WEBVTT 00:00:10.670 --> 00:00:13.775 În ce constă frumusețea unei piese muzicale? 00:00:13.775 --> 00:00:15.807 Cei mai mulți muzicologi susțin 00:00:15.807 --> 00:00:18.726 că repetiția e cheia frumuseții. 00:00:18.726 --> 00:00:21.596 Repetând o melodie, un motiv, o idee muzicală, 00:00:21.596 --> 00:00:24.802 stabilim expectativa pentru repetiție, 00:00:24.802 --> 00:00:27.657 iar apoi fie realizăm, fie întrerupem repetiția. 00:00:27.657 --> 00:00:29.768 Ăsta e un element al frumuseții. 00:00:29.768 --> 00:00:33.035 Dacă repetiția și tiparele sunt cheia frumuseții, 00:00:33.035 --> 00:00:36.104 atunci cum ar suna absența oricărui tipar 00:00:36.104 --> 00:00:37.457 dacă am scrie o piesă de muzică 00:00:37.457 --> 00:00:41.313 fără absolut nicio repetiție. 00:00:41.313 --> 00:00:43.384 Asta e o întrebare matematică interesantă. 00:00:43.384 --> 00:00:46.910 E posibil să compui o piesă de muzică fără nicio repetiție? 00:00:46.910 --> 00:00:49.141 Nu e aleatorie. La întâmplare e simplu. 00:00:49.141 --> 00:00:51.943 Lipsit de repetiție, este extrem de dificil, 00:00:51.943 --> 00:00:53.914 și putem de fapt s-o facem 00:00:53.914 --> 00:00:57.239 datorită unui individ care vâna submarine. 00:00:57.239 --> 00:00:59.399 Un tip care încerca să conceapă 00:00:59.399 --> 00:01:01.717 un ping sonar perfect pentru submarine 00:01:01.717 --> 00:01:04.865 a rezolvat problema muzicii fără repetiție. 00:01:04.865 --> 00:01:08.061 Acesta e subiectul prezentării de azi. 00:01:08.061 --> 00:01:13.019 Amintiți-vă ce este un sonar, 00:01:13.019 --> 00:01:15.904 aveți un submarin care emite sunete sub apă 00:01:15.920 --> 00:01:18.051 și ascultă ecoul. 00:01:18.051 --> 00:01:20.801 Sunetul e emis, produce ecou, se reflectă, produce ecou. 00:01:20.801 --> 00:01:23.888 Măsurarea timpului necesar ecoului să se întoarcă indică distanța. 00:01:23.888 --> 00:01:26.868 Dacă se întoarce cu un ton mai înalt, obiectul vine spre tine. 00:01:26.868 --> 00:01:29.964 Dacă ecoul revine cu ton mai scăzut obiectul de depărtează. 00:01:29.964 --> 00:01:32.468 Cum proiectezi un sonar pentru un ping perfect? 00:01:32.468 --> 00:01:36.585 În 1960, un tip pe nume John Costas 00:01:36.585 --> 00:01:40.353 lucra la sonarul costisitor al Marinei Militare. 00:01:40.353 --> 00:01:41.548 Nu funcționa pentru că 00:01:41.548 --> 00:01:44.098 pingul pe care-l foloseau nu era potrivit. 00:01:44.098 --> 00:01:46.481 Era un ping asemănător cu acesta, 00:01:46.481 --> 00:01:49.059 în care astea reprezintă notele 00:01:49.059 --> 00:01:51.023 și acesta e timpul. 00:01:51.023 --> 00:01:52.815 (Note muzicale) 00:01:52.815 --> 00:01:55.568 Iată pingul pe care-l foloseau: un ţârâit descrescător. 00:01:55.568 --> 00:01:57.820 S-a dovedit a fi un ping foarte prost. 00:01:57.820 --> 00:02:00.535 De ce? Pentru că pare o reflexie a lui însuși. 00:02:00.535 --> 00:02:03.201 Relația dintre primele două note e aceeași 00:02:03.201 --> 00:02:05.677 ca între următoarele două și așa mai departe. 00:02:05.677 --> 00:02:08.185 Așa că a proiectat un ping sonar diferit: 00:02:08.185 --> 00:02:09.667 unul care pare la întâmplare. 00:02:09.667 --> 00:02:12.642 Pare un tipar de puncte aleator, dar nu este. 00:02:12.642 --> 00:02:15.088 Dacă priviți atent, observați 00:02:15.088 --> 00:02:18.813 că relația dintre oricare pereche de note e distinctă. 00:02:18.813 --> 00:02:20.836 Nimic nu e repetat niciodată. 00:02:20.836 --> 00:02:23.684 Primele două note și oricare altă pereche 00:02:23.684 --> 00:02:26.418 au o relație diferită. 00:02:26.418 --> 00:02:29.450 Faptul că știm de aceste scheme e neobișnuit. 00:02:29.450 --> 00:02:31.434 John Costas e inventatorul acestor diagrame. 00:02:31.434 --> 00:02:33.934 Iată o poză din 2006, puțin înainte de deces. 00:02:33.934 --> 00:02:37.277 Era inginer pe sonar în Marina Militară. 00:02:37.277 --> 00:02:39.854 Se gândea la aceste tipare și a fost capabil 00:02:39.854 --> 00:02:42.353 să calculeze fără un algoritm până la 12 -- 00:02:42.353 --> 00:02:43.727 12 pe 12. 00:02:43.727 --> 00:02:45.959 N-a putut să meargă mai departe și a crezut că 00:02:45.959 --> 00:02:47.919 poate nu există în mărime mai mare de 12. 00:02:47.919 --> 00:02:50.334 Așa că a scris o scrisoare metematicianului din mijloc, 00:02:50.334 --> 00:02:52.532 un tânăr matematician din California la acea vreme, 00:02:52.532 --> 00:02:53.834 Solomon Golomb. 00:02:53.834 --> 00:02:56.018 Întâmplarea a făcut că Solomon Golomb era unul dintre 00:02:56.018 --> 00:02:58.963 cei mai talentați matematicieni de structuri discrete al epocii noastre. 00:02:58.963 --> 00:03:02.502 John l-a întrebat pe Solomon dacă-i putea indica 00:03:02.502 --> 00:03:04.050 referința potrivită pentru aceste distribuții. 00:03:04.050 --> 00:03:05.441 Nu exista nicio referință. 00:03:05.441 --> 00:03:06.990 Nimeni nu s-a gândit vreodată 00:03:06.990 --> 00:03:10.207 la o structură fără repetiție. 00:03:10.207 --> 00:03:13.298 Solomon Golomb s-a gândit toată vara la problemă. 00:03:13.298 --> 00:03:16.357 S-a bazat pe matematica acestui domn de aici, 00:03:16.357 --> 00:03:17.804 Evariste Galois. 00:03:17.804 --> 00:03:19.635 Galois este un matematician renumit. 00:03:19.635 --> 00:03:22.618 E faimos pentru că a inventat o întreagă ramura a matematicii, 00:03:22.618 --> 00:03:25.218 care-i poartă numele, Teoria Galois (din algebră). 00:03:25.218 --> 00:03:28.622 E matematica numerelor prime. 00:03:28.622 --> 00:03:31.989 E faimos și pentru felul în care a murit. 00:03:31.989 --> 00:03:35.435 Povestea spune că a apărat onoarea unei tinere femei. 00:03:35.435 --> 00:03:38.896 A fost provocat la un duel și a acceptat. 00:03:38.896 --> 00:03:41.399 Puțin înainte de duel 00:03:41.399 --> 00:03:43.254 și-a scris toate ideile matematice, 00:03:43.254 --> 00:03:44.446 a trimis scrisori tuturor prietenilor, 00:03:44.446 --> 00:03:45.780 spunând, vă rog, vă rog, vă rog -- 00:03:45.780 --> 00:03:46.774 asta-i acum 200 de ani -- 00:03:46.774 --> 00:03:47.751 vă rog, vă rog, 00:03:47.751 --> 00:03:50.862 asigurați-vă că aceste lucruri vor fi publicate. 00:03:50.862 --> 00:03:54.168 S-a dus la duel, a fost împușcat, a murit la 20 de ani. 00:03:54.168 --> 00:03:57.118 Matematica din celulare, din Internet, 00:03:57.118 --> 00:04:00.891 care ne permit să comunicăm, DVD-urile, 00:04:00.891 --> 00:04:03.702 toate provin din mintea lui Evariste Galois, 00:04:03.702 --> 00:04:06.621 un matematician care a murit la 20 de ani. 00:04:06.621 --> 00:04:08.797 Ca să vezi ce poți lăsa în urmă. 00:04:08.797 --> 00:04:10.615 Bineînțeles, n-ar fi putut anticipa 00:04:10.615 --> 00:04:12.299 felul în care matematica lui va fi folosită. 00:04:12.299 --> 00:04:14.451 Din fericire, matematica lui a fost publicată. 00:04:14.451 --> 00:04:17.259 Solomon Golomb a realizat că acea matematică era 00:04:17.259 --> 00:04:20.301 exact cea necesară să rezolve problema 00:04:20.301 --> 00:04:22.534 creării unei structuri fără repetiție. 00:04:22.534 --> 00:04:25.984 A trimis înapoi o scrisoare lui John, spunând, 00:04:25.984 --> 00:04:28.268 poți genera aceste distribuții folosind teoria numerelor prime. 00:04:28.268 --> 00:04:34.489 Așa că John s-a apucat și a rezolvat problema pentru Marina Militară. 00:04:34.489 --> 00:04:36.901 Deci cum arată această distribuție non-repetitivă? 00:04:36.901 --> 00:04:38.856 Iată diagrama. 00:04:38.856 --> 00:04:42.834 E o matrice Costas de 88 x 88. 00:04:42.850 --> 00:04:45.135 E generată foarte simplu. 00:04:45.135 --> 00:04:49.252 Matematica din școala elementară e suficientă ca să rezolvi problema. 00:04:49.252 --> 00:04:52.818 E generată înmulțind repetat cu numărul 3. 00:04:52.818 --> 00:04:58.208 1, 3, 9, 27, 81, 243 ... 00:04:58.208 --> 00:05:00.591 Când ajung la un număr mai mare de 89 00:05:00.591 --> 00:05:01.769 care se întâmplă să fie număr prim, 00:05:01.769 --> 00:05:04.648 scad 89 până ajung din nou sub 89. 00:05:04.648 --> 00:05:08.351 Asta va umple în final întreaga matrice, 88x88. 00:05:08.351 --> 00:05:11.701 Întâmplător, avem 88 de note la pian. 00:05:11.701 --> 00:05:14.598 Așa că azi vom asculta prima dată în lume, 00:05:14.598 --> 00:05:19.664 prima sonată pentru pian lipsită de orice repetiție. 00:05:19.664 --> 00:05:22.502 Înapoi la întrebarea despre muzică. 00:05:22.502 --> 00:05:23.901 Ce face muzica frumoasă? 00:05:23.901 --> 00:05:26.423 Să ne gândim la una dintre cele mai frumoase piese compuse vreodată. 00:05:26.423 --> 00:05:27.982 Simfonia a 5-a a lui Beethoven. 00:05:27.982 --> 00:05:31.518 Cu faimosul motiv "da na na na". 00:05:31.518 --> 00:05:34.351 Acest motiv apare de sute de ori în simfonie -- 00:05:34.351 --> 00:05:36.701 de sute de ori în doar prima parte, 00:05:36.701 --> 00:05:38.804 de asemenea în toate celelalte părți. 00:05:38.804 --> 00:05:40.671 Prin urmare această instituire a repetiției 00:05:40.671 --> 00:05:43.427 e foarte importantă pentru frumusețe. 00:05:43.427 --> 00:05:47.566 Gândiți-vă la muzica aleatorie de aici ca fiind doar note la întâmplare 00:05:47.566 --> 00:05:50.512 iar aici simfonia a 5-a a lui Beethoven cu o structură anume. 00:05:50.512 --> 00:05:52.646 Dacă am scrie muzică non-repetitivă, 00:05:52.646 --> 00:05:54.295 ar fi în extrema opusă. 00:05:54.295 --> 00:05:56.427 De fapt, capătul scalei de referință 00:05:56.427 --> 00:05:58.092 ar fi aceste structuri non-repetitive. 00:05:58.092 --> 00:06:01.708 Muzica pe care am văzut-o mai înainte 00:06:01.708 --> 00:06:05.335 e foarte departe de a fi doar aleatorie. 00:06:05.335 --> 00:06:07.440 E perfect lipsită de repetiții. 00:06:07.440 --> 00:06:10.649 Muzicologii -- mai exact 00:06:10.649 --> 00:06:13.397 un faimos compozitor pe nume Arnold Schoenberg -- 00:06:13.397 --> 00:06:16.697 s-a gândit la asta în anii 1930, '40 și '50. 00:06:16.697 --> 00:06:20.284 Scopul lui era să compună muzică 00:06:20.284 --> 00:06:22.434 lipsită de orice structură. 00:06:22.434 --> 00:06:24.818 A numit-o emanciparea disonanței. 00:06:24.818 --> 00:06:26.901 A creat structuri numite rânduri de tonuri. 00:06:26.901 --> 00:06:28.385 Iată un astfel de rând de tonuri. 00:06:28.385 --> 00:06:30.219 Sună aproape ca matricea Costas. 00:06:30.219 --> 00:06:34.023 Din nefericire, a murit înainte cu 10 ani ca John Costas 00:06:34.023 --> 00:06:37.372 să rezolve problema de a crea matematic aceste structuri. 00:06:37.372 --> 00:06:42.384 Azi vom asculta premiera absolută a unui ping perfect. 00:06:42.384 --> 00:06:46.384 E o matrice Costas de 88x88, 00:06:46.384 --> 00:06:48.002 suprapusă pe claviatura pianului, 00:06:48.002 --> 00:06:51.591 interpretată folosind o structură numită riglă Golomb pentru ritm, 00:06:51.591 --> 00:06:54.052 însemnând că timpul de pornire al fiecărei note 00:06:54.052 --> 00:06:55.820 e de asemenea distinct. 00:06:55.820 --> 00:06:58.664 Asta e matematic aproape imposibil. 00:06:58.664 --> 00:07:01.396 Computațional ar fi imposibil de creat. 00:07:01.396 --> 00:07:04.439 Cu ajutorul matematicii concepute acum 200 de ani -- 00:07:04.439 --> 00:07:07.300 și recent a unui matematician și a unui inginer 00:07:07.300 --> 00:07:10.233 am putut compune sau construi această piesă, 00:07:10.233 --> 00:07:12.784 folosind înmulțirea cu 3. 00:07:12.784 --> 00:07:15.208 Ideea, când veți asculta muzica, 00:07:15.208 --> 00:07:17.957 nu e de a fi frumoasă. 00:07:17.957 --> 00:07:22.383 Se presupune că e cea mai urâtă piesă muzicală. 00:07:22.383 --> 00:07:25.925 E muzică pe care doar un matematician o poate compune. 00:07:25.925 --> 00:07:29.303 Când ascultați această piesă, vă implor, 00:07:29.303 --> 00:07:31.430 încercați să găsiți orice urmă de repetiție. 00:07:31.430 --> 00:07:33.919 Încercați să căutați ceva care e plăcut, 00:07:33.919 --> 00:07:36.717 iar apoi jubilați în faptul că nu veți găsi. 00:07:36.717 --> 00:07:38.150 OK? 00:07:38.150 --> 00:07:40.689 Fără a mai lungi vorba, Michael Linville, 00:07:40.689 --> 00:07:43.524 directorul muzicii de cameră la New World Symphony, 00:07:43.524 --> 00:07:48.154 va interpreta în premieră absolută ping-ul perfect. 00:07:49.293 --> 00:07:57.202 (Muzică non-repetitivă: Pingul Perfect) 00:09:34.817 --> 00:09:36.679 Mulțumesc! 00:09:36.679 --> 00:09:42.262 (Aplauze)