0:00:00.570,0:00:02.070
Am introdus noțiunile generale de

0:00:02.070,0:00:03.610
mitoză și meioză.

0:00:03.610,0:00:04.820
În acest video vom intra în detalii.

0:00:04.820,0:00:05.730
....

0:00:05.730,0:00:08.230
Într-un clip anterior am vorbit despre mitoză.

0:00:08.230,0:00:11.130
Aici vom vorbi despre MEIOZĂ.

0:00:11.130,0:00:17.710
Ca o scurtă recapitulare, în cazul MITOZEI la început avem o celulă diploidă

0:00:17.710,0:00:20.270
și la sfîrșit avem două celule diploide.

0:00:20.270,0:00:23.050
Pe scurt, celula se divide.

0:00:23.050,0:00:25.540
D.p.d.v. formal, mitoza este procesul prin care nucleul

0:00:25.540,0:00:27.810
se multiplică doar că la sfîrșit avem două

0:00:27.810,0:00:29.350
celule.

0:00:29.350,0:00:32.119
Are loc citokineza.

0:00:32.119,0:00:33.880
Aceasta este mitoza.

0:00:33.880,0:00:36.020
Avem o lecție anterioară despre mitoză unde descriem și fazele mitozei:

0:00:36.020,0:00:39.290
profaza, metafaza, anafaza și telofaza.

0:00:39.290,0:00:45.050
....

0:00:45.050,0:00:49.800
Mitoza are loc în toate celulele somatice pe măsură ce celule

0:00:49.800,0:00:56.810
precum celulele pielii și ale firului de păr precum și toate

0:00:56.810,0:00:59.080
celelalte țesutiri din corpul nostru se multiplică. Această

0:00:59.080,0:01:00.180
multiplicare se numește mitoză.

0:01:00.180,0:01:02.970
Meioza are loc în celulele germinale și este folosită

0:01:02.970,0:01:06.960
în esenţă, pentru a produce gameţi astfel încît să faciliteze

0:01:06.960,0:01:07.630
reproducerea pe cale sexuală.

0:01:07.630,0:01:13.020
Deci, începem cu o celula diploidă. Aceasta este celula mea

0:01:13.020,0:01:15.560
diploidă chiar aici, aceasta ar fi o celulă germinală.

0:01:15.560,0:01:17.710
Nu este orice fel de celulă din organism.

0:01:17.710,0:01:19.670
Este o celulă germinală.

0:01:19.670,0:01:22.870
Ea ar putea suferi mitoze pentru și să producă mai multe celule germinale, dar acum

0:01:22.870,0:01:24.780
vom vorbi despre cum ajunge să producă gameți.

0:01:24.780,0:01:28.420
De fapt asta se întîmplă în două etape.

0:01:28.420,0:01:30.960
Aceste etape luate împreună se numesc meioză. Primei etape

0:01:30.960,0:01:35.670
i se spune meioză 1, aşa că o vom nota ca M1.

0:01:35.670,0:01:37.840
{traducere imposibilă în context}

0:01:37.840,0:01:41.170
În această primă etapă a meiozei, această celulă diploidă

0:01:41.170,0:01:45.270
în esenţă, se împarte în două celule haploide.

0:01:45.270,0:01:49.190
Deci, dacă ai pornit cu 43 de cromozomi, în mod formal ai 23 de cromozomi în fiecare celulă.

0:01:49.190,0:01:52.110
Alternativ, îți poți imagina că dacă ai 23 de perechi de cromozomi aici,

0:01:52.110,0:01:56.240
fiecare pereche alcătuită din 23 de cromozomi omologi,

0:01:56.240,0:01:58.930
acele perechi vor fi despărțite.

0:01:58.930,0:02:06.850
Şi apoi în meioză 2, aceste două celule se vor divide printr-un

0:02:06.850,0:02:11.050
mecanism foarte similar cu mitoza.

0:02:11.050,0:02:12.010
Vom vedea asta atunci cînd efectiv

0:02:12.010,0:02:12.900
vom trece în revistă fiecare fază.

0:02:12.900,0:02:16.160
De fapt, profaza, metafaza, anafaza, telofaza

0:02:16.160,0:02:19.795
există, de asemenea și în cele două etape ale meiozei.

0:02:19.795,0:02:22.100
Stai să desenez ceea ce rezultă la sfîrșitul meiozei.

0:02:22.100,0:02:27.490
Produsul final este că aveţi patru celule şi fiecare dintre ele

0:02:27.490,0:02:28.740
este haploidă.

0:02:28.740,0:02:32.220
.....

0:02:32.220,0:02:35.520
Puteți observa chiar aici că esențialmente

0:02:35.520,0:02:39.260
cromozomii sînt despărțiti deoarece ajungi pe urmă să

0:02:39.260,0:02:41.790
jumătate în fiecare dintre aceste celule. Dar aici începi cu N şi

0:02:41.790,0:02:44.180
termini cu două celule care fiecare au N cromozomi, deci este foarte

0:02:44.180,0:02:44.760
similar cu ceea ce se întîmplă aici în timpul mitozei.

0:02:44.760,0:02:46.380
Se păstrează numărul existent de cromozomi.

0:02:46.380,0:02:49.390
Aşadar haideţi să vedem detaliile acestui întreg proces.

0:02:49.390,0:02:53.290
Toate celulele își petrec cea mai mare de timp în interfază.

0:02:53.290,0:02:57.910
Interfaza este o perioadă a vieții unei celule cînd aceasta traiește,

0:02:57.910,0:03:00.770
făcînd transcripție și tot ceea ce trebuie ea să facă.

0:03:00.770,0:03:05.030
Dar la fel ca în mitoză, un lucru cheie se întâmplă în timpul

0:03:05.030,0:03:07.980
interfazei, şi de fapt, acesta se întâmplă în aceași etapă a ciclului celular

0:03:07.980,0:03:10.390
ca în mitoză, în faza S a interfazei.

0:03:10.390,0:03:15.370
Deci, dacă asta este celula mea, acesta este nucleul meu chiar aici.

0:03:15.370,0:03:17.580
Voi desena niște cromozomi dar

0:03:17.580,0:03:22.430
țineți minte că în afara fazei de mitoză a ciclului celular,

0:03:22.430,0:03:26.340
cromozomii există în formă despachetată

0:03:26.340,0:03:28.440
care se numește cromatină. Am mai vb. despre cromatină.

0:03:28.440,0:03:31.200
Cromatina este forma deșirată a ADN-ului.

0:03:31.200,0:03:32.950
Voi desena AND-ul ghemuit ca și cromozomi pentru că

0:03:32.950,0:03:35.050
trebuie să vă arat cum are loc replicarea.

0:03:35.050,0:03:36.750
Acum, am de gând să fiu un pic atent aici.

0:03:36.750,0:03:40.290
Înlecția despre mitoză, am avut doar doi cromozomi.

0:03:40.290,0:03:42.350
Ei s-au replicat şi apoi s-au despărțit.

0:03:42.350,0:03:44.920
Cînd ne referim la meioză, trebuie să fim atenți să indicăm

0:03:44.920,0:03:46.670
perechile de cromozomi omologi.

0:03:46.670,0:03:49.100
Așadar să presupunem că am două perechi de cromozomi omologi.

0:03:49.100,0:03:54.100
Deci, haideţi să spun că am avea-- stai să utilizez culori corespunzătoare.

0:03:54.100,0:03:56.800
Deci, aceasta este cel moștenit de la tatăl meu.

0:03:56.800,0:03:58.660
Acesta este cel moștenit de la mama mea.

0:03:58.660,0:04:00.470
Sînt omologi.

0:04:00.470,0:04:02.140
Și să presupunem că mai am încă unul

0:04:02.140,0:04:03.390
de la tatăl meu.

0:04:03.390,0:04:06.610
....

0:04:06.610,0:04:08.770
Să-l fac în albastru.

0:04:08.770,0:04:10.625
De fapt, poate că ar trebui să desenez toți cromozomii mosteniți de la tatăl meu

0:04:10.625,0:04:11.900
în aceasta culoare.

0:04:11.900,0:04:13.570
Poate că acesta e un pic mai lung.

0:04:13.570,0:04:14.660
Ai prins ideea.

0:04:14.660,0:04:17.269
Și apoi un cromozom omolog de la mama pe care îl voi

0:04:17.269,0:04:18.589
desena iar un pic mai lung.

0:04:18.589,0:04:22.019
Acum, în timpul fazei S a interfazei -- și asta

0:04:22.019,0:04:25.700
este similar cu ceea ce se întîmplă în mitoză, deci

0:04:25.700,0:04:27.490
o puteți vizualiza procesul ca și cum ar fi același proces în interfază.

0:04:27.490,0:04:29.810
Nu se întîmplă nici în meioză, nici în mitoză, ci în interfază.

0:04:29.810,0:04:32.650
Se petrece replicarea ADN-ului.

0:04:32.650,0:04:34.760
Deci fiecare dintre aceste perechei de cromozoomi omologi

0:04:34.760,0:04:37.270
- țineți minte că perechi de cromozomi omologi NU înseamnă că

0:04:37.270,0:04:39.900
sînt cromozomi identici, dar că

0:04:39.900,0:04:41.040
codifică aceleași gene.

0:04:41.040,0:04:43.750
Acești cromozomi vor avea versiuni diferite (alele diferite)

0:04:43.750,0:04:46.430
ale aceleiași gene sau ale aceleiași caracteristici dar

0:04:46.430,0:04:48.500
ele codifică același lucru.

0:04:48.500,0:04:51.870
Acum, fiecare dintre acești cromozomi din această

0:04:51.870,0:04:54.580
pereche se inmulțește.

0:04:54.580,0:04:59.690
Cel de la tata se înmulțește în felul acesta, se înmulțește

0:04:59.690,0:05:02.690
și are la mijloc un centromer; și cel de la mama se înmulțește

0:05:02.690,0:05:08.710
la fel și la fel are la mijloc un centromer.

0:05:08.710,0:05:11.010
La fel și celălalt.

0:05:11.010,0:05:12.010
Acesta este mai mic.

0:05:12.010,0:05:14.260
Scuze, de fapt e cel mai lung.

0:05:14.260,0:05:15.110
Acesta este mai lung.

0:05:15.110,0:05:17.220
Ar trebui să fiu mai atent cînd spun care este

0:05:17.220,0:05:18.180
mai scurt și mai lung.

0:05:18.180,0:05:19.980
Cel de la mamă face același lucru.

0:05:19.980,0:05:21.720
Asta se întîmplă în faza S a Interfazei.

0:05:21.720,0:05:25.830
Nu am intrat încă în procesul de diviziune celulară.

0:05:25.830,0:05:28.320
Același lucru e valabil - ca o paranteză -

0:05:28.320,0:05:30.830
și în cazul centrozomilor.

0:05:30.830,0:05:33.380
Am văzut în lecția despre mitoză că centrozomii sînt implicați

0:05:33.380,0:05:37.230
în crearea structurilor microtubulare care

0:05:37.230,0:05:40.560
vor rupe totul în două. Acest centrozom

0:05:40.560,0:05:43.450
își face treaba lui aici. Se multiplică la rîndul său

0:05:43.450,0:05:46.140
astlfel încît vom avea doi centrozomi.

0:05:46.140,0:05:50.380
Toate astea se produc în Interfază;

0:05:50.380,0:05:52.490
în particular, în faza S a interfazei,

0:05:52.490,0:05:54.950
nu în faza G.

0:05:54.950,0:05:59.040
Odată acest proces finalizat sîntem gata pentru....

0:05:59.040,0:06:02.405
ei bine, și pt. meioză și pt. mitoză, dar

0:06:02.405,0:06:03.280
ne vom ocupa de meioză acum.

0:06:03.280,0:06:04.990
Aceasta este o celulă germinală.

0:06:04.990,0:06:09.120
Buunn...intrăm acum în Profază 1.

0:06:09.120,0:06:11.360
Dacă țineți minte, în....stați să scriu că cred că asta

0:06:11.360,0:06:12.550
este important.

0:06:12.550,0:06:22.930
În mitoză avem Profază, Metafază,

0:06:22.930,0:06:26.720
Anafază și Telofază.

0:06:26.720,0:06:28.420
N-o să scriu "-fază" de fiecare dată.

0:06:28.420,0:06:29.940
P-M-A-T.

0:06:29.940,0:06:33.420
În timpul meiozei, aceste etape apar în toate etapele.

0:06:33.420,0:06:38.320
Avem așadar Profază 1, urmată de Metafază 1, urmată de Anafază 1,

0:06:38.320,0:06:41.010
urmată de Telofază 1.

0:06:41.010,0:06:43.720
După Meioză 1, totul se repetă.

0:06:43.720,0:06:47.790
Avem Profază 2, urmată de Metafază 2,

0:06:47.790,0:06:50.490
urmată de Anafază 2, urmată de Telofază.

0:06:50.490,0:06:53.050
Deci dacă vreți puteți memora aceste denumiri.

0:06:53.050,0:06:55.670
Din nefericire va trebui să le memorați dacă veți susține teste

0:06:55.670,0:06:57.830
pe baza lor. Cel mai important însă

0:06:57.830,0:06:59.990
este să înțelegeți cum se petrec lucrurile.

0:06:59.990,0:07:02.410
Important e să înțelegeți și să țineți minte profază,

0:07:02.410,0:07:04.270
metafază, anafază, telofază.

0:07:04.270,0:07:05.150
Asta va acoperi tot.

0:07:05.150,0:07:09.480
Țineți minte că în timpul meiozei toate astea se petrec de două ori.

0:07:09.480,0:07:11.370
Ceea ce se întîmplă în meioză este un pic special

0:07:11.370,0:07:12.930
și as dori să ne concentrăm pe aceasta acum.

0:07:12.930,0:07:17.260
Haideți așadar să intrăm în Profază 1 din cadrul Meiozei 1.

0:07:17.260,0:07:23.590
O sa scriu aici Profază 1.

0:07:23.590,0:07:25.210
Așadar, ce se va întîmpla aici?

0:07:25.210,0:07:29.250
Ca și în timpul profazei din mitoză, o serie de lucruri încep

0:07:29.250,0:07:29.830
să se petreacă.

0:07:29.830,0:07:35.725
Membrana nucleară începe să se fragmenteze

0:07:35.725,0:07:42.680
și să dispară.

0:07:42.680,0:07:45.180
Centromerii ....scuze NU centromerii.

0:07:45.180,0:07:45.750
M-am încurcat. :)

0:07:45.750,0:07:46.420
CENTROZOMII!

0:07:46.420,0:07:49.750
Centromerii sînt structurile care unesc aceste cromatide

0:07:49.750,0:07:51.140
surori.

0:07:51.140,0:07:55.680
Centrozomii facilitează dezvoltarea acestor

0:07:55.680,0:07:58.490
axe. Din aceste axe pornesc aceste structuri tubulare

0:07:58.490,0:08:02.210
în felul acesta.

0:08:02.210,0:08:05.830
Aceste structuri încep să împingă spre cei doi poli

0:08:05.830,0:08:06.610
opuși în felul acesta.

0:08:06.610,0:08:09.280
Acesta este lucrul important care se întîmplă în cadrul profazei 1.

0:08:09.280,0:08:10.630
De fapt, stai să subliniez acest lucru.

0:08:10.630,0:08:13.860
Țineți minte, în interfază deși i-am desenat în felul acesta,

0:08:13.860,0:08:16.290
cromozomii nu există cum i-am desenat eu.

0:08:16.290,0:08:18.030
Cromozomii de fapt există sub formă de cromatină.

0:08:18.030,0:08:23.300
Deci dacă ar fi să desenez cum arată materialul de fapt, ar arăta în felul acesta.

0:08:23.300,0:08:27.800
Cromzomii ar fi sparți și împrăștiați peste tot.

0:08:27.800,0:08:29.560
Ar fi imposibil să vezi practic cromozomi

0:08:29.560,0:08:29.990
la microscop în această etapă.

0:08:29.990,0:08:34.919
De fapt avem numai o "încîlceală" masivă de proteine și histone,

0:08:34.919,0:08:37.650
care tot proteine sînt - și de ADN.

0:08:37.650,0:08:40.140
Această "încîlceală" teribilă este denumită de fapt cromatină.

0:08:40.140,0:08:44.300
Acum, în profază, cromatina începe să se organizeze și să formeze cromozomi.

0:08:44.300,0:08:46.170
Începem să observăm o ordonare într-un mod foarte

0:08:46.170,0:08:47.710
asemănător cu ceea ce se întîmplă

0:08:47.710,0:08:50.420
în timpul profazei din mitoză.

0:08:50.420,0:08:53.000
Ceea ce este interesant este că perechile de cromozomi omologi

0:08:53.000,0:08:55.320
se aliniază.

0:08:55.320,0:08:57.420
Am desenat asta aici. Poate că ar trebui să o copiez și să o

0:08:57.420,0:08:59.310
și să o lipesc aici.

0:08:59.310,0:09:00.910
Stai să fac asta.

0:09:00.910,0:09:10.320
Dacă copiez și alipesc asta aici...

0:09:10.320,0:09:14.455
...stai că am zis că nucleul dispare...stai să-l fac să dispară.

0:09:14.455,0:09:15.350
Am spus deja că nucleu dispare...

0:09:15.350,0:09:18.580
...nucleul se dezasamblează încet-încet.

0:09:18.580,0:09:22.120
???

0:09:22.120,0:09:24.230
N-o să desenez întreaga celule aici. Ceea ce este interesant

0:09:24.230,0:09:28.730
este ceea ce se întîmplă la nivelul nucleului. Mai bine zis,

0:09:28.730,0:09:30.320
la nivelul a ceea ce a fost înainte nucleul.

0:09:30.320,0:09:34.070
Ceea ce este interesant și diferit față de mitoză este

0:09:34.070,0:09:37.180
că perechile de cromozomi omologi se aliniază uneul lîngă celălalt.

0:09:37.180,0:09:41.520
Nu numai că se aliniază, dar ÎNCEP SĂ FACĂ SCHIMB DE MATERIAL GENETIC.

0:09:41.520,0:09:43.880
Avem recombinare genetică aici.

0:09:43.880,0:09:47.700
La nivelul acestor puncte de pe cromozomii omologi -

0:09:47.700,0:09:52.960
cred că le putem spune "puncte omoloage"- materialul

0:09:52.960,0:09:54.240
genetic va trece dintr-o parte în alta (crossover)

0:09:54.240,0:09:55.660
Stai să desenez asta în detaliu.

0:09:55.660,0:09:59.610
Mă voi concentra acum pe acești doi cromozomi.

0:09:59.610,0:10:05.950
Am un cromozom de la tata alcătuit din două cromatide.

0:10:05.950,0:10:08.400
Aceast cromozom este deja replicat dar ne referim

0:10:08.400,0:10:10.870
la el ca la un singur cromozom.

0:10:10.870,0:10:16.040
Apoi am un cromozom de la mama - îl voi desena cu verde.

0:10:16.040,0:10:18.920
Îl voi desena în felul acesta.

0:10:18.920,0:10:23.370
Cel de la mama este desenat cu verde. Și el este alcătuit din două cromatide.

0:10:23.370,0:10:27.570
Această structură uneori se numește tetradă deoarece are patru

0:10:27.570,0:10:32.130
cromatide.

0:10:32.130,0:10:33.500
O tetradă este de fapt doi cromozomi cu patru cromatide.

0:10:33.500,0:10:34.750
Aceștia sînt desigur centromerii.

0:10:34.750,0:10:38.730
Ceea ce se întîmplă este că avem schimb de material genetic (crossing over).

0:10:38.730,0:10:42.770
Acest proces este surprinzător de bine organizat.

0:10:42.770,0:10:44.520
Cînd spun "organizat" mă refer la faptul că schimbul de material

0:10:44.520,0:10:45.450
se face în aceste "puncte omoloage".

0:10:45.450,0:10:49.450
Schimbul de material se face în așa fel încît se schimbă

0:10:49.450,0:10:52.350
gene care îndeplinesc aceeași funcție.

0:10:52.350,0:10:54.690
Ambii cromozomi primesc două versiuni ale unei gene cu funcție identică,

0:10:54.690,0:10:56.500
dar una de la mamă și una de la tată.

0:10:56.500,0:10:59.850
Schimbul de material se face în așa fel încît

0:10:59.850,0:11:01.610
ambii cromozomi vor conține gene cu aceeași funcție dar

0:11:01.610,0:11:05.670
care sînt structural ușor diferite (alele).

0:11:05.670,0:11:07.240
Alele sînt pur si simplu versiuni ușor diferite structural ale unor gene care îndeplinesc aceeași funcție.

0:11:07.240,0:11:12.020
La final, cromozomii de la tată conțin și

0:11:12.020,0:11:13.880
puțin material de la mamă

0:11:13.880,0:11:15.140
și arată cam așa.

0:11:15.140,0:11:18.460
Cam așa....

0:11:18.460,0:11:20.860
Cel de la tată are și puțin de la mamă....

0:11:20.860,0:11:25.480
Iar cel de ma mamă ...ăăăă....

0:11:25.480,0:11:29.000
cu verde....cel de la mamă are puțin material

0:11:29.000,0:11:33.360
din cel de la tată.

0:11:33.360,0:11:36.560
Asta este foarte important pentru că

0:11:36.560,0:11:40.230
în felul acesta se produc diferențe mici dar importante

0:11:40.230,0:11:44.230
pentru indivizii populației respective la nivelul procesului de meioză.

0:11:44.230,0:11:45.500
Se întîmplă foarte frecvent așa ceva.

0:11:45.500,0:11:48.120
Aceasta nu este o întîmplare aleatoare.

0:11:48.120,0:11:49.490
Este un proces programat.

0:11:49.490,0:11:53.840
Schimbul de material genetic se petrece în așa fel

0:11:53.840,0:11:56.120
încît să nu distrugă genele.

0:11:56.120,0:11:59.670
Vă puteți imagina că dacă punctul de tăiere (chiasma)

0:11:59.670,0:12:02.690
ar trece prin mijlocul unei gene,

0:12:02.690,0:12:05.270
ar duce la crearea unei gene care face ea ceva zgomot

0:12:05.270,0:12:07.980
dar care este o genă defectă care nu mai produce proteina

0:12:07.980,0:12:09.010
pe care trebuia să o producă sau cine știe ce altceva.

0:12:09.010,0:12:09.965
Acest lucru - afectarea genelor - în general, nu se întîmplă.

0:12:09.965,0:12:12.360
Faptul că toate astea se întîmplă cu așa precizie

0:12:12.360,0:12:15.710
arată că este un proces programat.

0:12:15.710,0:12:17.970
Deci țineți minte că asta se întîmplă în profaza 1.

0:12:17.970,0:12:21.210
La final acest cromzom are un pic din acea cromatidă

0:12:21.210,0:12:26.810
și acest cromozom are un pic din acea

0:12:26.810,0:12:28.350
cromatidă.

0:12:28.350,0:12:30.700
Toate astea se întîmplă în timpul profazei 1.

0:12:30.700,0:12:32.550
Avem schimbul de material genetic.

0:12:32.550,0:12:36.890
Învelișul nuclear începe să se destrame.

0:12:36.890,0:12:40.460
Cromozomii se formează și se aliniază.

0:12:40.460,0:12:42.990
Cromatina se compactează și ea.

0:12:42.990,0:12:45.840
Cam asta e tot, fie că vorbim de meioză

0:12:45.840,0:12:48.000
dar și de mitoză.

0:12:48.000,0:12:51.020
Celula este acum gata să intre în următoarea fază -

0:12:51.020,0:12:54.920
Metafaza 1.

0:12:54.920,0:13:00.100
Stai să copiez ce am făcut pînă acum.

0:13:00.100,0:13:03.710
Învelișul nuclear este acum absent.

0:13:03.710,0:13:09.740
...

0:13:09.740,0:13:12.820
Centrozomii au migrat la polii

0:13:12.820,0:13:17.130
opuși ai celulei.

0:13:17.130,0:13:20.010
O să desenez întreaga celulă cu membrana celulară

0:13:20.010,0:13:22.030
acum că nu cleul nu mai există.

0:13:22.030,0:13:24.090
Stai să șterg aceste rămășițe ale

0:13:24.090,0:13:26.990
membranei nucleare.

0:13:26.990,0:13:30.070
Stai șterg...

0:13:30.070,0:13:34.460
Avem desigur acum aceste fibre

0:13:34.460,0:13:39.750
care au fost generate cu ajutorul centrozomilor

0:13:39.750,0:13:41.940
Aceste fibre, acești microtubuli de fapt sînt aceeași

0:13:41.940,0:13:44.310
cu cei din mitoză/

0:13:44.310,0:13:46.290
Și acești microtubuli se atașează de kinetochor.

0:13:46.290,0:13:52.550
Kinethocor-ul la rîndul său este atașat de către centromerii cromozomilor.

0:13:52.550,0:13:55.970
Acum, ceea ce este interesant este că

0:13:55.970,0:13:59.510
acest microtubul se atașează....de fapt stai să fac

0:13:59.510,0:14:00.950
ceva interesant aici.

0:14:00.950,0:14:02.770
În loc de a face asta în felul acesta...pentru că doresc să arăt că

0:14:02.770,0:14:05.070
toți cromozomii tatei nu merg într-o parte și

0:14:05.070,0:14:06.760
ai mamei în altă parte...

0:14:06.760,0:14:10.000
Deci în loc de a desena acești doi cromozomi în felul acesta o

0:14:10.000,0:14:12.310
să-i pun unul de-o parte și unul de-o parte.

0:14:12.310,0:14:12.880
Să vedem...

0:14:12.880,0:14:15.150
Stai să-i întorc...

0:14:15.150,0:14:17.560
Modul în care se amestecă este complet întîmplător.

0:14:17.560,0:14:20.500
Asta este ceea ce produce variație în populație.

0:14:20.500,0:14:23.550
Cum am mai spus, reproducerea sexuală este esențială

0:14:23.550,0:14:25.610
pentru a introduce variabilitatea într-o populație.

0:14:25.610,0:14:28.205
Deci acesta este al mamei și acesta al tatălui.

0:14:28.205,0:14:28.790
Nu e obligatoriu să arate exact așa.

0:14:28.790,0:14:30.700
Este teoretic posibil ca toți cromozomii tatei să se

0:14:30.700,0:14:33.300
nimerească de o parte și cei ai mamei de cealaltă parte.

0:14:33.300,0:14:35.490
Totuși, dacă iei în considerare că sînt 23 de perechi,

0:14:35.490,0:14:38.720
probabilitatea ca aceste lucru să se întîmple devine foarte mică.

0:14:38.720,0:14:41.560
Deci, acesta este de la tatal meu.

0:14:41.560,0:14:44.930
Desigur, avem centromeri aici.

0:14:44.930,0:14:46.790
Așa...

0:14:46.790,0:14:50.160
Deci acești microtobuli...unii se atașează de kinethcor.

0:14:50.160,0:14:52.480
Kinethocorii sînt struturi proteice ce fac parte din

0:14:52.480,0:14:54.560
centromeri.

0:14:54.560,0:14:57.100
Acest proces este similar cu metafaza.

0:14:57.100,0:15:00.050
Metafaza din mitoză...

0:15:00.050,0:15:05.160
Aceasta se cheamă Metafaza 1...cînd totul se aliniază.

0:15:05.160,0:15:08.410
Acum vom intra în Anafaza 1.

0:15:08.410,0:15:13.050
Anafaza 1 este foarte interesantă. Aduceți-vă aminte că

0:15:13.050,0:15:16.710
în anafaza din mitoză cromatidele surori se separă

0:15:16.710,0:15:18.880
una de alta.

0:15:18.880,0:15:22.990
Același lucru NU se întîmplă în anafaza 1 din meioză.

0:15:22.990,0:15:28.020
Deci, cînd celula intră în anafaza 1, doar perechea omoloagă se

0:15:28.020,0:15:30.840
separă, cromatidele surori

0:15:30.840,0:15:32.630
rămîn atașate una de alta.

0:15:32.630,0:15:37.130
Deci în partea asta vin acestea două.

0:15:37.130,0:15:42.620
L-am făcut pe cel verde. Urmează celălalt.

0:15:42.620,0:15:45.070
...

0:15:45.070,0:15:46.780
Am violetul aici.

0:15:46.780,0:15:49.780
Cel violet e ceva mai mic.

0:15:49.780,0:15:53.480
Are și un pic de ciot verde aici.

0:15:53.480,0:15:56.180
Acesta are un ciot de violet acolo.

0:15:56.180,0:16:00.000
Avem pe urmă acest cromozom mai lung aici.

0:16:00.000,0:16:01.510
Aceasta este anafaza 1.

0:16:01.510,0:16:03.290
Aceste structuri sînt separate....

0:16:03.290,0:16:07.250
dar ca și perechi omoloage. Cromozomii și cromatidele

0:16:07.250,0:16:10.610
rămîn intacte.

0:16:10.610,0:16:13.230
Stai să desenez asta.

0:16:13.230,0:16:14.900
Acum avem acești microtubuli.

0:16:14.900,0:16:16.060
Unii microtubuli sînt conectați la kinethocori.

0:16:16.060,0:16:17.310
Avem aici centromerele.

0:16:17.310,0:16:19.780
.....

0:16:19.780,0:16:21.640
Desigur că toate acestea se petrec în interiorul celulei și că

0:16:21.640,0:16:23.570
aceste structuri sînt tractate în felul acesta.

0:16:23.570,0:16:28.090
Fenomenul este similar cu anafaza din mitoza.

0:16:28.090,0:16:31.830
Diferența esențială este că structurile tracționate sînt perechie de cromozomi omologi.

0:16:31.830,0:16:34.070
Cromozomii nu sînt rupți pentru a elibera

0:16:34.070,0:16:37.240
cele două cromatide. Aceasta este esența.

0:16:37.240,0:16:40.300
Dacă ați uitat acest lucru de la mitoză, puteți arunca o privire la clip-ul despre mitoză.

0:16:40.300,0:16:41.840
Deci aceasta este anafaza 1.

0:16:41.840,0:16:48.400
...

0:16:48.400,0:16:51.060
Urmează telofaza. În telofază acești cromozomi se

0:16:51.060,0:16:57.990
află la polii celulei...

0:16:57.990,0:17:01.190
încep să obosesc să tot redesenez toate astea dar cred că

0:17:01.190,0:17:05.050
e bine pt. că vă dă vouă timp ca să asimilați informația.

0:17:05.050,0:17:09.240
Acum acești doi cromozomi se află la polul stîng al celulei.

0:17:09.240,0:17:15.490
Acești doi cromozomi se află la polul drept al celulei.

0:17:15.490,0:17:18.099
Acum, microtobulii încep să se dezasambleze.

0:17:18.099,0:17:21.109
Încă sînt prezenți dar încep să se

0:17:21.109,0:17:21.800
dezasambleze.

0:17:21.800,0:17:24.170
Încă mai avem centromerii prezenți la

0:17:24.170,0:17:25.380
cei doi poli opuși.

0:17:25.380,0:17:27.339
Într-o oarecare măsura, în perioada de început a telofazei,

0:17:27.339,0:17:29.870
centromerii încă trag de celulă. În același timp

0:17:29.870,0:17:32.510
se petrece procesul de citokkineză.

0:17:32.510,0:17:38.030
Deci, pînă la sfîrșitul telofazei 1, citoplasma se divide

0:17:38.030,0:17:42.480
la acest nivel. Membrana nucleară începe să

0:17:42.480,0:17:44.810
se formeze.

0:17:44.810,0:17:46.640
Acest proces poate fi imaginat ca opusul profazei.

0:17:46.640,0:17:50.020
....

0:17:50.020,0:17:52.300
Se formeaza membrana nucleară...și pînă la sfîrșitul telofazei 1

0:17:52.300,0:17:55.530
celula se va fi divizat complet.

0:17:55.530,0:17:58.030
Aceasta este telofaza 1.

0:17:58.030,0:18:02.710
Acum, vă rog să vă aduceți aminte: am plecat de la o celulă diploidă,da?

0:18:02.710,0:18:07.610
Această celulă avea două perechi de cromozomi omologi

0:18:07.610,0:18:09.310
dar patru cromozomi în total.

0:18:09.310,0:18:13.330
Acum, observați că fiecare celulă are numai doi cromozomi.

0:18:13.330,0:18:18.790
În esență, fiecare celulă a primit un cromozom din cele două perechi de cromozomi

0:18:18.790,0:18:20.960
dar acest lucru s-a făcut la întîmplare.

0:18:20.960,0:18:23.690
Aceasta a introdus multă variație.

0:18:23.690,0:18:26.680
Este acum momentul ca fiecare din aceste celule să

0:18:26.680,0:18:29.320
intre în meioză 2. Meioza 2 este foarte asemănătoare

0:18:29.320,0:18:32.540
cu mitoza.

0:18:32.540,0:18:34.550
Uneori specialișii descriu o faza intermediară denumită

0:18:34.550,0:18:37.500
interfază 2 în timpul căreia celula se odihnește.

0:18:37.500,0:18:40.790
În această fază centromerii se

0:18:40.790,0:18:41.570
multiplică din nou.

0:18:41.570,0:18:44.610
Să ne concentrăm atenția asupra acestor două celule din nou

0:18:44.610,0:18:46.100
ca să vedem ce se întîmplă în continuare.

0:18:46.100,0:18:48.420
Să presupunem că centromerul....

0:18:48.420,0:18:49.820
de fapt nu ar fi trebuit să desenez centromerul

0:18:49.820,0:18:50.740
în interiorul nucleului.

0:18:50.740,0:18:55.360
Centromerul se va găsi în afara nucleului,

0:18:55.360,0:19:00.880
în afara nucleului nou format acolo și acolo.

0:19:00.880,0:19:04.320
De asemenea centromerul se va și replica

0:19:04.320,0:19:06.450
în această perioadă.

0:19:06.450,0:19:07.700
Avem acum două celule.

0:19:07.700,0:19:10.470
...

0:19:10.470,0:19:17.900
O să copiez aici ceea ce am făcut deja....[br][neinteligibil]...

0:19:17.900,0:19:20.380
Avem cromozomul acesta aici.

0:19:20.380,0:19:22.650
Are acest ciot verde acolo. Pe urmă am acest cromozom

0:19:22.650,0:19:25.630
mai lung de culoare verde acolo.

0:19:25.630,0:19:32.360
Acesta are un mic ciot violet aici.

0:19:32.360,0:19:35.770
O să desenez acest cromozom violet întreg aici.

0:19:35.770,0:19:39.510
Pe urmă am și cromozomul acesta care are o cromatidă așa

0:19:39.510,0:19:41.370
și o cromatidă așa.

0:19:41.370,0:19:47.060
Acum, cînd intrăm în profaza 2, ce credeți

0:19:47.060,0:19:48.610
că se va întîmpla?

0:19:48.610,0:19:53.830
Ei bine, ca și înainte, ai membrana nucleară

0:19:53.830,0:19:56.090
care s-a format în telofaza 1.

0:19:56.090,0:19:57.830
Această membrană nucleară este tot temporară.

0:19:57.830,0:19:59.470
Membrana nucleară începe să se dezintegreze iar.

0:19:59.470,0:20:06.330
...

0:20:06.330,0:20:10.520
Pe urmă ai din nou centromeri.

0:20:10.520,0:20:13.550
Acești centromeri încep iar să împingă structurile în direcții opuse.

0:20:13.550,0:20:17.290
Centromerii s-au replicat...și acum încep să împingă

0:20:17.290,0:20:19.260
generînd mici fusuri de diviziune.

0:20:19.260,0:20:20.840
Încep să împingă în direcții opuse.

0:20:20.840,0:20:23.530
Aceasta se întîmplă în ambele celule, desigur.

0:20:23.530,0:20:26.290
Ele împing în direcții opuse pe măsură ce generează

0:20:26.290,0:20:27.020
fibrele fusului de diviziune.

0:20:27.020,0:20:29.310
Aș vrea să fie clar că aici avem de-a face cu

0:20:29.310,0:20:30.680
două celule.

0:20:30.680,0:20:35.180
Aceasta este una și aceasta este alta.

0:20:35.180,0:20:42.860
Acum celulele vor intra în Metafaza 2. Metafaza 2

0:20:42.860,0:20:45.920
este un proces asemănător cu metafaza 1 și cu metafaza din mitoză

0:20:45.920,0:20:48.050
unde cromzomii se aliniau.

0:20:48.050,0:20:49.050
Stai să desenez asta.

0:20:49.050,0:20:52.480
Observați că centromerii au migrat la cei doi poli

0:20:52.480,0:20:54.810
ai celulei.

0:20:54.810,0:20:57.770
Aceșta sînt centromerii mei.

0:20:57.770,0:21:00.085
Acestea sînt fibrele fusului de diviziune.

0:21:00.085,0:21:05.230
.....

0:21:05.230,0:21:06.630
Scuze...le-am zis iar centromeri?

0:21:06.630,0:21:07.880
Am vrut să spun CENTROZOMI.

0:21:07.880,0:21:10.190
CENTROZOMI!! :)

0:21:10.190,0:21:11.655
Habar n-am de cîte ori am zis centromeri în loc de centrozomi.

0:21:11.655,0:21:14.830
Aceștia sînt centrozomi și creierul meu tot greșește.

0:21:14.830,0:21:17.360
Centromerii, țineți minte greșeala mea, centromerii

0:21:17.360,0:21:20.520
sînt chestiile care țin la un loc cele două

0:21:20.520,0:21:22.090
cromatide surori.

0:21:22.090,0:21:23.070
Asta înseamnă centromeri.

0:21:23.070,0:21:26.810
Centrozomii sînt chestiile care împing...

0:21:26.810,0:21:29.450
...care generează fibrele fusului de diviziune.

0:21:29.450,0:21:31.500
Cromozomii se aliniază în timpul metafazei.

0:21:31.500,0:21:34.200
Metafaza întotdeauna implică alinierea cromozomilor....

0:21:34.200,0:21:35.790
...stai să desenez chestia asta.

0:21:35.790,0:21:38.790
Deci am asta și asta.

0:21:38.790,0:21:41.820
Aici am un cromozom violet...

0:21:41.820,0:21:44.920
Aici am un cromozom violet, unul lung violet și apoi

0:21:44.920,0:21:46.880
aici e un mic ciot pentru celălalt cromozom.

0:21:46.880,0:21:51.410
Aici am un cromozom lung și verde și aici

0:21:51.410,0:21:56.540
avem un mic ciot verde. Acest cromozom are un ciot mic verde

0:21:56.540,0:21:57.220
chiar aici.

0:21:57.220,0:21:58.650
Și desigur, toți sînt aliniați.

0:21:58.650,0:22:01.270
Unele fibre ale fusului de diviziune s-au atașat

0:22:01.270,0:22:03.360
de centromeri sau de kinethocorii care se află

0:22:03.360,0:22:08.460
în centromerii care unesc cele două cromatide...

0:22:08.460,0:22:09.650
cromatidele surori.

0:22:09.650,0:22:11.820
Desigur, membrana nucleară a dispărut.

0:22:11.820,0:22:14.830
Acestea sînt desigur două celule separate.

0:22:14.830,0:22:17.740
Acum puteți ghici deja cam ce se va întîmpla în anafaza 2.

0:22:17.740,0:22:19.970
Este asemănător cu anafaza din mitoză.

0:22:19.970,0:22:24.210
...

0:22:24.210,0:22:27.340
Acești cromozomi sînt rupți în cromatidele din care sînt

0:22:27.340,0:22:30.190
alcătuiți pe măsură ce microtubulii cresc

0:22:30.190,0:22:33.140
și tracționează totul către poli (sus și jos).

0:22:33.140,0:22:34.480
Stai să desenez asta.

0:22:34.480,0:22:36.530
Cheia....diferența dintre anafază 2

0:22:36.530,0:22:37.970
și anafază 1....este că...

0:22:37.970,0:22:42.960
în anafază 1 perechile omoloage erau separate

0:22:42.960,0:22:45.290
în timp ce cromozomii rămîneau intacți.

0:22:45.290,0:22:48.120
Ori acum, în anafaza 2, nu ne concentrăm pe perechi de cromozomi omologi.

0:22:48.120,0:22:51.280
Acum ne concentrăm pe cromatide, pe cromatidele surori.

0:22:51.280,0:22:54.910
Ei bine, acum aceste cromatide surori sînt cele care vor

0:22:54.910,0:22:57.080
fi separate - ca în anafaza din mitoză.

0:22:57.080,0:23:00.200
Acum, această cromatidă este trasă așa și arată

0:23:00.200,0:23:01.940
cam așa.

0:23:01.940,0:23:04.830
Desenatul este cea mai dificilă parte din această lecție...

0:23:04.830,0:23:06.200
Această cromatidă este trasă așa...

0:23:06.200,0:23:08.570
Aceasta așa.

0:23:08.570,0:23:10.840
Cromatida asta are un ciot verde.

0:23:10.840,0:23:13.470
Cromatida aceasta este trasă în acea direcție

0:23:13.470,0:23:16.210
cu cromozomul mai lung.

0:23:16.210,0:23:18.220
Acum cealaltă cromatidă din cromozomul mai lung

0:23:18.220,0:23:21.190
este trasă în jos așa...totul este realizat de microtubulii

0:23:21.190,0:23:25.670
care sînt atașați de kinethocori....kinethocori care sînt

0:23:25.670,0:23:28.850
coordonați de centrozomi/

0:23:28.850,0:23:30.350
Totul este rupt în felul acesta.

0:23:30.350,0:23:32.850
Anafaza a implicat întotdeauna ruperea cromozomilor

0:23:32.850,0:23:36.440
sau un alt fel de rupere.

0:23:36.440,0:23:37.300
O să figurez așa.

0:23:37.300,0:23:41.110
Se întîmplă la fel și de cealaltă parte a celulei.

0:23:41.110,0:23:43.830
Desigur, totul este o singură celulă.

0:23:43.830,0:23:49.480
La fel ca în mitoză, de îndată ce cromatidele surori

0:23:49.480,0:23:52.450
sînt despărțite ele vor fi denumite iar cromozomi.

0:23:52.450,0:23:53.910
...

0:23:53.910,0:23:55.530
Desigur, asta se întîmplă de două ori.

0:23:55.530,0:23:59.690
Se întîmplă acelați lucru și în cealaltă celulă.

0:23:59.690,0:24:01.010
Cealaltă celulă e ceva mai curată.

0:24:01.010,0:24:03.730
E din cauză că nu s-a petrecut acel schimb de material genetic.

0:24:03.730,0:24:08.900
Deci am o chestia mai lungă violetă aici.

0:24:08.900,0:24:12.600
Ea este ruptă in două cromatide surori care acum

0:24:12.600,0:24:14.820
vor fi numite cromozomi.

0:24:14.820,0:24:19.530
Acum chestia asta de sus de aici...e ruptă în chestia asta scurtă verde

0:24:19.530,0:24:23.270
apoi avem un...stai să fac așa...această

0:24:23.270,0:24:24.820
chestie verde scurtă care are un pic de mic ciot

0:24:24.820,0:24:26.490
violet aici.

0:24:26.490,0:24:29.090
Deisgur, totul este tras în direcții opuse

0:24:29.090,0:24:30.885
de către CENTRZOMI!

0:24:30.885,0:24:33.700
Vreau să mă asigur că folosesc cuvîntul potrivit.

0:24:33.700,0:24:36.320
Mi-e teamă ca am greșit folosind centromeri

0:24:36.320,0:24:39.110
în loc de centrozomi în prima parte. Sper totuși că

0:24:39.110,0:24:42.540
confuzia mea vă va ajuta să evitați capcana în care

0:24:42.540,0:24:44.590
am căzut eu.

0:24:44.590,0:24:45.380
Deci, aceasta este anafaza.

0:24:45.380,0:24:46.790
Totul este tras în direcții opuse.

0:24:46.790,0:24:49.810
Vă puteți imagina ce este telofaza 2 acum.

0:24:49.810,0:24:51.040
Nici măcar n-o s-o mai desenez.

0:24:51.040,0:24:55.010
Telofaza 2...aceste chestii sînt trase de-o parte și de alta tot mai mult.

0:24:55.010,0:24:59.170
Aceasta este telofaza 2.

0:24:59.170,0:25:00.420
Trase tot mai mult...

0:25:00.420,0:25:02.180
celula se alungește...

0:25:02.180,0:25:09.180
Începe această separare aici...

0:25:09.180,0:25:11.350
Deci pe măsură ce telofaza 2 se petrece

0:25:11.350,0:25:13.560
are loc și citokineza.

0:25:13.560,0:25:15.440
Tubulii încep să se dezintegreze și apoi

0:25:15.440,0:25:19.880
în jurul a toate astea se formează membrana nucleară.

0:25:19.880,0:25:22.720
Deci care este rezultatul final după toate astea?

0:25:22.720,0:25:29.280
Ei bine, o primă chestie e aici formată din

0:25:29.280,0:25:33.590
această chestie violet cu un ciot verde îimpreună cu o chestie lungă

0:25:33.590,0:25:38.460
lungă verde înconjurate de membrană nucleară.

0:25:38.460,0:25:41.620
Pe urmă avem citoplasma și membrana

0:25:41.620,0:25:43.300
celulară.

0:25:43.300,0:25:46.280
Partenerul acestei prime chestii din meioza 2 ...

0:25:46.280,0:25:50.180
va fi alcătuit din această chestie scurtă violet

0:25:50.180,0:25:55.980
și una lungă verde.

0:25:55.980,0:26:00.610
Avem și aici o membrană nucleară, o citoplasmă

0:26:00.610,0:26:03.340
și o membrană celulară.

0:26:03.340,0:26:04.730
De cealaltă parte

0:26:04.730,0:26:05.955
avem fenomene asemănătoare.

0:26:05.955,0:26:10.300
Vedeți aici acestă prima structură...aceasta are două chestii

0:26:10.300,0:26:11.840
lungi violet....

0:26:11.840,0:26:13.080
Acestea sînt separate.

0:26:13.080,0:26:15.880
Așa...o chestie lungă violet în acea celulă

0:26:15.880,0:26:19.670
și o altă chestie lungă violetă în acea celulă.

0:26:19.670,0:26:22.780
În cea de sus avem o chestie verde scurtă

0:26:22.780,0:26:25.260
și în cea de jos o chestie verde scurtă care are un pic din....

0:26:25.260,0:26:28.960
un pic din materialul de la tată....porțiunea omoloagă

0:26:28.960,0:26:30.520
de pe cromozomul tatălui.

0:26:30.520,0:26:33.740
Și desigur, și aici avem membrane nucleare...

0:26:33.740,0:26:37.630
membrane nucleare...citoplasmă....

0:26:37.630,0:26:39.900
membrană celulară...și alte chestii despre care

0:26:39.900,0:26:41.110
vom învăța în alte lecții.

0:26:41.110,0:26:44.900
Deci am văzut aici că am plecat de la o structură diploidă....

0:26:44.900,0:26:46.530
.....de aici.....?

0:26:46.530,0:26:50.890
Deci am început aici cu o celulă germinală diploidă

0:26:50.890,0:26:52.820
și am parcurs două etape de diviziune.

0:26:52.820,0:26:56.220
În prima etapă au fost separate perechi omoloage

0:26:56.220,0:26:58.590
dar nu înainte de a se peterece schimbul de material genetic...

0:26:58.590,0:27:01.380
acea recombinare genetică - caracteristică cheie a meiozei -

0:27:01.380,0:27:05.620
care adaugă variație populației sau bazinului de gene.

0:27:05.620,0:27:08.080
Apoi urmează faza a doua care separă cele două cromatide surori

0:27:08.080,0:27:11.950
la fel cum se întîmplă în mitoză.

0:27:11.950,0:27:15.980
La sfîrșit obținem patru celule haploide deoarece

0:27:15.980,0:27:18.750
ele au numai jumătate din numărul cromozomi.

0:27:18.750,0:27:20.000
Aceste celule se numes GAMEȚI.

0:27:20.000,0:27:22.499
...