unelte de piatră este că erele, perioadele omenirii moderne, chiar și pre-moderne, sunt numite după astfel de unelte, care au fost descoperite în situri arheologice. Cea mai mare parte a istoriei umane, preumane, chiar și perioada apropiată apariției omului este reprezentată de perioada paleolitică, sau epoca veche a pietrei. Paleo, care înseamnă „vechi”, „litic” provine de la „lithos” și înseamnă piatră. Deci, paleolitic. Epoca veche a pietrei reprezintă cea mai mare parte a istoriei. Apoi avem mezoliticul, care începe acum 15 000 -20 000 de ani. Dar acum 10 000 de ani, pietrele încep să arate din ce în ce mai finisate. Precum acestea. Așa că perioada de acum 10 000 de ani, începând acum 10 000, 15 000 de ani, depinde în ce parte a lumii ne uităm, reprezintă perioada neolitică. Neolitic, care înseamnă noua piatră. Tot pe această axă temporală, putem vedea ce s-a întâmplat pe Pământ, la scară largă, din punct de vedere climatic. Perioadele cu albastru reprezintă erele glaciare, iar perioadele cu rosu reprezintă perioadele dintre ele. Observați că ultima era glaciară s-a încheiat acum aproximativ 15 000 de ani, și a început acum aproximativ 110 000 de ani. Vă ofer această imagine de ansamblu a paleoliticului, neoliticului și a erelor glaciare, pentru că urmează să discutăm despre cel mai important eveniment, sau inovație, din istoria lumii. Este vorba despre agricultură. Agricultura. Pentru cea mai mare perioadă din istorie, de-a lungul paleoliticului, de-a lungul acestei axe, până acum aproximativ 10 000 sau 15 000 de ani, strămoșii noștri erau vânători-culegători. Trebuiau să vâneze, oriunde s-ar fi aflat, nu puteau să se stabilească într-un loc. Poate au existat câțiva care stateau în apropierea unor surse de pește, unde ar fi putut să pescuiască. Dar preocuparea principală era vânătoarea. Trebuiau să culeagă plante, fructe de pădure sau poate ciuperci, acolo unde erau disponibile. Mâncau probabil și multe insecte, și asta pentru o lungă perioadă din istorie. Dar acum 10 000 15 000 de ani, observăm apariția oamenilor și aceștia iau natura în propriile mâini. În loc să spună: hai să urmărim animalele oriunde ar migra acestea, au spus, hai să le domesticim. Să luam câteva dintre ele, să le creștem ca să fie mai potrivite consumul uman, să fie mai mari și mai ușor de crescut și le vom crește, pentru lapte sau pentru carne. Am început să domesticim și plante. În loc să spună: hai să strângem acele fructe din locul unde au crescut, au spus, hai să le plantăm. Și, în mod previzibil, să le putem culege și să avem o resursă de hrană mai sigură. Aceste două lucruri au permis oamenilor să aibă o densitate mai mare, să se stabilească și să adopte un stil de viață sedentar. Și ăsta a fost un lucru major. Ca să înțelegem mai bine, credem că capacitatea de susținere a planetei este de 10 milioane de oameni, de vânători-culegători. Estimăm că aceea ar fi fost populația planetei în timpul ultimei ere glaciare, sau puțin după aceea. Asta pentru că un trib de 100 de vânători-culegători are nevoie de aproximativ 50 de km pătrați, până la 100 de km pătrați, unde să vâneze și să culeagă, sau chiar 500, coform altor estimări. Poate părea o zonă largă pentru a vâna și a culege, dar imaginează-ți că tu și familia ta ar trebui să trăiți în pădure. Câtă hrană crezi că poți găsi? Ar trebui să mergi zeci de kilometri zilnic, dacă vrei să vânezi, ar trebui să mergi zeci de kilometri, ca să adunci cereale sau fructe, ciuperci sau chiar insecte, pe care să le poți consuma. Dar apariția agriculturii, a permis populații mult mai dense. De fapt, începutul agriculturii, care începe în perioada neolitică, apariția agriculturii coincide cu începutul perioadei neolitice, și sunt folosite oarecum interschimbabil. Începând cu acum 10, 15 000 de ani și până în vremea Romei antice, deci aproximativ 10 000 de ani, datorită agriculturii, populația lumii a explodat de la 10 millioane la aproximativ 250 de millioane. Deci de 25 de ori. Știm că din perioada romană și până acum încă 2 000 de ani de agricultură, populația a mai crescut de 28 de ori, crescând exponențial, până la 7 miliarde. Este imposibil să fi ajuns la această densitate fără agricultură. Întrebarea principală este: de ce a apărut agricultura chiar atunci? O teorie ar fi că a apărut, și o să zic „doar”, la doar câteva sute de ani după era glaciară. Posibil din cauza unei schimbări climatic pozitive, cel puțin din punct de vedere al omenirii, care a permis solului să susțină agricultura. Pare o teorie rezonabilă. S-ar putea să te întrebi: ei bine, au fost și alte ere, neglaciare, de ce nu avem dovezi ale agriculturii de atunci? O explicație ar fi că oamenii moderni au apărut acum 200 000 de ani, dar asta nu înseamnă că gândirea acestora, sau creierul acestora, era similar cu cel al omului modern. Poate că în acea perioadă creierul modern nu era capabil să se gândească sau să aibă activități agricole. Alte teorii susțin că populația umană, de vânători-culegători, a continuat să crească și doar după sfârșitul erei glaciare au ajuns la această populație, un număr critic, când pentru fiecare nou-născut, un alt om nu mai avea șanse de supraviețuire, sau de a se naște, din cauza ofertei limtate de hrană, obținută ca vânători-culegători. Putem spune că, din necesitate, triburi sau grupuri, din diverse zone, au zis: ce-ar fi dacă am începe să domesticim aceste vite? Sau dacă am avea culturi agricole? Dintr-o dată, au început să aibă densitate mai mare și populația a putut să crească. Și nu le-a permis doar să supraviețuiască, dar au putut deveni și mai dominanți, mai ales în conflicte. Odată cu agricultura, și pe măsură ce se dezvoltă, am menționat deja, acești oameni au devenit sedentari. Nu mai erau nevoiți să fie nomazi. Nu mai aveau nevoie să se miște de colo-colo. Asta le-a permis să creeze construcții de apărare. Au devenit mai specializați, nu trebuiau să își mai facă griji... --specializați nu trebuiau să își mai facă griji în privința hranei. Și au putut antrena luptători, au putut dezvolta tehnologii, mai ales arme, care nu doar că au permis o densitate mai mare, la nivel de trib sau grup, dar le-a permis să își protejeze proprietatea. De fapt, probabil le păsa de proprietate mai mult, pentru că o foloseau pentru agricultură, spre deosebire de vânătorii-culegători, care o vedeau drept un teritoriu pe care îl străbat doar pentru a găsi hrană. Oricare ar fi cauza apariției agriculturii, aceasta a avut influențe profunde asupra societății noastre. Nu am fi avut orașe-state fără agricultură. Orașele-stat aveau o densitate a populației mare. Nu ar fi putut fi susținute de vânători-culegători. Nu am fi avut o dezvoltare a tehnologiei, pentru care oamenii au avut nevoie de timp și de specializare pentru a o obține. Este corect să spunem că nu am fi avut civilizația modernă, aceasta nu ar fi fost posibilă fără agricultură. Nu aș mai fi făcut acest videoclip. De fapt, multi nu am exista pe această planetă, pentru că nu ar fi putut susține această populație imensă, fără agricultură și fără continuă dezvoltare, fără agricultura dezvoltată în mod tehnologic. Poate că pare un lucru mărunt. Trecerea de la vânători-culegători la agricultură este unul dintre cele mai importante lucruri, alături de limbaj si de scriere, care au definit omenirea. Ca să înțelegem unde a apărut agricultura, acestea sunt regiunile unde credem că ar fi apărut agricultura. În Levant, în estul Mediteranei, Orientul Mijlociu de astăzi, Siria, Israel, Palestina, Irak, sud-estul Turciei, aceasta este una dintre zonele unde credem că ar fi apărut agricultura, acum aproximativ 10 000, 15 000 de ani. Presupunem că orezul provine din China. Estimările spun că ar fi apărut acum 6 000, până la 13 000 de ani. Cartoful și alte culturi au apărut în zona Anzilor acum mii de ani. Acestea sunt doar câteva exemple de zone unde a apărut agricultura, atât domesticirea culturilor, cât și a animalelor. Este interesant faptul că în timp, vom descoperi și alte locuri, pe măsură ce vom face săpături arheologice, vom găsi și alte fosile, dovezi ale agriculturii și a oamenilor antici. Și chiar și această perioadă, de acum 10 000, 12 000, 15 000 de ani, e posibil să împinsă mai devreme în timp, pe măsură ce vom descoperi dovezi mai vechi. Mă voi opri aici, dar ce trebuie să reținem este că pentru o mare parte din istoria omenirii, nu ne-am ocupat doar cu modelarea pietrei brute pentru arme și unelte, ci am și vânat animale, oriunde le găseam. Nu am avut surse sigure de hrană. Am strâns fructe, cereale și insecte, oriunde erau disponibile, pentru a ne susține familiile, și exista o limită a numărului de oameni care puteau supraviețui. Dar imediat după era glaciară, totul s-a schimbat. A avut loc o explozie a populației, și bănuim că s-a datorat acgriculturii.